fbpx

Constantin Barbu: Povestea manuscriselor lui Cantemir este o odisee

de

Profesorul Constantin Barbu, care a coordonat proiectul “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, spune, intr-un interviu acordat MEDIAFAX, ca povestea acestora este o odisee, pentru care este nevoie de indurare, de munca, dar Cantemir, “principele cel mai cultivat din ultima mie de ani”, merita.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Primele 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu si realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, vor fi donate, joi, Bibliotecii Academiei Romane, de catre Ambasada Federatiei Ruse la Bucuresti.

 

In acest context, profesorul Constantin Barbu a acordat un interviu agentiei de presa MEDIAFAX:

 

Reporter: Care este contextul in care ati avut primul contact cu manuscrisele lui Dimitrie Cantemir de la Moscova?

 

CONSTANTIN BARBU: Cred ca prin 1979, pe cand lucram la o carte de metafizica despre Ens (anume “Reamintirea Fiintei”, care a aparut in 1985, sub titlul “Rostirea esentiala”), am citit despre Ens in “Metafizica” lui Dimitrie Cantemir, traducerea cartii “Sacro-Sanctae Scientiae indepingibillis Imago”. Transcrierea textului latinesc o facuse Tocilescu dupa manuscrisul aflat in Lavra Serghei, iar copia se afla la Biblioteca Academiei Romane. Cercetarea am publicat-o in revista Ramuri (5/1981) sub titlul “Ens si caile lui inspre Fiinta si catre ins”. Eseul a provocat curiozitatea lui Mihai Sora, academicianul de astazi si cel mai mare filosof european din zilele noastre.

 

In chip fericit, primul manuscris pe care l-am tinut in mana la Moscova a fost chiar “Sacro-Sanctae Scientiae indepingibillis Imago”. Manuscrisul se pastreaza la Biblioteca de Stat din Moscova (venind de la Lavra Serghei), in conditii absolut exceptionale, aproape ca simti mirosul aurului cu care Cantemir si-a ornat cartea si taria purpurei cu care a scris titlul capitolelor. Imi amintesc si acum interventia telefonica extrem de ferma a excelentei sale Alexander Churilin, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti: numai asa mi s-a adus manuscrisul original. Toti cei prezenti ne-am “imortalizat” cu celebrul manuscris. Alaturi de noi, Paul Tudor si Ion Deaconescu, s-au asezat si cativa bibliotecari moscoviti, care au inteles din bucuria noastra ca manuscrisul lui Cantemir are o importanta “indepingibila”, ca sa folosesc un cuvant din vocabularul principelui. In putine vorbe, acesta ar fi momentul. Contextul este, bineinteles, mai bogat. In toamna lui 2008, excelenta sa ambasadorul Churilin s-a aflat la Craiova, unde i-am inmanat premiul de excelenta al Academiei Internationale “Mihai Eminescu”. I-am oferit atunci in dar si doua carti de aproximativ 500 de pagini fiecare despre Cantemir si l-am rugat sa ma ajute ca sa scanez toate manuscrisele si documentele Cantemir care se afla in Rusia. Spre bucuria mea, domnul ambasador mi-a spus ca ma sprijina in mod cu totul special. Domnia sa cunostea manuscrisele Cantemir, stiind Arhivele Ministerului de Externe, unde se afla manuscrise si documente Cantemir (domnul ambasador este chiar nascut in 26 octombrie, ca si Cantemir). Dupa episodul premiilor Academiei Internationale “Mihai Eminescu”, excelenta sa mi-a spus sa ii trimit o scrisoare in care sa precizez care manuscrise Cantemir ma intereseaza. I-am trimis o scrisoarea in care am cerut toate manuscrisele si documentele Cantemir (atunci am produs chiar un inventar privind “Tezaurul Cantemir”, carticica in care am incercat sa adun informatii privind raspandirea manuscriselor Cantemir in cele 12 tari in care se afla). Gratie stradaniilor ambasadorului Churilin, am primit, prin mai 2009, o scrisoare in care mi se comunica acordul institutiilor ruse privind facsimilarea manuscriselor si documentelor Cantemir. Intotdeauna ambasadorul Churilin a vegheat generos la transpunerea in realitate a “Marelui Proiect Cantemir”. Pentru mine, ambasadorul Churilin este cel mai mare ambasador pe care l-a avut in Romania Imperiul Rus, URSS si Federatia Rusa. Candva ii vom ridica, plini de respect, statuie de bronz, asa cum merita. De asemenea, rectorul Universitatii Crestine “Dimitrie Cantemir”, doamna prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, ii va propune domnului ambasador Churilin sa devina membru de onoare al senatului universitatii, in semn de recunostinta. Alaturi de noi a fost exceptionalul nostru prieten Alexander Vasiliev (prim secretar MAE al Federatiei Ruse). Impreuna cu prietenii mei, Ion Deaconescu si Paul Tudor (pe care eu il numesc “Ludovic al XIV-lea”, fiindca el a finantat toata aceasta misiune culturala, jucand rolul statului roman) – iata o echipa pasionata.

