fbpx

Dana Razboiu: Fiecare femeie isi are barbatul pe care-l merita

de

Faptura iscoditoare, mereu preocupata sa-si inteleaga rostul existentei, Dana Razboiu este interlocutorul ideal atunci cand cauti raspunsuri la propriile intrebari despre viata, dragoste, fericire.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Mi-e mereu frica de ziua de maine

Marea Dragoste/ Tango: Spre deosebire de ceilalti oameni, tu te poti analiza mult mai bine, pe tine si pe cei din jur, pentru ca esti psiholog si faci psihanaliza de multi ani. Te-ajuta sau mai rau te-ncurca faptul ca vezi in jurul tau mai multe lumini si umbre decit ceilalti?

Dana Razboiu: Poti sa crezi si sa mergi in viata crezind ca e mai bine de cei saraci cu duhul. Si-mi spun citeodata si eu lucrul acesta, dar e tot o metoda de-a ma apara de ce nu voiam sa vad. Dar eu cred cu putere ca adevarul ne face mai intelepti si ne elibereaza. Cunoscindu-ne pe noi si pe ceilalti si adevaratele motive care stau la baza comportamentelor noastre, devenim mai puternici. Psihanaliza spune ca numai rezolvind problemele din trecut si scotindu-le la lumina – pentru ca noi ne prefacem ca le-am uitat sau sintem convinsi ca le-am uitat, dar subconstientul le stocheaza foarte bine si numai scotindu-le de-acolo, punindu-le pe masa, analizindu-le, vazind exact cit am suferit – putem scapa de ele.

Marea Dragoste/ Tango: Ai identificat care sint episoadele cu probleme din viata ta?

Dana Razboiu: Sint multe, in patru ani de psihanaliza am gasit zeci de episoade. Toate aspectele vietii cotidiene isi au corespondent in trecut si orice comportament din prezent poate fi explicat. Majoritatea oamenilor tinde sa spuna „sint egoist si eu ma simt bine in pielea mea pentru ca sint egoist“, dar, de fapt, daca o sa cauti in trecut, vei gasi de unde ti se trage faptul ca nu esti generos. De ce nu esti generos? Alti oameni sint generosi. Sau „mi-e teama ca miine o sa mor de foame“. Problema asta o am si eu, mi-e mereu frica de ziua de miine, desi de mult nu se mai pune problema de a muri de foame. Un somer ar putea spune asta, dar cind un om are un nivel de trai bun si continua sa traiasca cu frica zilei de miine nu e normal. Si mi-am dat seama de lucrul acesta si am incercat prin psihanaliza, prin cursuri Landmark, si am gasit cauza si acum ma simt eliberata. Am descoperit un episod de pe vremea cind aveam vreo zece ani, eram in clasa a V-a. Eu am copilarit intr-o familie cu o situatie materiala cit se poate de decenta, nu am avut niciodata probleme financiare, dimpotriva, am avut intotdeauna tot ce mi-a trebuit. Si, cu toate astea, intr-o zi de primavara, o colega de-a mea mi-a facut o invitatie la ea acasa… Statea intr-o casa foarte frumoasa, tatal ei era directorul institutiei in care lucra tatal meu. Si m-au impresionat casa ei, mama ei care stringea rufele spalate, desi ar fi putut avea o menajera, m-a impresionat normalitatea acestei familii de care-mi dadeam seama chiar si eu, la acea virsta, ca era foarte instarita. La sfirsitul zilei, dupa ce ne-am plimbat impreuna pe malul Muresului si ne-am inteles foarte bine, cind ne-am luat la revedere, ea mi-a spus un lucru pe care nu l-am uitat niciodata, dar nici nu m-am gindit ca acel lucru ma marcheaza si-mi creeaza probleme. Mi-a spus „sa stii ca eu, de-acum inainte, voi fi prietena cu o alta fetita din clasa, pentru ca ea este de aceeasi conditie ca si mine“. Si ne-am despartit. A fost atit de crunta lovitura pentru ca totul era ca-ntr-un film frumos, copilaria mea era fericita, nu duceam lipsa de nimic, primeam toate papusile pe care le voiam, ziua aceea de primavara fusese minunata, Ileana, fetita cu care ma plimbasem, era draguta, ne inteleseseram atit de bine si aveam sansa de a avea o prietena si am aflat dintr-o data ca nivelul financiar al familiei, conditia sociala conteaza chiar si pentru un copil de zece ani. Am aflat ca, si atunci cind prietenia pare a fi foarte buna intre doi oameni, cel de linga tine poate sa-ti spuna in fata ca a ales sa fie prieten cu altcineva, cum a ales Ileana sa fie cu cealalta fetita care era culmea, si mai uritica si foarte grasa. Deci, poti sa fii chiar si gras si cu bretonul tuns urit, daca ai un nivel financiar ridicat, oamenii iti sint prieteni.

