Biroul de subiecte pierdute

de

In conditii prielnice de caldura, lumina si umiditate, revistele stralucitoare ale primelor noastre astenii de cat p-aci primavara au reusit sa germineze din nou. Le-am regasit pe biroul meu, ca in fiecare luna, fecunde si confuze, fermecatoare si capii, colorate si rasolite, in acord cu agresivitatea aluviunilor curente.

Formula tineretii printate

„Suprafata corneei se regenereaza constant“, a aflat revista Avantaje, ceea ce nu se regaseste in ortografia casei, fiindca mai hacana gasim forma duioasa „doua spatamani“. Deci corneea s-o fi regenerand, dar mintile se inalta definitiv la ceruri, fie-le logica usoara.

Plesnind de neastampar, aceeasi revista ne usuie deja la mare, fiindca s-a plictisit de mutrele noastre pe-aici. Sub baldachinul unor titluri pomposite corespunzator, Avantaje ne trimite la cate-un complex de lux, cat inca mai avem zapada pe ghete, fiindca pesemne departamentul de marketing are treburi care nu se-mpiedica de ciotul codurilor portocalii. „Wellness la maximum“, „Formula tineretii elegante“, iata doar doua dintre contorsionarile stilistice menite sa pompeze cash in contul revistei (si nu ti-ar fi daca investitia ar sluji la tocmirea unor redactori mai acatarii).

Pasareasca vocabularului textil loveste din nou, de data asta in revista Beau Monde (dar exemplul e ciugulit la intamplare, as putea sa va ofer un snop identic, din orice hartoaga glossy indoielnica, insa mi-e mila de nervii vostri): „Antonio Marras, romanticul nostru de profesie, ne incanta cu o arie vintage-boema, impletita cu un suflu nomad, cu proaspete atingeri navy, dar si inflexiuni ladylike“. Ce ghirlanda minunata de imagini proaspete, diafan-snoabe, anglofonfaieli menite sa taie macaroana femeilor mai putin acomodate cu fita zilei… Daca va temeti ca nu sunteti destul de scortosi, aflati ca si „bleumarin“ e un cuvant suficient de strain, nu era nevoie sa-l substituiti cu „navy“ – bine, dar de cele mai multe ori,  nu nevoia ne impinge pe taramul arogantei lexicale.

Stati ca era sa parasesc aceasta pagina, dar prea tarziu am apucat coltul, ma enervasem deja, fiindca am gasit continuarea glazurii: „In special la inceput, are un lirism futurist, intr-o linie 50s scurtata, cu un sex-appeal pe coordonate de budoar, cu detalii doar sartoriale“. Dupa atatea furculisioane si petalute, e cazul sa va spun ca autorul a intentionat sa descante o colectie vestimentara, insa la capatul lecturii nu stii daca e vorba de rochii, droguri sau goblenuri. Mai ales ca ne-a plesnit peste ochi cu „piese printate“, fiindca „imprimate“ poate sa spuna orice taran, in fond.

Pudrari si pedalari impetuoase

Pentru tenul tau (obligatoriu de portelan, fiindca astia ne cred papusi imbujorate), tot Beau Monde a gasit un produs cosmetic cu „efect impetuos“. Asta suna a caine Husky Siberian mai degraba, dar ei se jura ca e vorba de o pudra pentru pometi. De altfel, strechea fainoasa persista: „Pudra, una dintre armele fidele ale aristocratiei din cele mai vechi timpuri, isi mentine statutul nobiliar“. In primul rand, aristocratia „din cele mai vechi timpuri“ trebuie sa se incadreze in timpurile cand se inventase aristocratia, nu? Fiindca de fapt „cele mai vechi timpuri“ aveau alte ierarhii. E drept ca parca am auzit de niste picturi rupestre, reprezentand vanatori destoinici, care isi pudrau nasul inainte de a se fotografia alaturi de nevasta si de mistretul foarte mort.

Revista Bolero are o grija, pe care o altoieste cu un semn cocarjat de intrebare: „Pedalam si noi mai cu talent?“. N-ar fi mai bine sa scriem noi mai cu talent, mai intai, si sa lasam pedalatul pentru cand o veni caldura? Nu de alta, dar pe canicula, nici atat nu ne asteptam la productii editoriale glorioase, asa ca foiala pe bicicleta ramane singura ocupatie fezabila.

