Alice Nastase Buciuta, redactor sef al revistei de citit si iubit, vorbeste cu dragoste despre cei trei copii ai ei, Ilona, Victor si Iza, dar si despre cel de-al patrulea copil, Tango, nascut si crescut pe taramul presei glossy din Romania. Alice povesteste despre inceputurile Tango-ului, despre greutatile pe care le intampina la noi jurnalistii onesti si dedicati meseriei lor, si face marturisiri emotionante despre conditia chinuita a femeii intr-o lume cu valori morale si familiale rasturnate.
Alice Nastase Buciuta, redactor sef al revistei de citit si iubit, vorbeste cu dragoste despre cei trei copii ai ei, Ilona, Victor si Iza, dar si despre cel de-al patrulea copil, Tango, nascut si crescut pe taramul presei glossy din Romania. Alice povesteste despre inceputurile Tango-ului, despre greutatile pe care le intampina la noi jurnalistii onesti si dedicati meseriei lor, si face marturisiri emotionante despre conditia chinuita a femeii intr-o lume cu valori morale si familiale rasturnate.
Vizioneaza pictorialul ALICE NASTASE BUCIUTA: Fotografii la malul marii
Marea Dragoste / Tango: Alice, ai declarat in mai multe randuri ca, acum cativa ani, nu indrazneai sa te visezi scriitoare. Azi, dupa cateva volume de succes pe care ti-ai pus semnatura, cum te simti, mai degraba jurnalista sau scriitoare?
Alice Nastase Buciuta: Ma simt ca si cum mi-as fi regasit rosturile, cu sufletul asezat intr-o revista construita doar de scriitori, si intre coperte de carte. Azi ma simt scriitoare cu mult mai mult decat ma simt jurnalista. Dar asta nu inseamna ca mi-am pierdut instinctele de ziarist, am lucrat multi ani la cotidian si am inca flerul subiectului zilei. Ca dovada ca, de foarte multe ori, ziarele preiau si dezbat subiecte pe care eu le-am inclus in revista noastra lunara.
Marea Dragoste / Tango: Cum ti se pare ca arata presa glossy de azi? Spre ce crezi ca se indreapta? Care crezi ca e cel mai rau lucru care se intampla in presa de acest tip? Exista vreo revista glossy care iti place de la cap la coada?
Alice Nastase Buciuta: Presa glossy de azi isi pierde puterea, incet-incet. Este aservita clientilor de publicitate, pentru ca, fiind o presa scumpa, nu se poate intretine din vanzari. E o presa oropsita de dictatura agentiilor de publicitate. Vorbesc despre presa din tara noastra, unde exista nedrept de multa saracie, dureros de multa coruptie. In alte tari, rezista inca si presa fara compromisuri, iar unul dintre produsele care sper ca nu vor cobori niciodata din admiratia mea este Vanity Fair. Divinul, desavarsitul Vanity Fair. Iar eu inca mai visez ca, intr-o zi, voi aduce Vanity Fair in Romania, si il voi face sa fie una dintre cele mai bune editii din lume.
Marea Dragoste / Tango: Am auzit pe cineva spunand o data despre tine ca esti „mama revistelor din Romania“. Cum ai facut ca cele doua produse create si lansate de tine sa aiba asemenea succes? Uite, multi spun ca Tabu nu mai e ce-a fost cand erai tu redactor-sef acolo… iar cititoarele te-au cautat pe tine si au venit spre Tango.
Alice Nastase Buciuta: Cu doar doua reviste construite nu sunt chiar o mama eroina! Dar port in mine mieji de concepte, ma bantuie dintotdeauna alte si alte formate, dintre care unele, probabil, nu se vor naste niciodata. Tine, probabil, de nebunia mea, de dorinta mea pe care mi-o stavilesc cu greu, de a fi mama a cat mai multi copii, de frica mea de extinctie, care ma obliga sa fac lucruri pe care sa le las in urma. Tabu nu mai e ce-a fost, dar eu ma bucur ca este, mi-e ciuda, de nenumarate ori, ca a pierdut atat de mult din sufletul investit in el de echipa de inceput, din umorul catavencilor, din sarcasmul fermecator pe care-l aveau scriitura Simonei si a mea, din gaselnitele grozave ale pictorialelor de atunci. Dar ma bucur ca este, ca rezista asa cum rezista, si ii doresc succes si drum lung, pentru ca el va fi intotdeauna si al meu, si eu a lui, cum se intampla in primele iubiri. In ceea ce priveste cititoarele… ele citesc intai textele si apoi semnaturile, intai povestile si apoi titlurile si aproape niciodata nu se uita in caseta tehnica sa vada cine e patronul trustului.
Marea Dragoste / Tango: Te-ai gandit vreodata ce-ai fi facut daca nu aveai Tango-ul?
