Dezvaluirea inseamna foarte multe: secrete, gesturi, dezgoliri fizice sau corporale, obiceiuri si rutine cotidiene si cite si mai cite. Teritoriul celuilalt se exploreaza, uneori exhaustiv. Curiozitatea initiala infometata, chiar hamesita, este atit de mare, de urgenta si de evidenta, incit de multe ori se vede de la o posta cind altcineva priveste sau urmareste explorarile reciproce ale unor iubiti. Dispare, adesea, discretia. Lumea intreaga dispare pentru cei doi. Nu mai exista. Cei doi sint singuri pe pamint.
Femei rusinoase si femei nerusinate
Am vazut, la mare, pe plaja, cum fete, mai mult sau mai putin dragute, stateau calare pe spinarea iubitilor, storcindu-le cosurile de pe umeri sau din zone accesibile, cu nespusa grija si tandrete. Nu exista nici scirba, nici graba si nici miscari de mintuiala. Iar, ei stateau cuminti si induiosati de gesturile lor atente – sa nu-i doara -, erau ca niste copilasi blinzi in miinile mamei. E iubire, mi-am zis. Nu este ochiul iubitei o prelungire a ochiului matern ce va veni?
Am vazut fete intinzind mina prin crapatura usii de la baie, cerindu-i lui hirtie. Erau pe closet, dar uitasera ca nu mai exista hirtie sau n-o gaseau sau mai stiu eu ce.
Am vazut barbati care se radeau dimineata, in timp ce ea statea pe closet sau se spala strasnic pe dinti si-si clatea gura cu zgomote mai putin delicate.
Intimitati, sa zicem. Ce este intimitatea daca nu o renuntare voluntara, chiar dorita de ambii, la cenzurile pe care le avem cu strainii? Nu este ea o invitatie, o chemare muta la a descoperi cotloanele tainice ale inimii si corpului celuilalt?
Ei bine, totul tine de rusini si de nuante. Pina la urma, de ceea ce poti face in prezenta altuia, fie el strain, fie el iubit sau barbat.
Unele femei sint nerusinoase. Altele sint foarte rusinoase. Unor barbati le plac femeile nerusinate, altor barbati le place femeia rusinoasa care sa se nerusineze ocazional. Dar, exista si o nerusinare extrema, pentru ca imagini ale tabu-urilor ca rusini invatate avem cu totii.
Femei care, in pat, nu-si arata corpul, decit in acea parte care trebuie sa participe efectiv la actul cu pricina s-au vazut in filme, dar si femei care intindeau limita nerusinii. |ntre sotia ghepardului din celebrul film, care-si ridica camasa de noapte spre mijlocul ei – dupa ce-si facea cruce – si prea cunoscuta secventa a lui Sharon Stone, cu picioarele desfacute si fara chiloti sub fusta scurta, este o distanta uriasa.
Nu este vorba despre intimitati. Un psiholog cunoscut spunea ca intimitatea este minunata, doar familiaritatea este mizerabila. Intimitatea este de scurta durata, este, in cazul cel mai fericit, un flash al eului adevarat. Familiaritatea poate fi de cursa lunga, adunind gesturi cotidiene, de multe ori considerate „nesimtite“. Este o femeie sau un barbat nesimtit cind biologia ei sau a lui il sau o face sa scoata sunete dezagreabile la masa sau la toaleta pentru oricine, dar nu pentru cel sau cea de alaturi care, deh, din iubire uita frontiera discretiei?
Oamenii sint diferiti. Am cunoscut o femeie terorizata de hemoroizii ei, care cind s-a pus in pat cu iubitul ei, nu mai stia cum sa evite descoperirea acestui adevar rusinos pentru ea. Pina la urma lucrul s-a produs, faptul s-a aflat. Ea astepta spasita o observatie. Dar el, complet relaxat, i-a spus ca e ridicola. Asa e viata, se-ntimpla! Trebuie facuta o demarcatie intre uitarea temporara a unei rusini induse de cultura, pentru ca momentul o cere, intre inhibitiile din capul nostru si o ne-rusine care devine rutina si obicei.
Fumatori pasivi la zonele prea intime ale eului
Femeile, dintotdeauna, s-au dat cu crema pe fata, s-au epilat, s-au ocupat de ele, iar expresia „intra repede in fata“ era folosita doar pentru a linisti spaima si jena folositoarei ca va arata unsuroasa si respingatoare. Nevestele sau iubitele cu care coabitezi introduc inerent barbatul intr-o lume straina, lumea lor. Trebuie celalalt sa alerge la piata cu lista de cumparaturi pe care ea i-a scris Always? Trebuie ea sau el sa descrie miscarile, senzatiile corpului, ce simte atunci cind face dragoste, etc. Este oare nevoie sa ne cunoastem reciproc in imagini si sonoritati – stiute, de altfel – dar inutil de expus? La ce folosesc aceste informatii despre sine?
Nu fac ele oare decit sa dezvaluie o lume a corpului nenecesara iubirii, ba chiar vatamatoare de mister? De ce trebuie sa spui ca esti balonata, sa dai detalii despre manifestarile unei indigestii, sa te lasi tinuta de mina cind nasti sau tinuta de frunte cind versi dupa un exces etilic, sa gospodaresti un dat cu crema in zone obscure, sa storcesti cosuri sau sa ti se stoarca?
Si, mai departe, sa-i faci destainuiri de tot felul. Ce impartim si ce despartim? Sau impartim totul pina la epuizare?
Putem alege intre a te purta „nature“ si a cultiva o discretie de sine, intre a asista pe celalalt la „cosmetica“ existentei sau a o consuma ca ceva firesc.
Sa zicem ca fiecare, cu diferenta lui. Ca orice sex invita pe celalalt la cunoastere cind stau impreuna, nu e nimic rau, atita vreme cit ceva nu se comunica. Cit exista bariere. Daca te maninca limba sa faci confidente, gindeste-te inainte. Daca vei ajunge la capatul cunoasterii, ambii consuma acel mister care invaluie diferit lumea femeii si lumea barbatului.
De ce sa ne lasam atit de usor si cu atita indiferenta unei rutine a necenzurii in viata privata?
De ce mincam cu tacimuri obisnuite si scoatem argintaria pentru straini si nu invers?
De ce la inceput de tot, femeia e enigmatica, apoi dezgolita si mai apoi indiferenta?
Una este sa te incheie la sutien sau sa-ti inchida un colier si alta este sa fie „fumator“ pasiv la zonele prea intime ale eului.
A fi indragostit inseamna sa experimentezi de fapt tragismul faptului ca nu poti cunoaste pe nimeni pe de-a-ntregul.. acel banal "nu stii de ce anume iubesti" dar tot cauti explicatia (apofatismul aplicat relatiilor interumane de la Sf. Vasile incoace..). Si te trezesti ca vrei sa te faci cat mai cunoscut celuilalt, sa-l incredintezi ca nu ai nici o rezerva si nu stii cum .. ti-ai rupe pielea de pe tine si ai infasura-o in jurul lui daca s-ar putea. Unii ne descoperim altfel decat altii.. Am plecat la drum cu gandul sa combat ce s-a scris, insa nu mai vad nici o explicatie pentru care cineva si-ar pierde eleganta de fata cu persoana cu care ar trebui sa ii fie cel mai usor sa fie astfel:) Cred ca problema nu este cum suntem intr-o relatie, ci asa cum suntem fiecare in sine.