Marea Dragoste/ Tango: Si daca, totusi, Ileana o prefera pe ea pentru a se pune mai bine in valoare, pentru ca nu reusea acest lucru linga tine, care erai o fetita frumoasa?

Dana Razboiu: Nu stiu cum eram la zece ani, eu nu ma consideram nici frumoasa, nici desteapta, dimpotriva, ma vedeam tot timpul ca o ratusca urita. Pe colega aceea o consideram mai uritica doar pentru ca era grasa, nici nu-mi puneam atunci aceste probleme, prietenia mea cu Ileana nu se baza pe aspectul fizic si nici pe situatia ei financiara. Sigur ca acum as putea analiza si s-ar putea ca asa sa fi stat lucrurile, dar, cu mintea unui copil de zece ani, nu am reusit sa-mi explic si sa cuprind jignirea de atunci. Asa mi-a aparut teama de ziua de miine, teama de saracie, teama ca voi fi parasita si voi ramine fara prieteni.

Marea Dragoste/ Tango: Tu spui ca te considerai ratusca cea urita, totusi, tu esti cotata ca o femeie foarte frumoasa. Cind ti s-a spus prima data ca esti frumoasa?

Dana Razboiu: Mi s-a spus ca sint urita, chiar daca nu direct, mi s-a aratat ca sint urita cind, la 14 ani, m-am indragostit de un vecin, un baiat mult mai mare decit mine care-si repara masina impreuna cu tatal meu si care ma privea ca pe un copil. Si eram, intr-adevar, un copil, caci, inainte de Revolutie, maturizarea fetelor era mai lenta si ele isi descopereau feminitatea mult mai tirziu, nu ca acum. Si bineinteles ca acel vecin nu m-a privit cum voiam eu, eu voiam sa se uite la mine ca la o femeie! Si mi-am spus ca inseamna ca sint urita daca el nu ma baga in seama. Am crescut si el a-nceput sa ma bage in seama cind pe mine nu ma mai interesa. A fost mica mea razbunare, s-arat bine. Am dorit ani de zile s-arat bine pentru ca acel vecin sa ma bage-n seama. Dar astea sint episoade pe care orice femeie le gaseste in viata ei. Daca nu e vecin, e coleg de clasa, daca nu e coleg, e un baiat de la discoteca.

Marea Dragoste/ Tango: Cind ai simtit ca nu mai esti un copil?

Dana Razboiu: Dupa ce am divortat. M-am transformat dintr-o adolescenta in femeie. Ne transformam dupa ce are loc in noi o revolutie. Si sint cam trei astfel de revolutii in viata noastra. Una e in perioada gradinitei, cind copilul descopera ca e in neregula ceva cu lumea in care traieste.

Marea Dragoste/ Tango: Tu ce ai descoperit ca e in neregula?

