Disciplina mea n-a inceput cu calculul precis al cheltuielilor, ci cu adunari si scaderi legate de caloriile de fiecare zi. Aveam zile intregi in care as fi fost gata sa jur ca n-am mancat aproape nimic, dar apoi m-am incumetat sa notez intr-un carnetel toate gustarile de fiecare zi. Si mi-am dat seama cat de important este sa asezi pe hartie ceea ce, altfel, s-ar evapora in amintire, lasandu-te intr-o confuzie totala.
In zilele in care “nu mancasem nimic”, nu luasem decat trei, patru muscaturi dintr-un sandvis cu unt si cu sunca, mancasem un pumn de alune prajite, bausem un suc dulce si-o cafea cu frisca la care asortasem doar doua fursecuri. Cu ciocolata, ca asa imi plac – si, daca tot nu mananc mai nimic, firmiturile acelea macar sa ma incante, nu-i asa?
La fel e si cu perioadele in care poti sa depui marturie cu palma lipita de Biblie ca n-ai cheltuit aproape nimic. Cu lunile la finalul carora nu pricepi nici in ruptul mintilor pe ce s-au dus banii tai, pentru ca tu, cum am stabilit deja, nu cheltuiesti, decat, poate, pe niste mizilicuri, si-alea la reduceri… Si, totusi, daca asezi pe hartie, ai sa vezi ca un tricou, o veioza, doua bilete la concert, o iesire la pizza cu colegii, banii dati la curatatorie, husa cea noua la telefon, suplimentul de benzina pentru iesirea la Sinaia, plata la coafor si manichiura, banii pentru menajera… hmmm, parca CITESTE MAI DEPARTE pe SigurantaFinanciara.ro