Aceeasi revista decide in locul nostru cum ne digeram sarbatorile: „In lumea noastra, Ziua Indragostitilor a devenit noul Revelion“. A devenit fiindca asa ati hotarat voi, cei care considerati ca niciun biped care nu e indragostit n-are dreptul sa aprinda artificii la miezul noptii. Eu raman la ideea mea, ca ar trebui instituit un post de sapte saptamani de Dragobete, ca la Paste.

Bolero ataca si cu o punere in scena a unei giugiuleli de cuplu si detaliaza, in consecinta: „Pusi in fata jocului cu prezervativul, Marcu si Sonia s-au simtit foarte confortabil“. Imi plac la nebunie redactorii care descriu ce simte persoana din fata lor, ca si cum i-ar scana mintile. Si ca dovada ca se concentrau la altceva decat sanatatea frazei, citatul protagonistilor e olog: „Obisnuim sa facem destul de multe lucruri impreuna, insa nu tot timpul nu avem acelasi punct de vedere“.

Acum, si daca Sonia sau Marcu ar fi scapat vrabia asta de culoarea nonsensului, ne-am fi asteptat ca redactorul sa observe excesul de negatii. Si s-ar putea ca aceasta familie sa aiba o problema cu exprimarea adversitatilor, fiindca Marcu se destainuie bizar: „Nu-mi place sa manipulez, daca totusi trebuie sa o fac… nu o voi face“. Deci ce-am aflat noi nou din aceasta asertiune? Ca Marcu e liber sa bata campii, ceea ce atrage invidia maselor carora li s-a pus pumnul si bunul simt in gura.

N-am avut ragaz sa ma infrupt din savoarea unui nou „incept“, in revista Bolero, ca un laser de bucurie tembela mi-a parjolit ratiunile: „Diamonds Are Girl’s Best Friend“, clipoceste un titlu pe care l-am mai vazut in vreo 30 de reviste asemanatoare.

Alinierea si excitarea planetelor

Sub protectia unui titlu ca un nume de motan texan („Smoky“), Bolero ne invata sa ne smacuim si sa ne bagam ochii in tendinte. La final, dupa ce tencuim pleoapa, trecem la lucruri serioase: „Pastreaza-ti buzele intr-o nuanta naturala, pentru a completa si potenta machiajul“. Deci pricep ca o buza spalacita prezinta avantajul ca, desi nu te mai pupa nici dracu, face in asa fel incat vei fi toata numai ochi. Nu ma puneti sa explic, sunt ametita deja.

Fraza urmatoare, tot din Bolero, pare un delir al unui proaspat trezit din anestezia generala, dar daca aveti rabdare si-o cititi pe silabe de douazeci de ori, veti incepe sa zariti cate ceva coerent: „De la descoperirile despre chip si trasaturile de personalitate si pana la opera lui Shakespeare, cartile acestei luni te hipnotizeaza“.

Dar vom trai vremuri bune curand, cica: „Rujul de buze poate tine loc oricarei tinute sofisticate“. Pai si abia acum spuneti, mai? Dupa ce am cheltuit averi pe rochii de Revelioane si nunti? Daca rujul tine loc si de pantofi eleganti si nu mi-ati spus pana acum, chiar ca-mi sare tandara. Aaa, si stai ca rujul „face cat o mie de cuvinte“. Uite ca a aparut, asadar, o cosmeticuta care tine loc si de glagorie. Nu stiam de ce analfabetele sexy par, uneori, atat de destepte (cel putin in ochii libidinosilor finantatori).

Din seria ghici-ghicitoare-tampita, revista Cosmopolitan intreaba si-si raspunde singura, ca sa ne scape de chinuri, cel putin: „Ce culoare e mai romantica decat rozul? Exact, nu exista“. Parca de gusturi si culori nu se discuta, dar in ziua de azi, cand am ajuns sa discutam orice si la televizor, putem admite sa ne impuna altii coordonatele romantice.

Roz sunt si vestile lor: „Vestea buna e ca toate acestea functioneaza. Am putea spune ca sunt visul implinit al oricarei fete preocupate de propria infatisare, fie ea si mai… lenesa“. As fi vrut sa comentez frumos acest coltisor de vis, dar n-am reusit, fiindca nu stiu ce inseamna „infatisare lenesa“. Am o banuiala ca adjectivul viza alt substantiv, dar topica asta schioapa nu ma lasa deloc sa speculez pe tema asta.