Dana Razboiu: Copilul are convingerea despre el ca este un mic Dumnezeu pe pamint, ca poate sa faca absolut orice, ca nu are limite si nici granite si la un moment dat, ceva se intimpla in viata lui si descopera ca nu totul este posibil. Eu am descoperit, ca toti copiii de pe planeta, ca nu sintem nemuritori, cind mama mi-a spus, in timp ce-mi punea o rochita, ca toti oamenii mor. Si am simtit cum cade cerul peste mine si am intrebat: „Cum?! Si matusa moare, si tata moare, si tu ai sa mori, si eu am sa mor?!“ S-a darimat o lume… Si mi-am spus ca, daca e ceva in neregula cu lumea in care traiesc, implicit nu e in regula nici cu mine. Si-atunci, copiii isi pun o masca, incep sa se prefaca. De obicei e masca dragalaseniei, copiii devin dragalasi si asa obtin mult mai multe lucruri decit inainte. A doua revolutie este in adolescenta cind tinerii vor sa placa si mai ales sa fie acceptati intr-un anumit grup pe care-l vor ei. Si, pentru a intra in acel grup, au nevoie de o masca, de exemplu pe cea a curajului sau masca de clovn care e mereu haios, pus pe sotii, care-i binedispune pe toti si astfel e acceptat de ceilalti, pentru ca-i distreaza pe toti. Si acel om va fi in viata un om mereu pus pe sotii, care-i binedispune pe toti. Din pacate, multi tineri, pentru a fi acceptati de anumite grupuri, ajung sa consume droguri, din dorinta de a arata ca sint altfel decit sint, chiar cu riscuri foarte mari. E tot o masca.

Marea Dragoste/ Tango: Si tu ce masca ai ales?

Dana Razboiu: Dupa primul esec in dragoste, am hotarit sa ma schimb si mi-am spus ca niciodata nu voi putea fi fericita prin altcineva. Va trebui sa-mi caut fericirea singura si doar ceea ce pot sa fac eu de una singura imi va aduce fericirea. Am gresit, bineinteles ca nu a fost asa, dar ani de zile nu am mai fost capabila sa iubesc. Am avut mai multe relatii, destul de lungi, dar fara sa iubesc, pentru ca nu mi-am dat voie. Nu am vrut, pur si simplu, sa fiu topita dupa un barbat. Tin minte, aveam 19 ani si mi-am spus ca doar copiii mei vor merita iubirea mea, pentru ca nevoia de a iubi o aveam si trebuia sa gasesc, totusi, persoane spre care sa-mi revars iubirea. Asta pentru ca am suferit amarnic, parasita fiind de primul iubit. Si ani de zile am refuzat sa iubesc, pina l-am intilnit pe fostul meu sot, de care m-am indragostit fara sa vreau sa ma indragostesc. Spuneam mereu ca aceea nu e iubire, sintem doar prieteni, ne simtim bine impreuna. Dar nu ma puteam dezlipi de el si, pina la urma, am acceptat ca ne iubim si nu avea rost sa ne mai mintim ca sintem doar prieteni. Episoadele acestea, daca incerci sa ti le identifici, sint cutremuratoare. Pentru mine, divortul a fost un cutremur, desi stiu ca milioane de oameni pe planeta asta au divortat. Mi s-a naruit o alta lume. Credeam in ideea de familie mai mult decit in mine insami. Spuneam ca familia e cel mai de pret lucru pe care il am, puteam sa jur ca eu nu voi divorta niciodata si, totusi, mi s-a intimplat, desi am facut, sau am crezut ca am facut, tot ce am putut ca sa nu se ajunga aici. Al treilea cutremur din existenta unui om, care vine la maturitate, desi multi nu ajung sa traiasca si acest al treilea episod, este cel care te face sa simti cu adevarat ca esti pe cont propriu, ca esti singur de fapt pe lumea asta. Si pentru tot ce ti se intimpla in viata, bun sau rau, esti responsabil.

Nici un barbat nu tine o femeie cu pistolul la timpla

Marea Dragoste/ Tango: Ce e in neregula in relatiile intre barbati si femei pe lumea asta? De ce nu reusim sa ne impacam unii cu altii?

Dana Razboiu: In primul rind pentru ca nu sintem impacati cu noi insine si pentru ca ne mintim. E foarte greu sa fii autentic si sa nu te minti. Si eu, desi stiu ca ma mint de multe ori, sint tentata sa spun „nu, eu nu ma mint niciodata“, tind catre asta, incerc sa fac asta, de asta fac atita introspectie. Ne mintim de multe ori cind spunem ca-l iubim pe barbatul cu care ne petrecem zilele, desi de fapt fugim de singuratate si acceptam in viata noastra barbati pe care nu i-am recomanda altor femei.

Marea Dragoste/ Tango: Da, m-am gindit si eu la asta. Cum e posibil?