Alice Nastase Buciuta: As fi murit. Atunci cand am inventat Tango-ul, de fapt, ma prabuseam, pierdusem tot, fusesem data afara de la o revista pe care o crescusem de la radacina, veneam dupa o perioada de chin amarnic nascut din incercarea de a fi un jurnalist bun, valoros, loial, in conditiile unui patronat despotic – nu exagerez, ca dovada ca lucrurile nu au functionat acolo nici mai departe, nici cu alti oameni, iar asta mi-a confirmat ca nu sunt nebuna, sunt un om corect si am pretentii corecte. Veneam si dupa un sir de eforturi ridicole si epuizante de a-mi salva casnicia de la propriile mele revolte, deraieri si erori, iar Tango-ul a fost un exercitiu de supravietuire. Unul reusit. Pentru ca, astazi, nu doar eu traiesc, ci, iata, traieste si el mai departe.
Marea Dragoste / Tango: Ce inseamna pentru tine aceasta revista?
Alice Nastase Buciuta: E cea mai insemnata bucata din viata mea profesionala. Tango e cea mai demna si mai frumoasa felie a CV-ului meu. E mandria mea de scriitor si de jurnalist. E victoria mea de om care a reusit sa tina aproape, atatia ani, o echipa fabuloasa…
Marea Dragoste / Tango: Cum e sa lucrezi cu oameni pe care altii ii vad doar la televizor? Care a fost vedeta cea mai plina de ifose cu care ai colaborat? Si care este cea care te-a surprins prin modestie, naturalete si bun-simt?
Alice Nastase Buciuta: Nu e chiar simplu sa lucrezi cu vedetele, iar noi am realizat exact luna aceasta un dosar intreg la rubrica Tango D’amour, in care am povestit lucruri naucitoare din colaborarea noastra cu personalitatile si personajele cu care am avut de-a face. Povestim pe indelete, si Simona si eu, cateva intamplari de citit cu mana la gura. Iar daca nu indraznesc sa numesc vedeta cea mai plina de ifose, fiindca ma bantuie spaima ca poate gresesc alegand superlativul relativ, adica cel mai nemilos dintre superlative, pot sa spun, totusi, ca Andreea Marin Banica m-a luat intotdeauna prin surprindere prin seriozitate si profesionalism, prin punctualitate si creativitate. Si ca Daniela Nane este unul dintre cei mai frumosi si mai nobili oameni de pe pamant.
Marea Dragoste / Tango: Stiu cat de trista erai in urma cu cativa ani, cand te-am cunoscut. Azi esti radioasa, imi pari si chiar cred ca esti fericita. Cum s-au rasturnat lumile in viata ta?
Alice Nastase Buciuta: Dragostea a pogorat din cer ca un fulger… (rade). Imi ironizez cu dragoste propria mea formula de scris si de viata. Am cautat mereu o mare si definitiva iubire si, de curand, am gasit-o, si o spun fara indoiala, fara ezitari. Citez din Nina Cassian „Exista indragostiti fericiti! Auziti, auziti!“. Tu stii, Corina, ce minune e sa poti spune asta?!!! Si repet, a mia oara, ca nu ma laud cu fericirea mea, nu o etalez cu trufie, ci cu smerenie, cu recunostinta, cu gingasie… Dar ma simt obligata sa vorbesc despre asta, pentru ca toti cei care se zbat intre aceleasi cautari ca si mine, odinioara, sa inteleaga, sa creada, sa isi ia curaj si putere din minunea mea. Sa nu abdice de la cautare, de la asteptare. Pentru ca eu cred din tot sufletul ca nu avem dreptul sa uitam ca avem o singura viata, una singura, si, cand nu iubim, o mie de morti.
Marea Dragoste / Tango: Ti-aduci aminte cand imi spuneai, la o terasa din Herastrau, ca iti mai doresti inca un copil, dar ca nu crezi ca-l vei mai avea vreodata? Si ti-aduci aminte ca ne-am dat seama, apoi, ca tu atunci erai deja insarcinata, dar nu stiai…?
Alice Nastase Buciuta: Imi amintesc, cu mare, mare emotie. Si sunt in stare sa retraiesc toate starile de atunci. Indragostirea mea adanca, amara, nebuna, care ma facea sa simt dorinta de a fi mama a copiilor lui. Convingerea pe care o aveam ca nu voi mai putea avea copii, care imi dadea si amaraciune, dar, cumva, si o pace… Si setea, setea aceea de atunci, setea de dor, setea de dragoste, setea sa-l mai imbratisez macar o data, setea nascuta o data cu copilul din pantec, pe care nici nu-l presimteam.