Astia de la Cosmo traiesc intr-un univers al lor, fiindca au viziuni ciudate: „In timp ce alte femei cauta si dau sfoara-n tara, facand liste cu calitatile pe care si le doresc la barbatul ideal“… Serios? Asta fac femeile in ziua de azi? In ciuda procedurii complicate si mercantile, macar stim de ce noi, proastele, nu gasim barbati ca lumea (nu insiram destula sfoara pe mosorul relatiilor publice).

Bine, mi-au stricat ei cheful cu un „pe gratis“ arid, incorect si caraghios, dar imi revin cand vad un horoscop idiot, iertati-ma, care ii explica unei zodii cum sa aiba grija de alta zodie: „Grijuliul Marte vrea sa te gandesti bine la sfatul pe care i-l vei da unei prietene in legatura cu iubitul ei care o raneste“.

Momentul apoteotic al acestui puseu stupid de astrologie amatoristica te lasa lat: „In jur de 16, energicul Jupiter iti spune sa-l trezesti cu sex oral“. Hai ca m-am trezit eu de tot, pana sa se trezeasca altii (cum-necum, nu mai repetam cum). Dar vedeti voi ca pana si Jupiter prefera sexul oral? E mai comod si nu risca sa ramana Venus gravida. Mai ramane doar sa intrebe la Radio Erevan daca poate lua boli cu transmitere cosmica prin felatie la minus 145 de grade.


Se intorc palmierii migratori

„Iti scoate fotografiile la fel de superbe cum le-ai conceput“, te scoate Cosmo din minti cu un grad de comparatie aberant. Dar am trait noi vremuri mai grele. Ca de exemplu in cotorul revistei Elle, care macar o spune pe-aia dreapta: „Prefer sa ma repet“. Nu era de-ajuns o perla rostogolita o singura data? Se pare ca nu. Ni se mai pomeneste si o „frumusete glaciara“, probabil e vorba de vreo foca, fiindca la altceva nu ma pot gandi. Si plesupun ca folma colecta „glaciala“ i se palea plea lalaita, logic.

Revista Joy ne strica ziua cu gogomania de a include la „fauna fantastica“ de nu stiu unde „lei, scoici si palmieri“. N-am vazut niciodata acest animal, palmierul, in principiu suna destul de vertebrat, ce sa zic… Desi, pus imediat dupa scoici, are o oarece alura de lenevos cu cochilie, ma rog. Ma mai intereseaza numai daca naste pui vii hraniti cu lapte si promit sa va scutesc de alte intrebari. Fiindca l-am cautat pe Google Images, dar acolo mi se parea ca are cam multe pene.  

Aceeasi revista este de parere ca iarna are „zile racoroase“, ca si cum ar fi o esplanada din Caraibe, cu adieri oceanice, nu un ger de crapa pietrele si ideile. Dupa un „prestigiasa“ si un „alimenatre“ nostime, un punct de vedere cretin ne aduce pe calea cea buna: „Incearca sa dramatizezi faptul ca iti petreci timpul singura (…) Pur si simplu bucura-te de viata“. Deci dupa ce faci o tragedie, savureaz-o! – asta se cheama existenta inteligenta.

„La nevoie, fa scandal, altfel toata lumea va crede ca nu ai o personalitate puternica!“. Sa ne intelegem, asadar: daca simti ca nu te poti impune si nu ai autoritate cu niciun chip, sparge-le cate-o capatana, ia sa vezi ce piedestal iti creste sub talpi!
Revista Tabu pica in aceeasi strachina cu negatii inflamate: „Nu se poate abtine sa nu vorbeasca“, fenomen care atrage dupa sine consecinte nefaste: redactorii nu se pot abtine sa nu scrie.

Cred ca in redactia Tabu s-a spart (in sfarsit) acoperisul si-a dat o mazariche pe tastaturi, asa imi explic prapadul urmator: „ana la faptul ca au de gand“, „simt c altminteri le-ar pierde“, „februrie“, precum si un virguloi nesimtit, dupa subiectiva: „Ceea ce pare succes pentru unii, e doar un fleac pentru altii“.

„Lady Pericol“, titreaza Tabu ostentativ neaos, apoi dezvolta subiectul: „o doamna salbatica cu instincte fashion ce pare iesita din filmele hitchckockiene“. Dupa ce ca
si-asa suna ca dracu „hicicochiene“, au mai scris si gresit, fiindca era cam greu sa se concentreze si la ordinea ck-urilor, si la logica terminatiilor. Era vorba de Hitchcock, nu Hitchckock, dar la ora cand scriu aceste randuri, presupun ca stiti deja, din alte surse amuzate.