Dana Razboiu: In majoritatea cuplurilor, iubirea celor doi oameni este nevrotica, nevrozele celor doi oameni se potrivesc atit de bine, incit cuplul devine indestructibil. Asta nu inseamna ca sint fericiti, dar ei nu se pot desparti. Ei isi ofera unul altuia exact ce au nevoie, inconstient, pentru ca nimeni nu spune „eu vreau sa fiu mintit“, „eu vreau sa sufar“, dar in subconstient asta gasim. Nici un barbat nu tine o femeie cu pistolul la timpla, noi o facem de bunavoie, nu ne obliga nimeni sa stam cu nici un barbat. Nu avem nici o obligatie. Ca avem un copil, doi, astea sint motive, pretexte. Ne putem intreba cum am ajuns sa-i facem pe acesti copii impreuna, ce ne-a trimis acolo? Toate lucrurile se explica. O femeie care se casatoreste cu proprietarul unui club de noapte se mira dupa aceea ca sotul o insala, desi ea stia de la bun inceput ca asta se va intimpla. E normal sa se mire? Nu. Si, totusi, o face.

Marea Dragoste/ Tango: Dar o femeie care se casatoreste nu cu proprietarul unui club de noapte, ci cu un intelectual care-i spune din prima clipa ca n-o s-o insele, si totusi o face? Trebuie sa plece? Sau trebuie sa ii reaminteasca regulile? Ce trebuie sa faci, de fapt?

Dana Razboiu: Alegerea pe care o faci este alegerea potrivita. Daca alegi sa ramii, inseamna ca trebuie sa ramii si e bine ca ai ramas, iar, daca ai ales sa pleci, inseamna ca asa e bine.

Marea Dragoste/ Tango: Dar noi nu facem intotdeauna asa, raminem si stam cu gindul la plecare, facem scandal in continuare, iar lucrurile nu se rezolva…

Dana Razboiu: Da, pentru ca nu sintem autentici, alegem ceea ce vrem cu adevarat, numai ca metodele de a obtine ceva sint altele decit cele pe care ni le imaginam noi. Poti sa obtii chiar si fidelitatea unui barbat nu cerindu-i, stringindu-i cravata de git si strigindu-i „daca ma inseli, eu voi pleca miine“, pentru ca tu stii ca nu vei pleca miine. Si-atunci, inseamna ca ai darimat tot ce ai construit ani de zile. Fii tu un exemplu, fa-l sa aiba incredere in el, fii tu un model. Fiecare femeie are barbatul pe care si-l merita si fiecare barbat are femeia pe care si-o merita. Foarte multi nu inteleg ca fiecare are partenerul pe care si l-a ales. Sa te plingi de partenerul tau este un nonsens, desi asta facem cu totii, chiar si eu, dar vad lucrurile acestea si incerc sa nu mai fac asta, sa ma pling de un partener, atita timp cit stau cu el. Mi se pare limpede ca lumina zilei. Inclusiv daca alegi sa fii mintita si consimti onest la lucrul acesta, e corect. Sint multe femei care nu vor, sincer, sa stie daca sotul lor le insala sau nu.

Marea Dragoste/ Tango: Dar tu ai vrut vreodata sa fii mintita?

Dana Razboiu: Nu, dimpotriva, mi-e chiar foarte frica sa nu cumva sa fiu mintita, sa nu cumva sa fiu inselata, sa nu cumva sa ma pacaleasca cineva, indiferent cine. A venit la mine un cersetor, la un semafor, cind veneam aici, la interviu, era un copil, mi-a cerut niste bani spunind ca e ziua lui. In secunda urmatoare m-am gindit „dar daca nu e ziua lui, daca ma minte?“ Nu ca ar fi avut vreo importanta, dar la asta m-am gindit. Dupa care lucrurile s-au agravat, pentru ca i-am dat bani, dar copilul a spus „am pierdut banii, i-am scapat in masina, sub scaunul tau“ si n-am stiut ce decizie sa iau, gindindu-ma daca sa-i dau altii sau nu, temindu-ma ca ma minte. Si nu i-am dat, dar apoi mi-a parut rau ca nu i-am dat copilului alti bani, chiar cu riscul de a ma fi mintit. Incerc mereu sa descopar adevarul din orice situatie, simt ca sint cea care vrea sa descopere adevarul si sa scoata la iveala orice minciuna. Pina la urma, poate nu intimplator am ajuns jurnalist.

Sint indragostita de copilul meu

Marea Dragoste/ Tango: Cum ti-a schimbat viata aparitia fiului tau?

Dana Razboiu: Victor este cu adevarat iubirea vietii mele. Sint indragostita de copilul meu, am o adevarata relatie de iubire, ma doare rau cind isi intoarce fata si nu ma lasa sa-l sarut pe obraz, sufar cumplit cind imi intoarce spatele ca sa se joace cu o masinuta, in loc sa se joace cu mine. Sint lucruri pe care mi le asum, le recunosc, si astfel ma eliberez de ele, dar mi-e greu sa-l las cu altcineva, mi-e greu sa-l aud spunindu-i bonei „nu pleca!“, atunci cind pleaca de la noi, mi-e frica atunci cind pleaca la gradinita, mi-e frica sa-l duc la mama mea in Arad. Cind mama mi-a spus ca-l vor duce la padure cu masina surorii mele, am simtit un moment de panica. Bineinteles ca m-am controlat si i-am spus ca o sa-l las la ea, ca o sa-l las sa mearga la padure, dar frica asta imi face rau.

Marea Dragoste/ Tango: Dar cum o sa-l feresti pe Victor de toate relele? Cum ne invatam copiii sa nu mai faca aceleasi greseli ca si noi? Cum ii aparam?

Dana Razboiu: Primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa nu-i ferim de „e ceva in neregula cu lumea aceasta“ pentru ca e o etapa obligatorie, pe care o vor parcurge oricum. Trebuie sa incerci sa fii un exemplu pentru copiii tai. Eu devin o mama mai buna in fiecare zi, in fiecare zi reusesc sa achizitionez ceva si sa-mi corectez comportamentul.
Am caderi, strig uneori la el, ma enervez mai tare decit ar trebui, dar incerc sa ma corectez si-mi spun mereu „sint o mama din ce in ce mai buna“. Asta e primul pas, sa crezi lucrul asta.

Marea Dragoste/ Tango: E valabil si pentru „sint o sotie din ce in ce mai buna“? De ce sotiile nu pot sa faca efortul asta cum il fac pentru copiii lor?

Dana Razboiu: Pentru ca, de multe ori, nu vor sa fie sotii mai bune, pentru ca sint atit de concentrate, inconstient, in a-si demonstra ca nu sint bune de nimic, incit isi strica viata si casnicia pentru a demonstra, de obicei parintilor, ca au o viata mizerabila, pentru ca asta e cea mai buna razbunare impotriva parintilor care nu le-au inteles.

Marea Dragoste/ Tango: Si daca si copiii nostri vor face acelasi lucru?

Dana Razboiu: Nu toti oamenii cauta aceasta razbunare si am chiar linga mine un exemplu: un om care are o viata implinita pentru ca nu a vrut niciodata sa se razbune pe parintii sai.

Marea Dragoste/ Tango: Te referi la Bogdan Enoiu?

Dana Razboiu: Da. El spune mereu „am avut o copilarie fericita. Am o mama minunata.“ Nu si-a criticat niciodata, intr-un an de zile, mama. Pentru mine e un model. Imi spune firesc „eu nu am pe cine sa ma razbun si n-am de ce, pentru ca nu m-a suparat nimeni. Mama mea, desi o femeie simpla, m-a crescut in asa fel, incit m-a lasat sa ma dezvolt“. Si rezultatele se vad, are o viata frumoasa, el e fericit si chiar nu cred ca mimeaza fericirea.

Marea Dragoste/ Tango: Asa ar trebui sa facem si noi pentru copiii nostri, sa le oferim o copilarie fericita, fiind si noi fericiti?

Dana Razboiu: Fiind autentici si recunoscindu-ne greselile, desi sint foarte multi parinti care nu fac lucrul acesta. Sa-ti ceri iertare copilului. Eu incerc de cind era foarte mic si nu putea sa inteleaga ca-mi cer iertare. Nu vreau ca lumea sa creada ca sint perfecta, desi eu am tendinta de a demonstra mereu ca am dreptate, ceea ce este o problema. Cind vrei sa ai dreptate cu orice chip si sa-i demonstrezi celuilalt ca ai dreptate, in acel moment, in acea relatie nu e iubire. Sint si parinti care le spun copiilor: „fa cum vrei, dar eu as proceda asa daca as fi in locul tau“. Uneori imi iese si mie lucrul acesta. Si mai trebuie sa apelezi mereu la constiinta lor. Stii ca si un copil de trei ani are constiinta?

Marea Dragoste/ Tango: Sint convinsa.

Dana Razboiu: Sigur, nu poti sa-i spui unui copil de trei ani „constiinta ta ce-ti spune?“. Dar eu am asimilat constiinta cu „sufletel“ si mi-a reusit. Victor are prostul obicei de-a stinge lumina pentru ca a observat ca ne enerveaza lucrul acesta si asa ne atrage atentia, ca sa-l bagam in seama. Nu am reusit nicicum sa-l fac sa n-o mai stinga. Si, intr-o zi, am citit intr-o carte un lucru interesant care spunea sa apelam la constiinta lui si l-am intrebat, cind era cu mina pe intrerupator: „Sufletelul tau ce spune acum, e fericit ca stingi lumina?“. El s-a uitat la mine si-a incremenit, apoi a ris si nu a mai stins lumina. El stie ca nu are voie sa faca un anumit lucru si asta il face sa se impotriveasca, e perioada micii adolescente, cind fac unele lucruri tocmai pentru ca stiu ca nu au voie.

Marea Dragoste/ Tango: Si oamenii mari fac lucruri despre care stiu ca nu ai voie.

Dana Razboiu: Stii cit de multe reguli din educatia copilului mic sint valabile si pentru adulti? Cred ca 90%. Aproape tot ce citesc despre felul in care trebuie sa ma port cu copilul meu se aplica perfect si in relatia cu iubitul meu. Mai putin capitolul „De la scutec la olita“.

Marea Dragoste/ Tango: Si cum ii poti spune unui partener de viata, „sufletelul tau e impacat ca tu ma minti“?

Dana Razboiu: Nu. „Constiinta“. Iar constiinta lui nu e impacata. El stie ca minte, iar faptul ca-i spui il va face sa se simta si mai vinovat si constiinta lui va fi si mai incarcata. De fapt, orice om incearca sa-si elibereze constiinta. Pentru ca nu reusim sa fim integri, adica nu reusim sa ne onoram cuvintul si, prin asta, nu ne onoram pe noi si pe cei din jur, iar asta incarca constiinta fiecarui om de pe pamint. Si, pentru a-si elibera constiinta, oamenii incearca diverse metode, cel mai adesea incearca sa dea vina pe celalalt: „am mintit pentru ca tu nu ma intelegi“, „am mintit pentru ca tu imi faci scandal“. Incercam sa avem imaginea unor oameni buni, darnici, saritori, altruisti cind, de fapt, noi nu sintem intotdeauna asa. Dar incercam sa ne justificam in propriii ochi. Si pentru cele mai mari timpenii, noi avem o justificare, ca sa ne mai calmam constiinta, dar e o falsa calmare, pentru ca ea, constiinta, ramine incarcata si se va descarca in alte moduri. De-aia ne plingem de partenerii nostri. De aia ei nu sint la inaltimea noastra, pentru ca nici noi nu sintem la inaltimea noastra, si decit sa recunoastem ca noi nu sintem perfecti, mai bine sa fie ei, iubitul sau iubita, imperfecti.

Marea Dragoste/ Tango: E greu de acceptat…

Dana Razboiu: Sint foarte multi oameni care, necitind nici o carte de psihologie sau nefiind in domeniu, tind sa nege unele lucruri perfect adevarate. Probabil ca multe femei vor spune „cum adica nu trebuie sa ma mai pling de sotul meu care este un nenorocit, uite ce-mi face, cum ma insala, cum ma minte, ce urit se poarta cu mine, cind eu m-am purtat frumos cu el, i-am facut de mincare, i-am spalat, am avut grija de el, e-adevarat i-am mai facut si scandal, dar il merita?“. Privite din exterior, lucrurile arata cu totul si cu totul altfel si cred ca fiecare femeie trece printr-un astfel de episod. Omul nu poate sa-si asume propria viata. Daca te-ai duce la un psiholog, ti-ar spune din prima clipa „nu-ti place de sotul tau, atunci divorteaza sau fa relatia sa mearga“. E ca si cum ai spune „nu-mi place prajitura cu ciocolata, dar o maninc“. De ce sa fac asta?

Marea Dragoste/ Tango: Pentru ca mie imi plac prajiturile, pentru ca toti oamenii planetei maninca prajituri si eu nu vreau sa fiu altfel… N-o fi aceasta cu ciocolata cea care imi place cel mai mult, dar e o prajitura. Noi, cind spunem „nu-mi place sotul meu“, de fapt, spunem „nu-mi plac anumite lucruri la sotul meu“. Exageram lucrurile care nu ne plac, dar nu stam sa ne gindim de ce-l iubim, de ce stam cu el…

Dana Razboiu: Cind ajungi sa dai raspunsuri la aceste intrebari, lumea devine foarte clara.

Am ales o televiziune nou infiintata in care am avantajul libertatii

Marea Dragoste/ Tango: Ce ti-a adus schimbarea locului de munca, trecerea la Kanal D?

Dana Razboiu: Pina la urma, si alegerea unui alt loc de munca este tot o hotarire pe care am luat-o cu buna stiinta. A fost o alegere pentru a ma elibera de stres inutil, de un sistem pe care ajunsesem sa nu-l mai inteleg. Noi alegem mediul in care traim. Eu am ales sa plec din TVR si am ales o televiziune nou infiintata in care am avantajul libertatii, care e foarte important si pe care multi oameni crescuti si educati in comunism nu-l inteleg. Indoctrinati de comunism, nu inteleg ca numai un om liber poate sa fie valoros, productiv, creativ si eficient. Atit timp cit il constringi sa faca asa cum vrei tu pentru ca tu esti seful lui, acel om este transformat intr-o masinarie care nu mai poate da randament maxim.

Marea Dragoste/ Tango: Cum iti explici faptul ca exista oameni care traiesc intr-o totala minciuna, ca regizorul care a facut un film in care scenarista era sotia lui, iar actrita din rolul principal era insarcinata si urma sa-i nasca tot lui un copil. Iar sotia scenarista avea grija de actrita gravida, fara sa stie ca ea e amanta sotului sau?

Dana Razboiu: Oamenii isi fac o parere despre o situatie sau despre un fapt real in functie de fanta prin care privesc acel eveniment sau personajul in pielea caruia se plaseaza. Pentru mine, a fost o poveste crunta, dureroasa, si m-a cutremurat, pentru ca m-am pus in locul sotiei. Daca ma puneam in locul actritei, ar fi trebuit sa fiu fericita si sa spun „uite ca exista mari iubiri pe lumea aceasta“. Puteam sa ma pun in locul lui si sa spun ca omul si-a asumat situatia, si copilul, si nevasta, deci ca a fost un om integru. Poti s-o judeci oricum.

Marea Dragoste/ Tango: Crezi ca ar trebui sa existe o solidaritate feminina? Ar trebui ca o femeie onesta sa-i spuna barbatului care ii face curte „imi pare rau, eu stiu ca tu ai promis fidelitate unei alte femei si, oricit de mult m-ai atrage, eu nu intru in jocul acesta“? Sau nu exista o asemenea solidaritate?

Dana Razboiu: Ca nu exista solidaritate feminina stim cu toatele. Femeile sint intr-o permanenta competitie, sint rivale din start, poate pentru ca nu au suficienta incredere in ele, sau pentru ca au fost crescute fara sa li se acorde sansa de a fi stapinele propriilor lor vieti. Vedem de cind ne nastem ca femeile nu formeaza un grup al femeilor, pe cind barbatii formeaza nu un grup, ci o lume, lumea barbatilor. E lumea in care noi traim.

Marea Dragoste/ Tango: Nu te temi sa fii atit de sincera intr-un interviu? Cum de nu vrei sa faci, ca toate vedetele, in asa fel incit sa reiasa ca ai numai calitati?

Dana Razboiu: M-am tot intrebat la ce sint bune interviurile cu vedete, la ce bun sa vad la televizor atitea povesti din viata lor, in afara faptului ca se poate birfi, comenta si analiza totul mai apoi. Interviurile astea sint folositoare daca sint dureroase si daca contin lucruri greu de spus. Pentru mine, acestea sint valoroase. Si, cu toate astea, am incercat in majoritatea interviurilor pe care le-am dat sa-mi ascund defectele, sa-mi ascund slabiciunile, sa ma prefac intr-o femeie perfecta, sa-mi arat numai acele lucruri care sint demne de lauda, iar acele lucruri de care nu sint mindra am incercat sa le prezint intr-o maniera usor de digerat si, pina la urma, de apreciat. E acea vesnica problema de-a raspunde la intrebarea „care sint defectele tale?”, in care fiecare zice „sint prea buna cu cei din jur, sint prea toleranta, as vrea sa fiu mai toleranta”, iar, pina la urma, numai simplul fapt ca spui treaba asta te urca pe un piedestal. Am facut chiar eu asta si e o neautenticitate, desi nu am inteles de la inceput, cel mai adesea oamenii nici nu mint cu buna stiinta. Am cunoscut oameni care le spuneau iubitelor sau iubitilor lor  „te iubesc atit de mult, incit vreau sa stau cu tine in fiecare secunda“.

Marea Dragoste/ Tango: Cind spui „vreau sa fiu secunda de secunda cu tine“, de fapt, nu spui „sint un om gelos si as vrea sa te controlez secunda de secunda“?

Dana Razboiu: Bineinteles. Dar e foarte greu, mai ales pentru cel care spune lucrul acesta, sa-si dea seama de lipsa de autenticitate a spuselor lui. Si e greu si pentru cei din jur.

Marea Dragoste/ Tango: Si pentru cel care aude lucrul acesta?

Dana Razboiu: Pentru cel care aude, e foarte placut auzului, pentru ca de asta e si spus, masca folosita e una foarte buna, acopera bine toate imperfectiunile, e credibila si pare autentica, dar dragostea adevarata nu inseamna sa fii secunda de secunda cu cel de linga tine, chiar daca multe femei care citesc interviul ma vor contrazice.

Marea Dragoste/ Tango: Poate si ele isi vor da seama ca, atunci cind spun lucrul acesta, spun, de fapt, „mi-e teama ca, atunci cind nu esti cu mine, ma inseli cu alta si, pentru ca eu n-am incredere in mine, e absolut firesc sa ma inseli“. Dar citi oameni au puterea sa-nteleaga asta si sa o si accepte?

Dana Razboiu: Trebuie sa progresezi mereu, miine sa fii mai bun decit ai fost azi, in numele fericirii si al unei vieti implinite pe care eu o numesc intr-un mod plastic „al unei vieti in care iti vine sa alergi prin parc“. Eu am invatat sa spun „te iubesc atit de mult, chiar daca nu sint cu tine in fiecare secunda“, pentru ca, daca eu ma imbogatesc spiritual in alt mod decit stind cu tine in fiecare secunda, eu te voi iubi si mai mult. Dar nu spune nimeni asta, daca indraznesti sa spui „dragul meu, dragostea nu inseamna sa stai in fiecare secunda cu cineva“ el va dezvolta o intreaga teorie si va spune „inseamna ca tu nu ma iubesti atit de mult“. In cuplu functioneaza aceasta forma de santaj emotional care, pina la urma, este mai buna decit cealalta forma, de santaj verbal „daca nu faci asa, o sa vezi tu!“, apoi spargi o vaza, pe urma ii tragi o palma, dupa care ajunge in spital. Dar problema este veche de cind lumea, toti spunem „teoria ca teoria, dar practica ne omoara“. Stim multe lucruri despre noi insine, dar traim cel mai adesea ca si cum n-am sti absolut nimic.
Interviu realizat in iunie 2007

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Interviuri

Comentarii

  • Nu sunt de ACORD.STII CA NICIODATA NU POTI BENEFICIA DE O DISTRUGERE !

    Mihai august 30, 2011 12:38 pm Răspunde
  • Fenomenal interviu. Tanjeam dupa sinceritate in cea mai mar forma a ei. Iar partea cu "Alegerea pe care o faci este alegerea potrivita. Daca alegi sa ramii, inseamna ca trebuie sa ramii si e bine ca ai ramas, iar, daca ai ales sa pleci, inseamna ca asa e bine" m-a pus indelung pe ganduri…..o femeie autentica, Dana aceasta!

    Cata ianuarie 10, 2011 4:50 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.