 

Reporter: Ce parte a vastei opere a lui Dimitrie Cantemir este cuprinsa in aceste prime 25 de volume?

 

CONSTANTIN BARBU: Pana in prezent, am tiparit 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Cantemir”. Iata titlurile acestor volume: I. Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago; II. Loca Obscura in Cathechisi, quae ab anonymo authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitula est, dilucidata authore Principe Demetrio Cantemirio; III. Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus; IV. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (I); V. Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae (II); VI. Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmmanicae (A. Dell’ Accrescimento e Decadenza Dell’ Impero Othomano o sia Epitome dell’ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII, B. Annotazioni); VII. Istoria Ieroglifica; VIII. Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor; IX. Curanus. De Curani etymologico nomine; X. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia (I); XI. Ioannis Baptistae Van Helmont Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia (II)

XII. De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri. Panegiricul Sfantului Dumitru; XIII. Jurnalul persan; XIV. Incompendiolum Universae Logices Institutionis; XV. Diploma de la Lutk; XVI. Uimitoarele revolutii ale dreptei razbunari a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brancoveanu si a Cantacuzinilor vestiti in Tara Romaneasca; XVII. De Antiquis Dacia nominibus; XVIII. De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus; XIX. Satire de Antioh Cantemir; XX. Arhiva Serghei Cantemir; XXI. Corespondenta dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (I); XXII. Corespondenta dintre Antioh Cantemir, Maria Cantemir, Constantin Cantemir (II); XXIII. G.F. Müller Jurnalul printului Dimitrie Cantemir. Biografia lui Demetrius Cantemir; XXIV. Notationes quotidianae de Ivan Iliinski; XXV. Manifestul lui Pentru cel Mare. (…) Precizez ca “Incrementorum et decrementorum Aulae Othmannicae”, volumele IV si V, au fost publicate in facsimil alb-negru de Virgil Candea, care a descoperit manuscrisul in SUA. (…)

 

Acum lucrez la patru volume (26-29), care vor cuprinde protocolul de primire al lui Cantemir in Academia din Berlin, sase documente din Arhivele MAE de la Moscova, doua copii ale Hronicului (msse 83 si 46, aflate in Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, fotocopii obtinute gratie generozitatii extraordinare a carturarului Ioan Chindris). Ms 83, copie anterioara anului 1730, este prima copie a Hronicului. Istoria sa este tulburatoare: o voiau nemtii, iar copia a ajuns la Blaj si, prin ms 46, corifeii Scolii Ardelene s-au luminat fundamental in privinta romanitatii si romanitatii Transilvaniei. As putea zice ca Dimitrie Cantemir a participat direct la Marea Unire din 1918. “Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor” este cartea fundamentala a poporului roman.

 

Reporter: Ati intampinat dificultati in a accesa aceste documente?

 

CONSTANTIN BARBU: Nu am intampinat nici o dificultate in proiectul de scanare a manuscriselor si documentelor Cantemir. Toti oficialii si savantii rusi care ne-au ajutat sunt oameni superiori. Le amintesc cu drag numele: excelenta sa, domnul Alexander Churilin, ambasador al Federatiei Ruse in Romania, 2005-2012; Viktor Kirillov, prorectorul MGIMO, Moscova; Alexander Vasiliev – prim secretar MAE al Federatiei Ruse; Irina Popova, director al Arhivelor MAE – Moscova; Michael Ryzhenkov, director al Arhivelor de Acte Stravechi – Moscova; Evgeny Rychalovscky, Arhivele de Acte Stravechi – Moscova.

 

Reporter: Cine v-a mai sprijinit demersul si in ce fel?

 

CONSTANTIN BARBU: Financiar, Paul Tudor (si Fundatia Culturala “Tudor”, impreuna cu cativa prieteni personali) s-a ingrijit de tot si toate. Astazi, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, prin doamna rector Corina Adriana Dumitrescu, va finanta scanarea a inca zece lazi din marele tezaur Cantemir. (…)

 

Sa nu uitam ca, in anul 2010, cu prilejul aniversarii a 300 de ani de la urcarea pe tron a Principelui Cantemir, s-a organizat in Parlamentul European, la Bruxelles, un seminar international, gratie europarlamentarilor Norica Nicolai – ALDE Group, Cristian Busoi – ALDE Group, Marian Jean Marinescu – PPE Group. In cadrul seminarului, au prezentat lucrari o seama de carturari, scriitori, politicieni romani si straini (Eugen Simion: “Cantemir – moralistul”; Evanghelos Moutsopoulos: “Intre venetieni si turci”; Constantin Barbu: “Facsimilele operei lui Cantemir”; Mikhail Ryznenkov: “Manuscrisele Cantemir in Arhiva Centrala de Stat a Federatiei Ruse”; Marius Sala: “Cantemir si limba romana”; Serge Fauchereau: “Lectia lui Cantemir”; Jacques De Decker; Dan Berindei: “Cantemir, om modern”; Virgil Tanase: “Cantemir, limba romana si romanul”; Radivoje Konstantinovic: “Un spirit modern in orientul european”; Vlad Alexandrescu: “Manuscrisul autograf de la Sacro-Sanctae scientiae indepingibilis imago”; Ion Aurel Pop: “Intre real si ireal: Dimitrie Cantemir despre locul romanilor in Europa”; Nicolae Dabija: “Dimitrie Cantemir – un spirit de sinteza intre orient si occident”; Florin Rotaru: “Primul proiect de editie al operei lui Dimitrie si Antioh Cantemir”; Ioan Deaconescu: “Cantemir si Tarul Petru I”; Corina Dumitrescu – “Cantemir, principele carturar”).

 

Expozitia Cantemir (manuscrise, documente, portrete) si dezvelirea bustului principelui au avut loc in holul central al Parlamentului European. Paul Tudor a prezentat odiseea manuscriselor Cantemir. (…) Artisticeste, Cantemir s-a bucurat de concertul lui Marcel Spinei, de interpretarile din texte cantemiriene datorate Petronelei Zurba, de concertul de opera realizat de Julia si Romeo Saleno. De asemenea, s-a inmanat medalia “Cantemir, 300 de ani de la urcarea pe tron”, emisa de Banca Nationala a Romaniei si sponsorizata de BRD Groupe Société Générale. Cu o alta generoasa sponsorizare au fost tiparite patru seturi de lux din “Integrala Manuscriselor Cantemir” (legate in piele, cu portret si semnatura Cantemir in aur, asezate in ladite din lemn de nuc).

 

Reporter: Cat a durat obtinerea fotocopiilor si care este pretul care vi s-a cerut pentru fiecare pagina de document fotografiata?

 

CONSTANTIN BARBU: Scanarile manuscriselor si documentelor aflate in Rusia dureaza din 2009. Si vor mai dura, fiindca mai sunt, in principal, 13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg si 75 de lazi cu manuscrise si documente la Moscova. Pretul este cel afisat pe site-ul oficial. Facsimilarile din arhivele MAE sunt gratuite.

 

Reporter: Care este valoarea la care s-a ridicat acest demers?

 

CONSTANTIN BARBU: Pretul platit pana in prezent il cunoaste numai prietenul meu Paul Tudor. Domnia sa, prin Fundatia Culturala “Tudor”, are toata grija financiara a proiectului.

 

Reporter: Caror institutii din Romania ati cerut spijin si de ce ati fost refuzat?

 

CONSTANTIN BARBU: Eu nu am fost refuzat de nicio institutie, au existat doar institutii care si-au refuzat lor insele celebritatea. De exemplu, Ministerul Culturii, care a promis initial 1,4 miliarde lei vechi, a participat, tardiv, cu doar 200 de milioane lei vechi (Simpozionul Homo Europaeus, Bruxelles, 2010). In 2010 a fost aniversare UNESCO – 300 de ani de la urcarea pe tron a lui Dimitrie Cantemir. Daca am inteles bine, de la UNESCO Bucuresti “au zburat” 800.000 de euro destinati aniversarii lui Cantemir. Nu s-a tiparit o fila Cantemir, nu s-a scos o vorba despre Cantemir. Nici ministrul roman la UNESCO Paris nu a participat la aceasta sarbatoare. Probabil, nici nu putea. Fiindca a sarbatori inseamna a ctitori.

 

Reporter: De ce ati decis sa donati aceste facsimile?

 

CONSTANTIN BARBU: Bibliotecii Academiei Romane i se doneaza primele 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Cantemir”, de catre Ambasada Federatiei Ruse la Bucuresti, editia de lux fiind sponsorizata de TMK. S-au executat patru seturi legate in piele naturala, cu portretul si semnatura lui Cantemir in aur, tiparite color pe carton de 130 g/mp, cartile fiind asezate intr-o lada din lemn de nuc. Primul set a fost daruit excelentei sale Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse. Un set, primului ministru Medvedev, un set, primului ministru Ponta. Al patrulea set este donat de catre Ambasada Federatiei Ruse la Bucuresti Bibliotecii Academiei Romane. Asadar, precizez ca Bibliotecii Academiei Romane i se doneaza un set de 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Cantemir” si nu i se doneaza facsimilele.

 

Reporter: V-ati gandit vreodata sa le vindeti?

 

CONSTANTIN BARBU: Nu. Sunt prea scumpe. Si nu sunt de vanzare. Cum sa vinzi “Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor”?

 

Reporter: Veti continua demersul si cu restul documentelor Cantemir?

 

CONSTANTIN BARBU: Toate manuscrisele si documentele Cantemir, din toate cele 12 tari unde se afla, vor fi fotocopiate si tiparite in conditii exceptionale ca si primele 25 de volume. Vreau ca in fiecare tara unde se afla o fila din Cantemir sa existe toate celelalte zeci de mii de pagini din celelalte tari. Macar tarile care poseda o parte mai mica sau mai mare din “Tezaurul Cantemir” sa isi intregeasca acest tezaur.

 

Reporter: Care este povestea manuscriselor Cantemir, cum au ajuns ele in arhivele Moscovei?

 

CONSTANTIN BARBU: Se stie ca, dupa lupta de la Stanilesti, din 1711, Dimitrie Cantemir a ajuns in Rusia. Cantemir a trait in Rusia din 1711 pana in 1723, anul in care a fost doborat de un diabet analfabet. Asadar, manuscrisele lui Cantemir (scrise la Iasi, Constantinopol, Moscova, Sankt Petersburg), purtate cu el de genialul principe, au fost in Moscova. Ele nu au ajuns in Moscova. Astazi manuscrisele si documentele Cantemir se gasesc in Moscova si Sankt Petersburg si se pastreaza in conditii absolut exceptionale. Grija savantilor rusi pentru manuscrisele lui Cantemir este incomparabila. Sa nu uitam ca in Romania nu exista o editie de opere complete Cantemir. Sa nu uitam marii savanti care au incercat sa fundamenteze cantemirologia: Hasdeu, Tocilescu, Iorga, Candea. Si astazi sunt nume importante, harnice, instruite.

 

Povestea manuscriselor lui Cantemir este o odisee. Pentru aceasta odisee ai nevoie de indurare, carturarie, munca. Dimitrie Cantemir, principele cel mai cultivat din ultima mie de ani, merita. De aceea, indraznesc, ca, prin intermediul MEDIAFAX, sa-i invit la Biblioteca Academiei Romane, Sala Pallady, joi, 22 decembrie, orele 15.00, pe toti cei ce au aflat de Cantemir si doresc sa participe la aceasta generoasa donatie a “Integralei Manuscriselor Cantemir”. Acolo ii asteapta si o incomparabila expozitie gandita si realizata de doamna Gabriela Dumitrescu.

 

Cand, in 1935, s-au intors in tara osemintele lui Cantemir, racla a fost purtata de cele mai importante personalitati ale Romaniei. Iorga insusi era de fata, ii dadea, in felul sau de mare carturar, onorul. Atunci s-au tras salve de tun. Covorul de sub sicriul principelui era rosu. Cum va fi acum, dragi contemporani?

 

 

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.