Marea Dragoste / Tango: Te-ai fi asteptat sa ti se intample minunea atat de repede? Parca nici n-ai deschis gura si Dumnezeu ti-a si indeplinit dorinta…
Alice Nastase Buciuta: Nu stiu sa scriu toate cuvintele recunostintei mele. Am primit mai mult decat speram, mai mult decat indrazneam sa cer. N-am fost lasata sa cersesc cu mana intinsa la portile dragostei, asa cum credeam ca sunt condamnata. Iar apoi s-a intamplat inca o minune! Toti medicii ne-au spus ca e baiat, iar eu mi-as fi dorit teribil sa avem o fetita, pentru ca Paul era deja tata de baieti, iar eu visam, impreuna cu fetita mea cea mare, Ilona, sa avem inca o fetita – bineinteles, in ciuda dorintei lui Victor… Noi doua spuneam mereu ca trebuie sa fie o fetita „mica si dulcica si cumiiiinteee“, si-n timpul asta ne uitam cu groaza la jocurile baietilor care, atunci cand se intalneau, daramau tot, nu mai ascultau de nimeni, faceau prapad… Mi-am dorit enorm inca o fetita, dar cateva luni bune am fost convinsa ca e baiat. Apoi s-a rasturnat, inca o data, lumea, in cel mai frumos mod cu putinta. Cu adevarat, am primit mai mult decat am cerut.
Marea Dragoste / Tango: Si asa e Iza, dulcica si cumiiiinteee? Am vazut, din articolele tale de pe cele doua bloguri, ca o luati pe Iza cu voi peste tot. Cum e sa-ti cresti copilul astfel?
Alice Nastase Buciuta: E cel mai bun, mai vesel si mai prietenos copil pe care l-am vazut vreodata! E atat de usor, de frumos sa cresti un asemenea omulet! Am carat-o dupa noi mii si mii de kilometri, a dormit in masina o luna intreaga, cat am avut noi turneul Avon, apoi am luat-o in America. Dar a fost perfect, este perfect. S-au asezat toate in viata mea incredibil de frumos.
Marea Dragoste / Tango: Stiu cat de mult ii iubesti si pe Ilona si Victor. Ai reusit sa faci in asa fel, incat sa nu se simta neglijati o data ce a venit Iza?
Alice Nastase Buciuta: Nu imi e usor. Insa cel mai greu mi-a fost cand a aparut Victor! Ilona a suferit enorm, iar eu am ars in vinovatii cumplite, mi-am spus ca am facut cel mai mare rau copilului meu. Si m-am intrebat, cinstit, cum ar fi ca barbatul pe care il iubim sa aduca acasa inca o femeie si sa ne spuna: „De azi, va voi iubi pe amandoua la fel. Tu poarta-te cu ea ca si cum ti-ar fi egala. In inima mea e loc pentru amandoua, pentru ca voi sunteti familia mea. Cand nu sunt eu acasa, jucati-va intre voi“… Eu nu as accepta. De data asta ma credeam mai pregatita pentru venirea inca unui copil, stiam cam cum vor reactiona, dar… Victor si Ilona au desenat la cursul de pictura pe care l-au urmat impreuna un tablou intitulat „Fetita stand pe scaun si bebelus intr-un cub de gheata“. Un tablou absolut superb, o sa ti-l arat. Eu am plans cu hohote cand l-am vazut.
Marea Dragoste / Tango: Ce calitati au copiii tai? Intrezaresti vreo posibilitate ca ei sa-ti calce pe urme? Ti-ar placea asta?
Alice Nastase Buciuta: Vorbesc ca orice mama si spun ca nu exista copii mai fermecatori, mai buni, mai cuminti. Ilona picteaza superb, danseaza si canta la pian… cu suflet, cum spun eu. Simte notele, clapele, simte muzica, e minunata! Iar Victor va fi un mare poet, nu ma indoiesc. Isi alege si imperecheaza cuvintele intr-un fel fara seaman pe lume, cateodata ne uluieste, sau ne umileste, dupa caz… Eram cu copiii si cu o prietena buna la munte, iar prietena mea s-a minunat privind in jur: „Iete ce frumos e…“. Iar Victor a privit-o mustrator si a spus: „Intr-adevar, peisajul e superb!“. Nu implinise inca 5 ani… Iar de curand, cand ne jucam alergand prin apa pulverizata de un aspersor din gradina, lui Victor i-a intrat apa in ochi si a declarat ca a orbit. Apoi si-a continuat joaca trecand dintr-o parte in alta, impreuna cu Ilona, in pasi de dans, prin tasnetul aspersorului. Iar la un moment dat, Victor s-a oprit, cu mana in mana micii lui partenere de dans, si a strigat: „Tango prin fantana orbilor!“
Marea Dragoste / Tango: Ce-ti doresti cel mai mult pentru copiii tai? Ma refer la cei trei pui si la Tango.
Alice Nastase Buciuta: Adica la cei patru copii ai mei… Sa aiba parte de oameni buni. Si revista, si copiii. Sa creasca mari si frumosi, sa fie fericiti si impliniti. Tot Victor spune despre cate o constructie care il impresioneaza: „Uite o casa mare, bogata!“. Asa le doresc si eu, sa aiba viata mare, bogata. Si copiii, si revista. Toti patru, toti cei pe care ii iubesc…