„Pentru parul lung, consider ca deja coada de cal clasica e o idee foarte buna“. Mda, nu suna rau, daca reusesti sa faci rost de-o coada de cal „clasica“. As prefera de la un murg, e o culoare care imi vine bine, dar un cal negru ar fi si mai fatal. Ai grija insa si la copita clasica, pentru ca nu toti caii au simtul umorului cand te vad cu foarfeca-n mana.


Diferentele de fus oral

In mod previzibil si inevitabil, data trecuta am deocheat revista Unica. Distinsul catastif sclipicios si-a revenit la ineptiile traditionale, iar tastaturile s-au bulit din nou: „infrunteaclasamentului,lasandu-iinurmapecelmaisexybarbat…“.

Cand inca se mai invartea pamantul cu noi dupa impletitura asta de nuiele, un „discutilor cu usile inchise“ ne atesta faptul ca viata e plina de provocari. Pe nervii mei si in ciuda tuturor batailor de joc anterioare, ai nostri (ca brazii) de la Unica folosesc neologismele smanglite din engleza la fel de aiurea-n gard: „Bobul e clasic, elegant si are multa versatilitate“.

O redactorita exaltata de la Unica iti face fata harcea-parcea, dupa cum o taie capul (destul de adanc si dureros, s-ar parea): „Natura te-a inzestrat cu o arcada a ochiului si niste trasaturi care vor deveni si mai evidente daca vei indeparta doar firele de dedesubtul sprancenelor“. Daca-mi spui si ce fel de fire, ar fi minunat, ca asa suna ca niste fire chirurgicale, copci, ceva… Cand bagi cuvintele „arcada“ si „fire“ in aceeasi fraza, n-am in fata ochilor decat Camera de Garda.

Dar stai ca abia acum ne spune esentialul, desi puteam sa jur ca am aflat totul: „Ce e si mai important? Sa nu incerci niciodata sa copiezi sprancenele cuiva, pentru ca nu aveti aceeasi fizionomie“. Slava Domnului, m-am oprit la timp, incercam de zor sa copiez sprancenele lui Cher (la Xerox, ce-i drept, nu altfel), dar pe urma am stat eu si m-am uitat din toate unghiurile si sa stii ca asa e, mai, nu avem aceeasi fizionomie, ce chestie…

Luna asta, Unica a luat crema gloriei orale, a umilit revista Cosmo, care pe vremuri detinea suprematia orgasmica glossy. Citesc asadar in Unica – si norocul nostru ca e scris alb pe negru (cam funebru, dar ma rog), ca altfel orbeam de-atata elocinta sexuala. Ia ascultati aici: „Cunnilingus… la altii. Suna minunat, dar el, din motive numai de el cunoscute, nu face. Tu stii prea bine cat de mult ajuta, ca sa nu mai spui de placere“ (pai si la ce altceva decat la placere „ajuta“?).

In fine, mai departe, stati ca marele circ abia incepe: „Ai doua variante: sa renunti covarsita de gandul ca daca nici n-are chef, sansele ca el sa fie un geniu al manevrei sa fie mult prea mici sau… sa insisti. Insa, ai grija sa nu obtii efectul contrar“ (care o fi efectul contrar al sexului oral?).

„Cea mai buna metoda este sa-i oferi lui niste mangaieri orale sa te tina minte toata viata“. Pai asta e simplu, musca-l sau fa-i vreuna lata, in stilul asta ca o sa te tina si el minte toata viata, asta categoric, si tu o sa-l tii minte toata viata, la randul tau, dupa bataia pe care o incasezi. Pe care nici n-ai sa ai curaj s-o justifici la politie. „Mai devreme sau mai tarziu, se va trezi in el un dram de recunostinta care il va impinge sa-ti intoarca favorul“ (eu zic sa nu te bazezi pe asta). „Sau poti sa-l pui in fata faptului implinit: saruta-l cu buzele… celelalte“. Oribila exprimare, ceva mai dizgratioasa ca demersul in sine. M-ati traumatizat, acum nu pot sa-mi mai inchei niciun e-mail cu „te pup“ fara sa am cosmaruri.

                                                                                                                                         Articol preluat din Revista Tango, nr. 54, martie 2010

 

Categorii:
Revista presei

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *