Dr. Florin Ioan Bălănică: Când vorbim de copii, trebuie să ne informăm cât mai bine și să încercăm să facem cât mai mult pentru ei la momentul potrivit

de

Medicul Florin Ioan Bălănică reprezintă în țara noastră o ramură nouă și extrem de valoroasă a medicinei, medicina stilului de viață, și susține, cu dreptate, că drumul către o viață sănătoasă include obligatoriu echilibrul între fizic, mental și emoțional. A trecut el însuși prin toate căutările acestui echilibru, iar faptul că l-a găsit, mai întâi pentru sine și pentru familia sa și, în paralel, în cărți, în studii, în cercetare, în experiența sa de medic generalist și manager medical, îl recomandă drept unul dintre specialiștii în care putem avea încredere. Am vorbit în ediția de octombrie a revistei noastre despre cum slăbim, cum ne menținem sănătoși și tineri ( Dr. Florin Ioan Bălănică: Trebuie să mâncăm ca să slăbim, nu să suportăm foamea), iar de data aceasta i-am adresat câteva întrebări din ale căror răspunsurie să găsim cele mai bune soluții pentru sănătatea copiilor noștri, mai ales că este el însuși tatăl a trei băieți.

 

Alice Năstase Buciuta: Pentru că știu că sunteți, înainte de toate, un exemplu de viață sănătoasă, vă întreb ce faceți pentru copiii dumneavoastră și abia apoi ce reușiți să faceți cu copiii-pacienți, în căutarea sănătății?

Dr. Florin Ioan Bălănică: Sigur că ceea ce fac eu și soția mea și ceea ce fac copiii mei reprezintă un exemplu pentru familiile care îmi cer ajutorul. Nu reușim întotdeauna să obținem chiar rezultatele dorite, pentru că nu-i întocmai ușor să lucrezi cu copii, mai cu seamă că vorbim despre copii care au șase ani, opt ani, un an și patru luni, dar ne străduim. Să vă dau câteva exemple edificatoare. Pentru copilul cel mai mic evităm pe cât posibil consumul de carbohidrați și consumul de zahăr. Copilul mic crește cu lapte praf, care conține zahăr. De aici începe nebunia, pentru că gustul său se formează astfel, e format pentru zahăr, iar nevoia de zahăr crește și se dezvoltă din mica copilărie. Noi nu facem acest lucru. Când copilul meu merge în parc, merge cu un pachețel cu anumite tipuri de fructe. Nu de puține ori ni se întâmplă să vedem părinți care încearcă să îi ofere copilului meu și în mod cert îi oferă și copilului personal, de aceeași vârstă, sticks-uri, chipsuri, pufuleți. Eu nu îi dau, ca să nu se obișnuiască cu gustul, și nu permit nici celorlalți părinți să-i ofere asemenea gustări, ba, mai mult, încerc să le dau din fructele pe care le avem, tocmai ca aceștia să vadă că se poate și altfel. Pot fi mere, pere, nectarine, dar nu foarte coapte, sunt opțiuni… Copilul meu mic are și un program de somn foarte clar și un program de parc, unde se mișcă permanent, permanent este stimulat să facă ceva, merge la înot… Astfel îi formăm plăcerea pentru tot ce înseamnă mișcare, în aer liber sau nu.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Cum vă descurcați cu băieții mai mari, care au șase și, respectiv, opt ani?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Pentru cei mari, lucrurile sunt puțin diferite. De exemplu, mergem în supermarket și le arătăm care sunt alimentele sănătoase și care nu, le explicăm de ce este așa, uitându-ne împreună pe etichete… Modul în care gătim mâncarea este un mod puțin diferit de cel comun. Noi nu folosim ulei, zahăr și nu folosim nici legume și fructe cu o cantitate mare de zahăr. De asemenea, atenție! Oamenii mânâncă zahăr din surse care aparent nu sunt dulci, cum este muștarul sau oțetul. Oțetul balsamic este produs din fermentația alcoolică și caramel. Culoarea oțetului balsamic este dată de caramel! Deci suntem atenți la toate produsele… Așa că primul pas pe care îl facem împreună cu copiii este să îi implicăm în procesul de aprovizionare. Mai apoi, îi includem și în operațiunile legate de producerea alimentelor, după care le explicăm ce se poate mânca la o anumită oră și ce nu. Nu uitați, copiii mănâncă ceea ce recunosc, ceea ce mănâncă ceilalți și mânâncă în felul în care se mănâncă la ei în casă! O altă mare problemă, pe care o avem cu băiatul cel mare de exemplu, este prânzul de la școală. Este foarte dificil să îl scoți de la prânz, pentru că el ar face notă discordantă față de ceilalți colegi și atunci ar apărea o problemă între el și colegi, dar prânzul este atât de defectuos și de bogat în carbohidrați, încât cu greu găsim un echilibru, dar ne străduim. Câteodată îl lăsăm să mănânce, dar câteodată îi dăm pachetul de acasă… Încercăm pe cât posibil să diminuăm pierderile.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Nu ați putea să vorbiți la școală să se schimbe meniul, așa cum se întâmplă în școlile bune?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: În unele școli se poate… Am încercat și aici, dar normalitatea este dată de majoritate și trebuie să existe deschidere. Deschidere poate că ar fi din partea școlii, dar problema cea mare vine de la ceilalți părinți, care spun că este mai comod așa. Cu toții încercăm să le oferim copiilor ce este mai bun, doar că diferă ceea ce înțelege fiecare dintre noi prin ce este mai bun. Noi mergem cu copiii noștri la petreceri de copii, unde mănâncă tort, dar tortul este jumătate de porție, iar în ziua în care facem acest lucru ne asigurăm că în restul zilei copilul mănâncă și se mișcă în așa fel, încât să corectăm acea greșeală.

Până la șapte ani se formează numărul de celule grase cu care vom trăi apoi toată viața. Dacă noi nu avem grijă cum se dezvoltă copiii până la șapte ani, după această vârstă plătim doar prețul primei părți a vieții.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Dar copiii sunt încă mici! Dezechilibrele apar abia la adolescență. Atunci cred că devin cei mai mulți supraponderali.

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Până la șapte ani se formează numărul de celule grase cu care vom trăi apoi toată viața. Dacă noi nu avem grijă cum se dezvoltă copiii până la șapte ani, după această vârstă plătim doar prețul primei părți a vieții. Soluția de echilibru este următoarea: copilul nu poate să facă notă discordantă, căci ar fi exclus social. Așa că mergem cu el la ziua unui copil la McDonald’s sau la pizza, dar încercăm să comandăm o pizza care să respecte cât de cât niște principii sau încercăm să limităm porțiile și apoi să îl facem pe copil să se miște, ca să ardă ceea ce a consumat acolo.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Ce înseamnă o pizza care să respecte principiile?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: De exemplu, încercăm să fie o pizza cu blat integral sau cu blat subțire, încercăm să nu combinăm brânză cu ou și cu carne și întotdeauna avem grijă să aibă și o salată sau ceva vegetal alături. O altă problemă pe care o să o vedeți în meniurile copiilor este pizza cu fresh de portocale. Fresh-ul de portocale înseamnă apă cu zahăr, iar pizza înseamnă blatul, carbohidrat, după care vin toate celelalte combinații nepotrivite… Deci, neapărat, măcar dacă îi scoatem la o pizza, să le dăm apă, nu fresh de portocale!

Marea Dragoste/revistatango.ro: Deci să limităm consumul de suc de fructe…

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Mâncăm fructul întreg, și stoarcem leguma, dacă tot vrem să stoarcem ceva! Pentru că atunci când stoarcem fructele, diminuăm cantitatea de fibre, și astfel nu va exista senzația de sațietate și de fapt îi vom da copilului nostru zahăr cu lingura.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Totuși, toți părinții spun că sucul de fructe este sănătos.

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Ei, bine, nu este chiar așa. Repet, dacă tot vor să stoarcă ceva, să stoarcă legume și în special legume de culoare verde, pentru că acolo se păstrează cantitatea de fibre și avem o cantitate mare de antioxidanți, iar astfel senzația de sațietate este prezentă.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Dar dacă copilul nu acceptă să bea sucuri, nici de fructe nici de legume?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Atunci nu îi dau nici fresh-ul de portocale, nu îi dau nici sucul de legume, dar îi dau câteva frunze de spanac la masă și încerc pe cât posibil să îl educ. De exemplu, băiatul meu mijlociu nu prea mănâncă legume acasă, în schimb la grădiniță și, acum, la școală, mănâncă. Îmi spune că ardeiul de la școală este mai bun decât cel de acasă, fiind, desigur, același ardei, dar acolo se consumă în colectivitate, în timp ce acasă nu mai are compania colegilor. Acasă trebuie să revină la masă dacă s-a ridicat fără să își mănânce legumele și nu se ridică până nu și le mănâncă…

Marea Dragoste/revistatango.ro: Fiica mea cea mare nu acceptă legumele aproape deloc… Un copil care chiar nu mănâncă legume intră într-un caz patologic?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Nu este patologic când vorbim de copii. Și ei au gusturi, așa cum avem și noi. De exemplu, băiatul meu cel mare nu prea agreează carnea. Nepreferând carnea, noi încercăm să îi găsim un meniu echilibrat și cumva să îi ascundem carnea în niște perișoare sau în ardei umpluți, făcuți într-un anume fel. Cel mijlociu preferă carnea, mai puțin legumele, iar la legume, doar anumite tipuri de legume. Dar lucrăm la asta, iar gustul se formează. Copilul mănâncă ceea ce vede și ceea ce recunoaște vizual și gustativ. Dacă noi îl obișnuim de mic, cum se întâmplă cu gustările din parc, cu sticks-uri și cu chipsuri, el pe acelea o să le recunoască.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Cât de importante sunt toate aceste lucruri pentru felul în care va arăta și se va dezvolta un copil? Toți părinții spun: vreau să am un copil bine făcut, înalt, ce îi dau să mănânce?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Pentru astfel de cazuri eu trebuie să văd pacientul și să văd cât contribuie gena și cât contribuie modul de viață, ca să pot să spun dacă la un moment dat acel copil va fi sau nu va fi înalt. Nu există nimic sigur pe lumea asta. Nu există decizii bune sau proaste, deciziile sunt potrivite sau nepotrivite pentru un anumit moment și într-un anumit interval de timp. Când ne vom da seama dacă deciziile au fost bune sau proaste? Retrospectiv. Aceasta este o regulă generală pe care nu putem noi să o schimbăm. Când vorbim de copii, trebuie să ne informăm cât mai bine și să încercăm să facem maximul posibil pentru ei la momentul potrivit.

Marea Dragoste/revistatango.ro: A te culca după masă este un obicei nesănătos?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Dacă am mâncat, sângele meu s-a dus în zona stomacului și am tendința de a fi somnolent. Dacă eu stau pe scaun și încep să lucrez sau m-am culcat imediat după masă, defavorizez metabolismul, deci mă voi îngrășa în mod cert. Ce făceau strămoșii noștri? Mai stăteau cinci, zece minute la masă, care însemna siesta, după care ieșeau prin curte, se mișcau puțin, după care se duceau la treabă. Același lucru îl putem face și noi. Mergem și ne luăm prânzul mai departe de birou. Mergând mai departe de birou, ne mișcăm puțin pe jos până la birou. Dacă avem șansa să lucrăm într-un birou cu mai multe etaje, urcăm și coborâm etajele respective în special după masă, cam la cinci, zece minute.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Bem sau nu bem lapte? Opiniile sunt, și aici, împărțite, sunt câteva curente pro și contra…

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Iarăși vă spun, lucrurile pot fi potrivite sau nepotrivite. Curente pro și contra pot fi milioane, dar fiziologia organismului este una singură. Eu vă răspund din punct de vedere științific. Enzima care metabolizează laptele dulce nu mai este produsă de către organismul uman în momentul în care acesta, în mod fiziologic, nu mai are de ce să îl consume, adică din momentul în care nu mai sugem de la mama noastră. Suntem singura specie care mai consumă laptele dulce al altei specii în mod voluntar. La pisică și la câine le dăm noi lapte să mănânce, nu este ceva voluntar. Putem să consumăm lapte în forma lui fermentată, adică sub formă de brânză dulce, sana, chefir, lapte bătut. Consumat astfel, laptele aduce o cantitate importantă de probiotic, care pentru noi înseamnă enzime cu rol important în digestie. Laptele fermentat conține milioane de colonii de lactobacili. De aici putem să dezvoltăm ce fel de lapte bătut să mâncăm, dacă producătorul este unul serios. Este o cu totul și cu totul altă discuție, care ține de atenția noastră de a citi etichetele. După prima sau a doua sesiune de cumpărături, lucrurile se rezolvă.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Copiii dumneavoastră mai beau lapte?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Nu.

Marea Dragoste/revistatango.ro: De la câți ani?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Cel mic încă mai bea lapte praf, pentru că este încă foarte mic. Ceilalți, din momentul în care nu au mai supt de la mama lor, consumă doar brânză sau iaurt.

Marea Dragoste/revistatango.ro: Concret, un prim pas pe care îl putem face ca să intrăm pe linia bună a alimentației pentru copiii noștri?

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Eliminați zahărul și uleiul și ați făcut primul pas!

Marea Dragoste/revistatango.ro: Și încă unul? Sau chiar două?…

dr. FLORIN IOAN BĂLĂNICĂ: Sunt mulți pași, dar câțiva dintre ei sunt foarte simpli și țin de obiceiurile noastre care pot fi schimbate ușor. Cumpărați fructele și legumele de la micii producători! Dar și acolo încercați să vă interesați de unde le aduc. Întrebați ce soi de roșii sau de castraveți folosesc, vedeți condițiile lor de producție. Dacă o să vedeți că un producător îngrașă solul cu îngrășământ permanent, atunci calitatea este ca la supermarket, nu am făcut nimic în plus! Căutați producătorii mici, cu îngrășăminte naturale, astfel, dacă vom consuma de la un mic producător, vom mânca mai sănătos decât dacă vom consuma de la un supermarket. În plus, recomand pacienților mei cât mai multă varietate în alimentație. Orice fel de legumă atrage mai mult sau mai puțin o formă a pesticidului cu care a fost crescută. Prin diversitate, reușim să ne protejăm de această cantitate de pesticid sau de îngrășământ care se menține în fructul respectiv pentru o perioadă mai lungă de timp. Dacă mâncăm la fel, consumăm aceiași nutrienți, dar vom consuma, deopotrivă, și același pesticid sau îngrășământ cu care a fost crescut produsul respectiv. Deci un alt pas foarte important este cel care ține de diversitatea în alimentație care poate fi, de altfel, și ceva foarte plăcut, deci merită încercat…

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *