fbpx

dr. MIHAELA BILIC – Mancarea este un drog! Cum scapam de dependenta?

de

Nutritionista Mihaela Bilic ne povesteste despre cum poate deveni mincarea la fel de nociva precum un drog, despre slabiciunile care ne fac rau, despre cum putem lupta impotriva tentatiilor si cum poate deveni mincarea o placere care sa ne aduca sanatate si energie.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Mincarea este un drog. Si, din pacate, unul ieftin si la indemina oricui. Mincam cind sintem obositi, stresati, plictisiti, suparati, furiosi, tristi si, din ce in ce mai rar, pentru ca ne este foame.
Ne face mincarea sa ne simtim mai bine? Cu siguranta, insa, din pacate, placerea este pe termen scurt. Creierul nostru are nevoie sa fie sedat, anesteziat, linistit, iar cresterea glicemiei consecutiva unei mese reuseste acest lucru. Bineinteles, cu cit alimentele vor fi mai dulci, cu atit efectul va fi mai mare.
Ce ne facem, insa, cu sentimentul de vina care apare dupa o perioada scurta si care ne strica toata placerea? Pentru ca starea de bine pe care ne-o da mincarea este insotita obligatoriu si de surplusul de kilograme, iar voi stiti, pe pielea voastra, ca bucuria creata de un ospat este scurta si cu gust amar la final.
Mincarea e un drog pacatos pentru ca rezultatul actiunii lui este relativ rapid, iar efectele colaterale dezastruoase.
Dintr-un act involuntar, dictat de impulsul de supravietuire, mincatul a devenit un gest automat, la a carui valoare uitam sau refuzam sa ne mai gindim. Mincam fara sa ne fie foame, citind, lucrind sau uitindu-ne la televizor. Am pierdut dimensiunea portiilor normale, nu ne putem bucura de compania prietenilor decit in jurul mesei, stim sa sarbatorim numai cu premii comestibile, deci in centrul existentei noastre se afla mincarea.
Cum recapatam controlul? Recunoscind ca avem o problema, identificind-o foarte clar si, apoi, gasind mijloacele prin care sa o rezolvam.

Pasul 1: RECUNOASTETI

Iata, mai jos, obiceiurile alimentare care pot ridica probleme legate de silueta sau chiar de sanatatea voastra. Daca va recunoasteti in minimum 3 dintre aceste ipostaze, inseamna ca sinteti in pericol si se impune reorganizarea comportamentului legat de mincare.

•            Mincati foarte repede sau foarte mult.

•            Aveti obiceiul sa luati un supliment, daca felul respectiv de mincare v-a placut.

•            Consumati resturile ramase de la masa in ideea ca e pacat sa arunci mincarea.

•            Incheiati masa cu un desert.

•            Ciuguliti intre mese, fie ca e vorba de alimente dulci, fie ca e vorba de sarate.

•            Goliti intotdeauna farfuria, nu se intimpla niciodata sa simtiti ca nu mai puteti minca.

•            Se intimpla frecvent sa mincati in cu totul alte locatii decit asezat la masa (pe canapea, in pat, in picioare, in masina).

•            Va organizati activitatea zilnica avind ca punct central mincarea, pe ideea ca lucrurile interesante se intimpla in jurul mesei.

•            Aveti obiceiul sa mincati dupa ora 10 seara.

•            Consumati produse lactate integrale si bauturi racoritoare normale cu justificarea ca varianta „light“ nu are acelasi gust.

•            Mergeti la pizza sau la fast-food de mai mult de 3 ori pe saptamina.

•            Dintre variantele „small“, „regular“ sau „big“ alegeti intotdeauna „big“.

De cite ori v-ati pus intrebarea „de ce maninc?“ In afara de raspunsul corect, „pentru ca mi-e foame“, mai pot exista o multitudine de alte variante:

•            De pofta: ati auzit vreodata de „see food diet“? Traducerea este „maninc tot ce vad“. Slabiciunea pentru mincare exista in fiecare dintre noi, chiar daca la unii este declansata de mirosul de piine calda, iar la altii, de vitrina unei patiserii. Tocmai pentru a evita astfel de incercari ale vointei este recomandat sa nu veniti in contact cu „drogul“ declansator. Si, asa cum soricelul obez nu are voie sa intre in camara pentru ca va minca pina va plesni, nici voi nu aveti ce cauta la hotelurile „all inclusive“ sau la mesele tip „bufet suedez“.

•            De placere: cu exceptia masochistilor, toti cautam placerea si evitam durerea. Ca mincarea este o placere, asta am stabilit, insa, si aici diferenta sta in cantitate. Exista persoane care cauta placerea gustului, care savureaza anumite tipuri de mincare si doar in cantitati mici, si exista mincaciosii carora le place orice si, pe cit posibil, din abundenta. Pornind de la proverbul „esentele bune se pun in sticlute mici“, va informez cu tristete ca a fi gurmand nu are nici o legatura cu rafinamentul culinar.

•            Pentru starea de bine si calm: mincarea duce la cresterea glicemiei insotita de somnolenta, elibereaza triptofan si serotonina care relaxeaza sistemul nervos, intensifica circulatia sangvina si determina incalzirea intregului organism. Din pacate, toata aceasta stare de bine dispare dupa jumatate de ora, in schimb, kilogramele ramin.

•            Ca mijloc social de a fi acceptat ca facind parte dintr-un grup: cuplu, familie, organizatie, colegi de serviciu, cerc social. Alegerile nu mai sint individuale, ci ele vor fi facute in raport cu preferintele majoritatii, asa ca singura voastra sansa sa ramineti suple este sa deveniti vegetariene (macar asta e o scuza) sau sa intrati in grupul manechinelor care beau apa plata cu lamiie.

•            Ca recompensa: mincarea poate fi un mijloc de sarbatorire, un medicament, tine loc de prieteni si de distractie, linisteste stresul si, nu in ultimul rind, va rasplateste dupa o zi de munca, fie ca a fost buna sau rea. Orice realizare necesita o masa buna, insa daca avem prea multe lucruri de sarbatorit, s-ar putea ca recompensa sa se transforme in pedeapsa.

 

Pasul 2: IDENTIFICATI

Din moment ce ati recunoscut ca aveti obiceiuri alimentare scapate de sub control, acum trebuie sa analizati cu atentie fiecare zi din viata voastra si sa identificati cu precizie episoadele de slabiciune. Nu va amagiti crezind ca de miine veti fi perfecte, ca veti reusi sa rezistati ispitelor care va inconjoara, ca azi e ultima zi in care o facem lata, iar de luni nu mai punem gura pe nimic. E mult mai intelept sa spuneti „nu trebuie sa fiu puternic 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamina, pentru ca nici obiceiurile mele proaste nu sint continue“. Ceea ce va scapa de sub control sint perioadele scurte de timp, numite impulsuri de moment, care nu tin mai mult de 2-3 minute si in care uitati de telurile voastre, actionati fara sa ginditi, va cedeaza vointa si va indopati. Chiar daca aceste impulsuri par a veni din senin, ele sint declansate de evenimente din viata voastra din acel moment, de nevoia fizica de a consuma un anumit aliment.

Va puteti astepta la aparitia a 4-7 astfel de „momente de criza“ pe parcursul unei zile, declansarea lor neavind nici o regula. Pot aparea la ora fixa, de exemplu, ora 17:00, cind ajungeti acasa dupa o zi de munca si cind indiferent daca va e foame sau nu, incepeti sa mincati. Pot aparea cind treceti pe linga o brutarie si miroase a covrigi calzi, dupa ce v-ati certat cu sotul sau cu copiii, la benzinarie cind achitati nota de plata si va pica privirea pe o napolitana delicioasa, seara, la televizor, cind vedeti un film bun sau mai tirziu, cind toata lumea s-a culcat si vreti sa savurati ceva bun de una singura.

Momentele de criza pot aparea oricind, oriunde, ca raspuns la o multitudine de factori, voi insa trebuie sa fiti constiente de un singur lucru: cu siguranta vor aparea, nu aveti cum sa scapati!  Din acest motiv, va trebuie o strategie bine pusa la punct ca sa reusiti sa treceti peste ele, un plan bine elaborat ca sa le evitati. Si, pentru asta, trebuie sa identificati cu atentie momentul cel mai probabil in care situatia poate scapa de sub control.

Ginditi-va bine care este cauza: este o anumita ora din zi, tine de cei aflati in jurul vostru, este legat de o anumita activitate (cum ar fi privitul la televizor), este determinat de prezenta voastra intr-un anumit loc (de exemplu, la volan), este legat de starea voastra emotionala sau de cit sinteti de obosite?

Daca reusiti sa stiti foarte clar raspunsul la aceste intrebari, inseamna ca sinteti pregatite sa faceti fata crizei. Si acest lucru este posibil prin inlocuirea obiceiurilor proaste cu activitati incompatibile, adica incercati sa faceti orice, in afara de a minca.

 

Pasul 3: IESITI DIN RUTINA

Obiceiurile proaste trebuie inlocuite cu obiceiuri noi, incompatibile cu precedentele, astfel incit cele vechi sa dispara treptat pe principiul ca nu puteti face doua lucruri in acelasi timp (de exemplu, sa mincati si sa faceti un dus). Incercati sa distrageti atentia in momentele de criza cu o alta activitate, in speranta ca dupa 10-15 minute, veti uita de dorinta de a minca. Inlocuind un obicei prost cu o activitate incompatibila, atentia va fi distrasa, iar schimbarea se va produce cu efort minim. De cite ori nu vi s-a intimplat sa va fie foarte foame si chiar atunci sa trebuiasca sa faceti ceva ce nu suporta aminare? Nu ati constatat cu surpriza ca foamea a trecut? Nu va pretind sa uitati sa mincati intr-o zi, dar va sfatuiesc sa invatati sa deosebiti momentele de criza de foamea adevarata.

Mincatul necontrolat poate fi inlocuit cu activitati incompatibile de 3 feluri: de relaxare, de distractie sau obligatorii.

Exemple de relaxare: plimbare, inot, mers cu bicicleta, dans, baie cu spuma, masaj, ascultat muzica, tras un pui de somn.

Exemple de distractie: plecat intr-o mica excursie, lucrat in gradina, jucat un joc, mers in vizita, la prieteni (nu pentru masa), facut cumparaturi (mai ales costum de baie), mers la film (fara popcorn), citit o carte buna, practicat un hobby (olarit, pictura, cusut), montat mobila prin casa, cautat subiecte amuzante pe internet.

Exemple de activitati obligatorii: facut curatenie in casa, aranjat dulapurile din bucatarie si dormitor (puteti continua cu debaraua), plata facturilor si a impozitelor (ar putea dura chiar zile intregi), spalat masina, spalat pe dinti (minim 3 minute si, eventual, de 5-7 ori pe zi), mers la dentist pentru o carie veche sau un detartraj (s-ar putea sa va treaca cheful de mincat pentru o saptamina), facut manichiura (eventual cu oja neagra sa va speriati de miinile voastre cind duceti mincarea la gura).

Acestea sint doar citeva exemple de activitati cu care puteti inlocui mincatul, singura conditie este sa le faceti nu inainte sau dupa momentul de criza, ci in locul lui.

Inchipuiti-va ca sinteti la o rascruce: in partea stinga este drumul vechi, bine batatorit, al rutinei si al obiceiurilor proaste, iar in partea dreapta este un drum nou, poate necunoscut, dar cu siguranta cu final fericit. Trebuie doar un moment de curaj, tarie si vointa ca sa o luati pe drumul din dreapta pentru ca poti ajunge oriunde vrei, cu conditia sa pornesti.

Renuntati la obiceiurile voastre de zi cu zi si incercati sa faceti lucrurile altfel. Nu trebuie sa va placa, trebuie doar sa le faceti. Si, dupa un timp suficient de lung cit ele sa devina obisnuinta, veti constata surprinsi ca nu a fost chiar asa de greu.

Mincarea este un drog mai periculos decit alcoolul si tutunul pentru ca pare inofensiv, nimeni nu l-a pus la zid scriind cu litere mari „mincatul excesiv dauneaza grav sanatatii“ sau „zaharul si grasimile pot ucide“ sau „kilogramele in plus afecteaza potenta“. Atita timp cit mincatul nu este privit cu seriozitate, nici eliminarea obiceiurilor alimentare gresite nu se face usor, ca doar n-a murit nimeni dintr-o sarma in plus. In tarile superdezvolate, a fi normoponderal este privilegiul celor bogati pentru ca presupune efort sustinut, cheltuiala pe masura si, nu in ultimul rind, educatie si informare.

Personajele de succes fac ceea ce oamenii obisnuiti cred ca nu pot sa faca. Controlul e in miinile voastre si puteti sa va schimbati.

Placerile comestibile, chiar daca sint frumos ambalate, tin extrem de putin si nu cred ca in viata voastra de zi cu zi nu puteti gasi lucruri care sa va faca fericite.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Retete si diete

Comentarii

  • tot ce ati spus despre mancat, eu am regasit in fumat.fumam fara sa ne gandim,fumatul era un gest automat,il faceam oriunde, oricand,nu ne bucuram de prieteni decat"la o tigara".stiu ca atunci cand am realizat toate astea m-am si lasat de fumat. era un gest necontrolat, in plus,si care nu aducea deloc beneficii. era chiar deranjant.dar era…la indemana, cand nu gandesti.fumatul, mancatul aiurea vine cu un stil dezordonat de viata, agitat.nimic nu mi se pare mai simplu decat sa gandesti cand manaci!!!!!!!!!!!!!totul e sa fii prezent cand o faci, mintea sa fie prezenta, nu mancarea!excelent articolul. Da, mancarea este un drog

    chris mai 12, 2011 1:43 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.