Daniela Nane: Faptele noastre bune se adună în cer ca într-o bancă a binelui

de

Actrița Daniela Nane este pentru toți cei din jurul său un model de generozitate și noblețe. Dincolo de talentul și frumusețea ei, Daniela Nane este un om care își asumă profund misiunea binelui pe pământ. De aceea a acceptat cu seninătate să se alăture campaniei noastre de luptă împotriva cancerului la sân, susținută, ca în fiecare an, de Avon, conștientă că fiecare atenționare salvează vieți prețioase.

ALICE NĂSTASE BUCIUTA: Daniela Nane, se întoarce la noi binele făcut? Dar răul?

Daniela Nane: Există un vechi proverb românesc: “Binele ce-l faci la oarecine ţi-l întoarce vremea care vine”. Avem şi în “Fata babei şi fata moşneagului” ideea că omul care face binele din dragoste necondiţionată pentru semeni va fi întotdeauna ajutat atunci când are nevoie. Eu le expun mai simplu acest principiu copiilor care vin la mine la curs, explicându-le cum faptele noastre bune se adună în cer ca într-o “bancă a binelui” şi că, atunci când omul are mare nevoie, acest bine se revarsă asupra lui în mod miraculos. Şi răul se întoarce, evident, şi asta pentru că fiecare avem o conştiinţă care ne cunoaşte intenţiile adevărate şi care ştie exact dacă sunt spre bine sau nu, indiferent de arta cu care ne minţim singuri de multe ori. Şi atunci când cu bună ştiinţă încălcăm legile divine, suntem aduşi în acele situaţii în care “să plătim” pentru orice dezechilibru, dar dacă această plată vine acum sau mult mai târziu, nu mai depinde de noi.

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Te-am văzut jucând în “Omul cel bun din Seciuan” în regia lui Andrei Şerban, o piesă care pune într-un mod tulburător problema binelui şi a răului. Cum s-a născut această nouă colaborarea a ta cu regizorul Andrei Şerban şi cât de mult îţi oferă un asemenea rol şi o asemenea colaborare?

DANIELA NANE: Andrei Şerban m-a redescoperit, ca să spun aşa, în momentul în care mi-a dat să joc Goneril, fiica cea mare a regelui din “King Lear”, Shakespeare. Jucasem mai mult comedie până atunci şi el a fost primul regizor care mi-a încredinţat un rol de forţă, acel rol a fost ca o renaştere din punct de vedere profesional şi îi sunt recunoscătoare. La “Omul cel bun din Seciuan”, de Brecht, m-a chemat la casting în Teatrul Bulandra, mi-a dat să citesc rolul Proprietăresei, râdea pe înfundate când citeam, apoi nu mi-a mai zis nimic, mi-a mulţumit sec şi am plecat acasă. Şi peste câteva zile, când s-a afişat distribuţia şi am văzut că mi-a dat rolul, am fost foarte bucuroasă că voi avea din nou prilejul să lucrez cu un regizor atât de mare, dar şi pentru că, trebuie să recunosc, mie îmi place mult să joc comedie. Spectacolul a ieşit foarte bine, deşi este un text dificil, al unui autor controversat, însă viziunea lui Andrei Şerban face ca spectacolul acesta, din 2014, să fie un punct de referinţă în peisajul teatral contemporan.

Andrei Şerban m-a redescoperit, ca să spun aşa, în momentul în care mi-a dat să joc Goneril, fiica cea mare a regelui din “King Lear”, Shakespeare. Jucasem mai mult comedie până atunci şi el a fost primul regizor care mi-a încredinţat un rol de forţă

 

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Te pregăteşti pentru un nou rol în piesa lui Ducu Darie. Cum te-ai întâlnit şi cu acest rol?

DANIELA NANE: Pot spune cu mâna pe inima că este cel mai greu rol din cariera mea de până acum! Elisa din “Conversaţie după înmormântare” gândeşte puţin şi simplu, însă este labilă emoţional şi trece într-o secundă dintr-o stare extremă într-alta cu uşurinţă şi apoi cu detaşare. Mi-a fost mai greu să-i găsesc mecanismul de gândire, însă regizorul a construit spectacolul atât de bine şi de frumos, încât am senzaţia că joc într-o piesă de Cehov, nu de Yasmina Reza. Abia aştept premiera de la mijlocul lunii acesteia, în jur de 14 noiembrie. Trebuie să spun că sunt profund recunoscătoare pentru întâlnirile artistice de care am avut parte în viaţă: m-a lansat doamna Cătălina Buzoianu într-un spectacol cu Maia Morgenstern, Florin Piersic jr. şi George Ivaşcu, apoi am jucat câteva roluri mai mici la Bulandra până ce Florian Pittiş mi-a dat un rol important alături de Mihai Constantin, Ştefan Bănică jr. şi Manuela Ciucur. Au contribuit spectacolele regizate de Gelu Colceag, Adrian Pintea, Horaţiu Mălăele, după care iar a urmat o întâlnire scenică binecuvântată: Doru Ana mi-a oferit să joc Zoe din “O scrisoare pierdută”, un spectacol remarcabil, pe care îl jucăm şi acum cu casa închisă, după opt ani de la premieră. Despre întâlnirea cu Andrei Şerban am pomenit mai sus şi uite că nu m-a ocolit bucuria unor noi revelaţii: Ducu Darie lucrează cu actorii ca într-un laborator miraculos, ne adună şi ne roteşte ca într-un creuzet, adăugând tot felul de “mirodenii” până ajunge unde şi-a dorit. Şi fiecare repetiţie este o încântare, deşi extrem, extrem de solicitantă, epuizantă de multe ori. Dar oricât ar fi de obositoare, rămâne acea oboseală benefică şi plină de mulţumire sufletească. Am o profesie foarte frumoasă…

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Nu-ţi este greu să lucrezi în atât de multe proiecte? Cum te descurci cu timpul?

DANIELA NANE: Of, Doamne, bună întrebare! Din fericire mă angrenez doar în proiecte care îmi plac, însă şi aşa e greu. În perioada aceasta, în care am repetat două spectacole cu doi regizori atât de mari, nu prea am mai avut timp să merg la cursurile de actorie pentru copii. Însă mă voi duce imediat ce voi putea, copiii mă aşteaptă şi eu îi iubesc şi nu vreau să-i dezamăgesc. Voi relua şi producţia audiobookurilor cu teme creştine pe care le fac sub îndrumarea IPS Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului. După “Viaţa Mariei Egipteanca” (cu Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Maria Ploae), după “Pildele lui Solomon” şi “Viaţa şi acatistul Sfântului Filimon, ocrotitorul făuritorilor de spectacole (tot cu domnul Rebengiuc), acum pregătim “Cartea lui Iov” (cu Victor Rebengiuc, Ion Besoiu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Marius Manole, Cristi Iacob). Am scos şi două audiobookuri cu poveşti pentru copii, se găsesc la pangar la mănăstirea Radu Vodă. Îmi place mult să lucrez la audiobookuri. Şi mai am o mulţime de alte activităţi domestice, în primul rând Codrin are un an greu, este în clasa a opta şi va avea examen de capacitate. Şi apoi să ştii că mi-am făcut loc în agendă şi de două ori pe săptămână, dimineaţa devreme, am început să mă duc la înot. M-a convins prietena mea Adela Stan (de la Atelierul de miracole) să o însoţesc măcar o dată, ea mergând zilnic. Am fost, am găsit un antrenor bun în campionul Bogdan Stroe, m-am simţit excelent în apă şi am decis să-mi ofer şi mie însămi o activitate care să-mi facă bine, să-mi modeleze corpul şi să-mi dea energie. Nu mai spun nimic de spectacole, de prezentări de evenimente şi altele.

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ai fost de curând şi amfitrioana Serii Valorilor la Iaşi. Cum te-ai simţit pe scena principala a oraşului tău?

DANIELA NANE: În primul rând, nemaimergând la Iaşi de foarte mulţi ani, am fost profund încântată să găsesc oraşul schimbat mult în bine, e frumos, curat, modernizat, cu monumentele îngrijite, arată ca un oraş din occident. “Seara valorilor” este un eveniment în care sunt aduşi în faţa comunităţii şi elogiaţi oameni care, prin activitatea lor, contribuie la prestigiul Iaşiului. Oraşul meu va candida în 2021 pentru a fi desemnat capitală culturală europeană şi eu susţin cu toată inima această iniţiativă pentru că Iaşiul este un reper pentru educaţia şi cultura din România. Voi merge la Iaşi şi în noiembrie, invitată la sărbătoarea colegiului “Emil Racoviţă”, pe care l-am absolvit şi eu, şi care este în top la numărul notelor de 10 obţinute la bacalaureat, dar şi la numărul premiilor la olimpiade internaţionale. Cum să nu fiu mândră de Iaşi şi de locuitorii lui? Am învăţat mult acolo şi parte din structura mea sufletească se datorează grijii cu care am fost crescuţi şi încurajaţi de mici de către profesorii şi părinţii noştri.

Cu timpul, ajungem să ne fie ruşine în noi înşine pentru momentele în care ne-am găsit mici, răi, brutali sau aroganţi. Pentru clipele în care nu am fost suficient de rapizi în reacţie pentru a face binele, pentru a da o mâna de ajutor sau un sfat bun.

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Bunătatea adevărată, generozitatea, toleranţa, însă, de unde le putem învăţa?

DANIELA NANE: Părinţii şi mediul ne pot da exemple vii, însă nu învăţăm cu adevărat decât atunci când suntem noi înşine puşi în situaţia de a fi buni, generoşi, toleranţi. Şi, cu timpul, ajungem să ne fie ruşine în noi înşine pentru momentele în care ne-am găsit mici, răi, brutali sau aroganţi. Pentru clipele în care nu am fost suficient de rapizi în reacţie pentru a face binele, pentru a da o mâna de ajutor sau un sfat bun. Conştiinţa noastră e la post şi fiecare ajunge la o mare capacitate de discernământ, dacă îşi ascultă cu adevărat vocea inimii.

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dar să ne preţuim cu adevărat sănătatea, viaţa, sufletul, să avem grijă de noi cum învăţăm? Tu cum ai învăţat şi înveţi în continuare? Din cărţi, cursuri, de la oameni?

DANIELA NANE: În ultima vreme am început să am mai multă grijă de mine şi de nevoile sufletului meu, pentru că am realizat că munceam fără oprire, fără week-end, fără vacanţă, începusem să mă simt ca un şoarece care aleargă încontinuu pe roată, incapabilă să mă opresc. Mi-am regândit priorităţile şi acum îmi ofer şi mie strictul necesar pentru a funcţiona optim: înot, masaj şi o alimentaţie bazată pe vegetale. Merg duminica la liturghie, citesc cât pot de mult, vorbesc cu specialişti din diverse domenii, merg la cursuri. Chiar pe 1 şi 2 noiembrie vreau să particip la o conferinţă a Lisei Bourbeau, i-am citit toate cărţile şi abia aştept să o întâlnesc!

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ce s-a schimbat în tine în felul de a vedea lumea şi de a te raporta la ea odată cu trecerea anilor? Privind în urmă, gândeai, erai altfel acum 20 de ani?

DANIELA NANE: Bineînţeles că eram altfel, mult mai dependentă de ceea ce voiau sau gândeau alţii despre mine. Cu timpul am învăţat să mă cunosc mai bine, am aflat ce este important pentru mine, ce preferinţe am, ce mă face fericită. Mă străduiesc să fiu în fiecare clipă în cea mai bună formă în care poate fi fiinţa mea în acel moment, dar fără dorinţa de a mai demonstra nimic nimănui. Sunt mult mai tolerantă, mai relaxată, mai binevoitoare şi mai veselă. Şi trăiesc cu mai multă bucurie.

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Profesia ta de actriță şi de profesoară te ajută să înţelegi mai bine sensul trecerii noastre pe pământ?

DANIELA NANE: Nu ştiu. Sunt şi eu “În căutarea sensului pierdut”, ca să-l citez pe Constantin Dulcan. Am citit că i-a apărut o nouă carte, iar eu nu am fost în stare nici până azi să termin “Inteligenţa materiei”, m-am tot luat cu altele. Nu ştiu dacă profesia, cât apropierea de ortodoxie mă ajută. Am sentimentul profund că totul are un rost pe lume, chiar nerevelat ochilor pământeşti. Ce putem face este să trăim frumos, curat şi curajos, făcând cât de mult bine putem face fiecare în jurul nostru.

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Care este lucrul cel mai important pe care îl predai elevilor tăi din şcoala de actorie Daniela Nane?

DANIELA NANE: Îi învăţ multe lucruri, în principal acelea care să îi facă să înţeleagă că fiecare dintre ei este perfect înzestrat cu toate calităţile de care va avea nevoie pe drumul pe care îl are de parcurs. Îi învăţ să aibă încredere în ei, să nu mai privească cu jind în ograda vecinilor, ci să-şi cultive cu entuziasm şi măiestrie propria grădina. Şi copiii ajung să respecte diferenţele dintre ei, observând unul câte unul lucrurile minunate care ies la iveală din ei şi care aşteaptă a mai fi descoperite în ei înşişi.

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ce înveţi şi tu lucrând cu aceşti copii talentaţi, mergând cu ei în tabere, apropiindu-te de ei ca şi cum ar fi copiii tăi?

DANIELA NANE: Eu învăţ iubirea necondiţionată. Îmi exersez deschiderea totală a inimii, de aceea nu mă supăr niciodată pe ei, nu-i cert, nu le fac scene. Asta nu înseamnă că nu-i îndrept, că nu le explic, că nu le propun şi alte modalităţi de a privi şi rezolva lucrurile, dar fără mustrare. Îi tratez cu iubire şi cu respect, iar ei îmi răspund cu încredere.

Fac testul Papanicolau cam de două ori pe an şi după unul din ele m-a sunat medicul şi m-a rugat să mă duc la spital a doua zi, că analiză mea nu era bună. N-a vrut să-mi spună mai mult, dar era clar că e grav, pentru că era prima oară când mă suna.

 

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Mulţi dintre noi devin conştienţi de importanţa vieţii abia când sănătatea le este pusă în pericol, iar femeile se confruntă într-un număr cumplit de mare cu ameninţarea cancerului la sân? Ai trecut prin vreun episod de teamă? Te-ai temut vreodată de o asemenea boală?

DANIELA NANE: Da, acum câţiva ani. Fac testul Papanicolau cam de două ori pe an şi după unul din ele m-a sunat medicul şi m-a rugat să mă duc la spital a doua zi, că analiză mea nu era bună. N-a vrut să-mi spună mai mult, dar era clar că e grav, pentru că era prima oară când mă suna. Din fericire fusese o greşeală, probabil se contaminase proba cumva sau cine ştie, dar am trăit o noapte de coşmar. Tot doctorul Puia m-a trimis la ecografie mamară şi mamografie când am împlinit 40 de ani. Doctoriţa se tot uita pe planşe şi la un moment dat a întrebat “Dar ce căutăm?”. “Nu căutăm nimic”, i-am zis, “am vrut să le avem ca referinţă”. Este necesar ca toate femeile să aibă grijă de aceste lucruri, mai ales acum când, datorită progreselor în medicină, cancerul mamar poate fi vindecat uşor dacă este depistat la timp. Chiar săptămâna trecută am ajutat la crearea unui spot audio pentru a îndemna femeile să meargă la consult. Nu au motive să se teamă, nu doare nimic, nu costă nimic. Găsiţi mai multe informaţii la www.invingemcancerul.ro

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ce crezi că trebuie să se schimbe în mentalitatea femeilor pentru a avea mai multă grijă de ele şi de sănătatea lor, pentru a preveni sau depista boală în faze incipiente?

DANIELA NANE: Aşa cum duci o maşină în service o dată pe an, măcar aşa ar trebui să ne îngrijim şi de acest vehicul terestru, trupul nostru. Iar principala cauza a degradării lui este pierderea alcalinităţii, din cauza alimentaţiei, a stresului, a poluării. Într-un mediu alcalin nu se pot dezvolta tumori. O cură de detoxifiere este binevenită oricând, sunt multe informaţii pe internet. Am fost în vara această la Bodrum şi m-am simţit minunat după o astfel de cură. Iar acum ţin o dietă alcalină, evit carnea, zahărul, făinoasele şi unele lactate. Şi merg periodic la control, o dată pe an fac toate analizele, ecografii, controale… Cred că fiecare femeie ar trebui să se oprească o clipă şi să se gândească la bucuria de a fi aproape de cei pe care îi iubeşte. E îngrozitor să nu mai ai parte de îmbrăţişarea celui drag, de dragostea copiilor, nepoţilor, de bucuria de a fi împreună cu familia.

Interviu realizat în octombrie 2014

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *