Il stiam, ca toata lumea, ca pe un simbol al Revolutiei din Decembrie. L-am cunoscut de curand, pe holurile spitalului Elias, calculand posibila astrograma a primei nepoate, care urma sa se nasca in scurt timp. Un bunic extrem de emotionat si tata a patru copii, dintre care cel mai mic are 9 ani, nascuti toti din iubirea pentru o singura femeie, sotia sa. Si am vrut sa stiu ce se ascunde in spatele mastii de om misterios, intangibil si usor arogant pe care a purtat-o in acea perioada tulbure a istoriei noastre, si care este povestea lui de dragoste.
Romanii au resurse inepuizabile de a-si apara demnitatea
Marea Dragoste / Tango: Cum ati resimtit venirea pe lume a primei nepoate pe care a nascut-o fiica dumneavoastra cea mare, Raluca?
Gelu Voican Voiculescu: Asemenea trairi sunt indescriptibile, refuzand a se lasa traduse in cuvinte. M-ati vazut in tensiunea acelei asteptari febrile. In ciuda modernitatii asezamantului spitalicesc, riscurile continua sa existe. Am avut insa incredere in competenta eminentului chirurg ginecolog, dr. Razvan Mateescu, a carui simpla prezenta iti transmite o asigurare linistitoare.
Marea Dragoste / Tango: Cum de i-ati dat numele de Anisia?
Gelu Voican Voiculescu: Toate numele celor 4 copii ai mei se regasesc printre antecesorii mei.
Anisia se numea mama bunicului meu matern, Octavian Codru Taslauanu.
Marea Dragoste / Tango: Ne spuneti mai multe despre arborele dumneavoastra genealogic? Am aflat ca apar in el personalitati
marcante ale istoriei noastre.
Gelu Voican Voiculescu: Toti avem acelasi numar de stramosi, pana la monoantropogeneza din Africa… Ca sa se evidentieze legaturile intre mai multe familii, eu am imaginat niste reprezentari schematice sui generis, care se bazeaza, insa, pe spitele clasice de neam, unde se poate vedea, in mare, toata ascendenta mea reala. Dinspre bunica mea materna, Fatma Sturdza, sunt trei familii principale, cu numeroase interferente, datorita repetatelor incuscriri: Sturdza,
Cantacuzino si Rosetti. Se mai adauga familiile Donici, Negri si Jora.
Ca personalitati marcante, pot sa mentionez pe Vasile Sturdza (1811-1870), Caimacam al Moldovei, care era nepotul de var primar al lui Ionita Sandu Voda. El a fost unionist si, fiind un apropiat de-ai lui Cuza, a fost prim-ministru in primul guvern (de la Iasi), dupa Unire.
Ca o paranteza anecdotica – de el se leaga un episod de fronda ramas celebru: Carol I avea nesuferitul obicei de a intinde doar doua degete, atunci cind dadea mana cu cineva. Era probabil, un mod arogant de a se deosebi de restul muritorilor, de a marca diferenta dintre el, monarhul, si ceilalti. Iar stra-strabunicul meu, cind l-a intalnit la Curte, i-a intins doar un deget, in vazul tuturor. Imaginati-va momentul ridicol, atunci cand cei doi incercau sa-si „stranga mainile“. S-a lasat tacerea, iar apoi s-a ras luni intregi de riposta lui Vasile Sturza, la insolenta monarhului. Romanii au avut, intotdeauna, resurse inepuizabile de a-si apara demnitatea in fata veneticilor. Costache Negri, cumnatul sau, e prea cunoscut, ca sa mai adaug ceva. Fiul lui Vasile Strudza Caimacamul si al Zulniei Negri, Radu Sturdza, strabunicul meu matern, a fost Consul General la Istanbul (Constantinopol). Mihai Jora, tatal strabunicii mele, a fost Ministru de Externe. Mihai Sturdza, fratele bunicii mele materne, Fatma Sturdza, a fost tot Ministru de Externe (in guvernul legionar al lui Antonescu).
Marea Dragoste / Tango: De unde vi se trage „Voican“, cel de-al doilea prenume, cam neuzual?
Gelu Voican Voiculescu: Tatal meu este oltean, originar dintr-un sat de mosneni, Diosti. Bunicul meu patern, Constantin Voiculescu, provine dintr-un Voicu. Toti urmasii sai au fost numiti Neamul Voicanilor. Cand a venit epoca alfabetizarii, pe timpul lui Cuza, toti Voicanii au fost inscrisi Voiculescu. Pana astazi, insa, numele „viu“ a ramas Voican. Cand am venit eu pe lume, tata m-a declarat cu prenumele „Gelu“ si „Voican“, vrand sa inscrie oficial acest nume peren al familiei. La scoala primara, m-a inscris doar „Gelu Voican“. De la gimnaziu, insa, i-au spus tatalui meu ca asemenea modificari se pot face numai in Justitie. Dar nu am mers la tribunal, asa ca am ramas Gelu Voican Voiculescu. Acesta e tot „misterul“…
Sunt un amestec de familii aristocratice si taranesti
Marea Dragoste / Tango: Nu se poate spune ca nu va cunoasteti originile… Cum v-au influentat existenta?
Gelu Voican Voiculescu: Recapituland, sunt un amestec de familii aristocratice, unele chiar domnitoare, si de familii taranesti.
Dintr-o parte, veneau vigoarea austera a sanatatii taranului de munte si simplitatea aspra, aplecata spre rigoare, a cugetarii sale, impreuna cu sobrietatea abstracta, ferita de intortocherile fermecatoare ale inchipuirii; dintr-alta, distinctia mladioasa a vlastarelor de veche stirpe domneasca, cu al ei iz de evanescenta care emana, molcom, din stralucirea unei bine oranduite trandavii.
De la horbota la rogojina, m-am simtit, mai totdeauna, cand impins cu vigoare inainte, cand supt inapoi de o contractie vascoasa, in jocul parsiv al atator porniri launtrice contradictorii. Am oscilat toata viata in jurul unei pozitii ideale de echilibru, fara sa fi reusit a ma opri asupra ei, macar pentru o clipa.
Prins in valtoarea hulpava a unui festival de ipocrizii dantelate, am descoperit, cam tarziu, infailibila piatra de incercare a rezistentei la „ei si“?!!… Toate palesc in fata acestei, pe cat de simple, pe atat de necrutatoare, intrebari in doua silabe!
Marea Dragoste / Tango: Care au fost inceputurile dumneavoastra?
Gelu Voican Voiculescu: Am deschis ochii intr-o lume sfartecata de convulsiile istoriei, acestea mutilandu-mi farmecul candid al copilariei. Provenind dintr-o familie de „reactionari“, am crescut in mediul acesta, cu toate efectele timpurii ale dublarii constiintei, confectionandu-mi, inca de mic, conduite si atitudini pentru „afara“ si pentru „acasa“.
La apogeul prigoanei staliniste, mama si bunica mea au scapat de arestare, ascunzandu-se, singura lor vina fiind originea aristocratica.
Marea Dragoste / Tango: Dar inainte de 1989, ati avut vreo legatura cu opozitia clandestina?
Gelu Voican Voiculescu: Prea tanar pentru a ma alatura partizanilor din munti, precum a facut-o un Radu Ciuceanu, am fost, insa, sedus de epopeea lor sangeroasa. Figuri legendare ca Uta, Arsenescu, Dabija, Susman au fost eroii mei in copilarie, ispravile lor, comentate soptit, fascinandu-ma, in timp ce public erau tratati drept banditi si criminali. Nu mi-a ramas decat sa-i urasc pe comunisti, chiar de pe atunci. Aceasta apriga vrajmasie anticomunista se asocia firesc cu ura impotriva ocupantilor sovietici, in care vedeam, pe buna dreptate, sustinatorii acestui regim de oprimare. In plus, traisem nemijlocit experienta navalirii hoardelor sovietice, primele cuvinte rusesti invatate fiind, bineinteles, „davai ceas!“…
Auzeam de abuzuri, de torturi, de descinderi, de evacuari, de decese – un lant intreg de nenorociri aduse de lupta de clasa, ce se ascutea din ce in ce, pe masura ce dictatura proletariatului se mandariniza. Infectata de comunism, cu elita decapitata, societatea romaneasca – avand, si asa, tarele ei endemice, ca orice colectivitate omeneasca – regresase intr-un imperiu diform al Prostiei si al Minciunii generalizate, avand deviza ipocrita – „totul pentru om“, care se traducea – „om contra om“…
Marea Dragoste / Tango: Am inteles ca ati fost exmatriculat din facultate?
Gelu Voican Voiculescu: Da, in 1959, (la numai 18 ani), din motive pretins politice, – in conditiile celei mai silnice terori exercitate asupra studentilor, prin terifiante sedinte patronate de potentati de partid – iar asta m-a indarjit si mai mult. Trauma cea mai cumplita, pentru un suflet tanar, a fost provocata de cunoasterea prematura a acelei violente informe – de haita feroce – ce se degaja din sinistrele epurari studentesti, imbinandu-se cu felonia infama si cu perversitatea abjecta a „tovarasilor de la partid“, care anatemizau arbitrar de la inaltimea prezidiilor cu panza rosie.
Marea Dragoste / Tango: Si dupa aceea, ce ati facut?
Gelu Voican Voiculescu: Am pierdut un an, „purificandu-ma in mediul muncitoresc“, respectiv, lucrand ca sondor si suportand umilitoare injosiri din partea celor care, stiindu-mi situatia, abuzau de ea, ca sa batjocoreasca un „penitar“…
Tot ce a urmat din partea mea, dupa aceasta adanca rana existentiala, care m-a marcat indelebil, a fost sub semnul refuzului si al contestarii, facute nu zgomotos si ostentativ, ci sistematic si metodic, pana in cele mai banale aspecte ale vietii curente. Cu pretul sabordarii profesionale, m-am complacut in a trai spectacolul propriei mele ratari sociale, renuntand la intrarea in UTM, iar mai apoi, in Partid, precum si orice alta concesie facuta in schimbul vreunei evidentieri sau al vreunui avantaj. Refuzul interior, mereu treaz, si dispretul fata de parveniti si oportunisti m-au facut sa nu ma integrez in sistem. Aceasta atitudine mi-a adus marginalizarea, pe care am acceptat-o aproape cu ostentatie. Am batjocorit totul in jurul meu, cu o frenetica voluptate dizolvanta. Dobandisem conditia unei maxime libertati, devenind imun si invulnerabil. Dupa primele experiente penitenciare, cand am descoperit libertatea launtrica, oricat m-ar mai fi dispretuit, batjocorit, urmarit, inchis, nimic nu ma mai putea atinge.
Eram un om cu adevarat liber! Periculos de liber: frizand asocialul, devenisem un „inrait intru libertate“. Traiul auster, minimal din punctul de vedere al conditiilor de viata, mi-a consolidat aceasta independenta. Desigur, nu e de mirare ca am atras devreme atentia Securitatii, care mi-a deschis Dosarul de urmarire informativa, la 24 de ani, din te miri ce, mentinandu-l asa, pana in 1989.
Marea Dragoste / Tango: Ce stiati atunci despre atentia pe care v-o acorda Securitatea?
Gelu Voican Voiculescu: Am fost luat sub observatie dupa exmatriculare, fiind etichetat, aberant, ca „agitator periculos in randurile tineretului si drept exponent al reactiunii interne mana in mana cu reactiunea externa“… Tot ce-mi atribuia era anapoda si gresit orientat. Desi nu putea dovedi nimic, ea nu gresea esential in intuitiile sale, motiv pentru care a si staruit sa ma hartuiasca, ba chiar sa ma condamne, pana la urma, la inchisoare. Nostim este ca o ultima confuzie n-a mai apucat sa se consume: dupa cum am aflat ulterior, urma sa fiu arestat din nou, in ultima decada a lunii decembrie 1989, in cadrul operatiunii „Petarda“, banuit fiind ca raspandesc manifeste anticomuniste in Piata Amzei (in realitate, era actiunea lui Valentin Hurduc). Cei care m-au filat pana in dimineata de 22 decembrie au avut, in schimb, surpriza sa ma regaseasca in spatele lui Ion Iliescu, care citea Comunicatul catre tara, prin care se anunta abolirea vechiului regim ceausist si preluarea puterii de catre CFSN…
Ceausescu este initiatorul Revolutiei Romane
Marea Dragoste / Tango: Apropo de vechiul regim, stiu ca nu va place sa reluati subiectul Revolutiei, dar nu pot sa ma abtin sa nu va intreb, dupa parerea dumneavoastra, cine l-a sfatuit pe Ceausescu sa convoace mitingul din 21?
Gelu Voican Voiculescu: Incapatanarea lui. In mod paradoxal, Nicolae Ceausescu este initiatorul Revolutiei Romane. A chemat oamenii la miting, dar, la sfatul Securitatii, i-a trimis inapoi. Apoi, siguranta in fortele proprii l-a facut sa-i cheme inca o data. Si s-a trezit cu o masa de oameni iritati si, oricum, exasperati. Eu mai cred si acum ca, daca toata luna decembrie, dupa ultimul congres, pe piata se bagau de toate, carne, branza, sa facem indigestie de Craciun, dracu’ mai facea Revolutia! Putea, ulterior, sa restranga, incet – incet, surubul. Dar el, dupa ce a platit datoriile, a anuntat imediat retehnologizarea industriei. A fost prea mult. Si congresul a fost o greseala. Ar fi trebuit sa gaseasca un om de paie pe care sa-l lase in locul lui, sau macar pe Nicusor.
Marea Dragoste / Tango: Exista oameni care v-au marcat?
Gelu Voican Voiculescu: Mai degraba, am fost marcat de evenimente decat de oameni. Totusi, persoana care mi-a marcat viata, efectiv, este nevasta mea, langa care m-am implinit, prin perechea pe care am format-o, si care mi-a daruit cei patru copii, dand un sens unei existente, altfel, zadarnice. Desigur, raportul nostru e reciproc, de complementaritate.
Chiar daca aveam cu 18 ani mai mult decat ea, cand am cunoscut-o, am inteles imediat ce inseamna adevarata dragoste pe care ti-o poate darui o femeie; ce inseamna sa-ti descoperi jumatatea. Privind retrospectiv viata mea, care a fost mai mult un sir de erori, un amalgam de asteptari confuze si de cautari sterile, in toate domeniile, pe toate planurile, singura alegere pe care nu o regret este optiunea pentru nevasta mea. Dupa atatia ani, pot spune, cu mana pe inima, ca am fost norocos sa-mi gasesc sufletul-pereche (chiar daca expresia a devenit un loc comun…).
Marea Dragoste / Tango: Dar cum ati cucerit-o?
Gelu Voican Voiculescu: Ca niciodata, am insistat mult sa-i infrang ezitarile, deoarece, pentru prima oara in viata, am avut siguranta ca ea este femeia mea. Nu glumesc! Asa s-a si dovedit sa fie. Toate vicisitudinile, toate presiunile, lucrurile care ar fi trebuit sa uzeze relatia (inclusiv anul meu de puscarie), ne-au legat mai tare. Nu suntem, nici eu, nici ea, oameni care sa fi ramas impreuna din inertie, sau pentru ca aveam copii.
Marea Dragoste / Tango: Care a fost totusi incercarea cea mai grea a casniciei dumneavoastra?
Gelu Voican Voiculescu: Adevarata incercare a fost ascensiunea mea la putere. Dumnezeu mi-a dat acest salt social formidabil, am devenit, brusc, al treilea om in Stat, avand prerogative importante. De obicei, in situatia aceasta, interesele personale trec pe planul doi, puterea te imbata, te alieneaza, facåndu-te prea important, in raport cu treburile marunte, domestice. Ei bine, in toata acea perioada, arma mea secreta a fost nevasta mea. Toti imbecilii politici contemporani nu si-au dat seama. Eu sufeream ca nu mai puteam sa stau suficient cu ea si cu copiii, asa incat, atunci cand am renuntat la functie, m-am simtit mai degraba usurat. Altii si-au pierdut mintile, din orgoliu, s-au agatat cu toate fortele de scaun… Eu am cerut sa plec ambasador, ca sa fiu mai mult alaturi de familie.
Am renuntat la putere pentru familie
Marea Dragoste / Tango: De ce exista atat de multi politicieni divortati?
Gelu Voican Voiculescu: Tocmai din acest motiv, pentru ca isi sacrifica familia de dragul functiei sau considera ca nevasta nu mai e la nivelul noii situati… Atunci cand s-au nascut copiii mai mici, din a doua „serie“, eu am inteles ca trebuie sa aleg. Nu puteau coexista, echitabil, amandoua: puterea si familia. Dar puterea e efemera, pe cand familia e perena. Primul meu pas inapoi a fost sa devin senator, iar apoi, cand se prefigura ruptura dintre Roman si Iliescu, am preferat sa ma retrag, ambasador, la Tunis, ca sa nu fiu nevoit sa aleg intre ei, displacandu-mi total sa fiu omul cuiva… Stiu ca multi s-au bucurat, pentru ca asa au scapat de un rival incomod.
Marea Dragoste / Tango: Multi barbati, dupa un timp, ajung sa-si iubeasca mai mult copiii decat nevasta. Dumneavoastra vorbiti insa mai mult de sotie…
Gelu Voican Voiculescu: Sunt planuri diferite. Copiii sunt rezultatul uniunii cu femeia iubita, dar pentru mine esential ramane cuplul. Femeia este, pentru mine, posibilitatea de a ma intregi, de a ma desavarsi existential. Exista un anumit tip de legatura care fixeaza un barbat si o femeie. Este o potrivire deplina. E o atractie magnetica; cei doi poli opusi (complementari), daca s-au gasit si s-au legat, nu se mai despart.
Marea Dragoste / Tango: Nu credeti ca exista si cupluri predestinate care se pierd din diferite motive absurde?
Gelu Voican Voiculescu: Inseamna ca nu erau cupluri cu adevarat predestinate. In general, e delicat sa vorbesti despre iubire, dar daca un barbat intalneste femeia cu care se potriveste perfect, atunci nu o mai lasa. Si viceversa. Exista acea legatura tainica ce nu se mai desface.
Marea majoritate a cuplurilor, din pacate, sunt compromisuri sau aproximatii, rezultate ale unor amagiri. Cei doi vad ca exista probleme de comunicare, de compatibilitate, dar merg inainte, convinsi fiind ca timpul va aplatiza diferentele. Din pacate, le acutizeaza… Daca nu ai perceptia potrivirii totale, convietuirea nu are nicio sansa. In cazul meu, eu am fost cel care a avut aceasta perceptie. Eram si mai matur. Dar recunosc ca a fost un soc pentru mine, tocmai pentru ca nu mai eram un tinerel. Era o diferenta enorma intre ce traisem pana atunci si experienta cu nevasta mea.
Marea Dragoste / Tango: E emotionant faptul ca vorbiti asa frumos de sotia dumneavoastra, chiar si dupa atata timp de convietuire…
Gelu Voican Voiculescu: Adevarurile intime nici nu incap in cuvinte… E cunoscut faptul ca barbatii sunt extrem de diferiti de femei, sunt, aproape, doua populatii diferite. De obicei, dupa ce un barbat se „cunoaste“ cu o femeie, intr-o situatie accidentala, nu mai stie cum sa scape de ea, cum s-o inlature din pat. Femeia incearca intotdeauna sa retina un barbat, dar barbatul nu se vrea retinut. „Asa e barbatii“… Eu am avut constiinta unei totalitati. Si acum, am aceleasi
perceptii. Nu e meritul meu, am avut doar privilegiul sa intalnesc persoana perfect potrivita mie. Legatura perfecta e rara, dar exista.
Atractia sexuala primeaza
Marea Dragoste / Tango: Dar pe ce se bazeaza aceasta legatura?
Gelu Voican Voiculescu: In mod evident, primul lucru este atractia sexuala. Peste care insa se suprapun afectiunea, respectul, dragostea profunda. Nu ma intrebati ce e mai important. Exista cupluri care au afectiune, dar fara atractie
sexuala. E periculos, pentru ca, de obicei, se cauta in alta parte implinirea pe plan sexual. Exista si cazul celor care se iubesc fizic, dar comunica mai putin in plan spiritual. Cuplul insa nu va dura… Cele doua aspecte trebuie sa se intrepatrunda si sa se intretina reciproc. Atractia creste si datorita iubirii profunde si invers.
Marea Dragoste / Tango: Sa inteleg ca sunteti si acum atras de sotie?
Gelu Voican Voiculescu: Este un domeniu prea intim, dar ce va pot spune este ca, din punctul meu de vedere, nu s-a schimbat nimic, eu simt pentru ea acelasi lucru, ca la inceput. Cand un barbat isi intalneste femeia lui, nu se satura niciodata de ea. Sunt cazuri rarisime, dar se intampla. Iar, in acest caz, timpul nu face decat sa amplifice o relatie, nu s-o uzeze. Importanta intr-o relatie, ca peste tot in viata, este unitatea. Iar cuplul este o unitate. Abia barbatul si femeia pot forma un om intreg. Si doar impreuna pot crea, deplin, un alt om. Iata de ce copiii sunt adevarata bogatie a familiei. Ei reprezinta viitorul. Noi traim prin copiii nostri, dar si ei traiesc cu ajutorul experientelor noastre si alor stramosilor nostri.
Marea Dragoste / Tango: Ce faceti in prezent?
Gelu Voican Voiculescu: De cand m-am intors din ultima misiune diplomatica, traiesc satisfactia „lucrului bine facut“ (citez din Kotarbinski) – imi place sa cred –, prilejuit de aparitia unei carti la care am lucrat mult. Mai ales ca am formatat singur textul. Titlul ei este „Note de lectura – René Guénon despre Leibniz si metoda infinitezimala.“ Este o lucrare impersonala, constand din note de lectura la o carte a lui René Guénon, despre principiile calcului infinitezimal. Este o carte de filosofie a matematicilor, arida, ba chiar plicticoasa… E bine sa ne oprim aici cu detaliile, daca nu vreti ca femeile care stiu sa se miste sa arunce cu revista dupa dumneavoastra…
Marea Dragoste / Tango: Va tenteaza sa va intoarceti in lumea politica?
Gelu Voican Voiculescu: Ca sa ma intorc, ar fi trebuit s-o parasesc… Raman, intotdeauna, destule taramuri de activitate, nu la fel de vizibile precum functiile de prim-plan. Acestea din urma contin o mare doza de aparenta. Nu stiti ce inseamna, uneori, prezenta prin absenta? N-ati auzit de influenta doar prin simpla prezenta?
Marea Dragoste / Tango: Cum comentati ce scria undeva Adrian Paunescu despre dumneavoastra: „(…) un neastamparat al jocului politic, care se amuza cu dezinvoltura cinica pe seama contemporanilor sai, impatimiti in plasa propriilor zadarnicii. Din cand in cand, se avanta in vreo actiune, implicandu-se, uneori, – in trecere – prin cate o revolutie, cu consecinte omologate de istorie…“
Gelu Voican Voiculescu: Da. Ce sa zic? Bine sesizat!… Cu toate astea, am totusi o anumita detasare, oricat de zoon politikon as fi.
Marea Dragoste / Tango: Ce parere aveti despre viata politica actuala?
Gelu Voican Voiculescu: Nu-i mai breaza decat in vremurile de odinioara, pe care le glorificam azi, uitand ca si atuncea contemporanii le declarau, la randul lor, mizerabile. E un exercitiu inselator si facil sa blamam permanent epoca in care traim, in dauna unui trecut idealizat. Raymond Aron spunea ca „democratia e un regim de experti condusi de amatori…“ Dintotdeauna, viata politica a fost un joc sordid, in care trebuie sa fii foarte curat, ca sa nu te murdaresti (ca sa-l parafrazez pe Reinhardt Gehlen). Actualmente, ca si altadata, ea se rezuma la o alternanta de inaltari si de caderi, care nu-s decat exteriorizarea coliziunilor dintre feluritele tendinte launtrice, care dospesc in maruntaiele societatii noastre.
Marea Dragoste / Tango: Ce v-a adus pasiunea pentru astrologie?
Gelu Voican Voiculescu: O anume viziune si intelegere, eu nepracticand o astrologie de clientela, ci, mai degraba, o cercetare metodologica. Dar pasiune e un termen potrivit pentru alte indeletniciri, cum ar fi pescuitul, de pilda. Nu pot decat sa deplang spectacolul ridicol al pretinsilor astrologi de generatie spontanee, care se exiba, jenant, prin ziare sau pe la televiziuni. Ma refer si la cucoanele care se dau in stamba, fara nicio ezitare, rezolvand apodictic, ocolite de orice dubitatie, destinele bietilor naivi care li se adreseaza. Ca sa le zdruncin si bruma de cunostinte si predictii dupa ureche, le informez ca, pentru orice nativ, decisiva este tema conceptiei, care prevaleaza asupra celei natale, intrucat fiinta umana, individul, incepe o data cu prima celula-ou, rezultata dupa fecundarea ovulului. A nu considera embrionul, fatul, care contine, in nuce, tot programul genetic, este o ipocrizie criminala, facand ca intreruperea de sarcina sa nu para omucidere.
Marea Dragoste / Tango: Cat de emancipata considerati ca trebuie sa fie femeia?
Gelu Voican Voiculescu: Atat de mult, incat sa-si piarda suprematia pe care o mai detine, inca… Omenirea este total dominata de femei, din moment ce mamele sunt cele care educa toti copiii. Inclusiv, inoculandu-le viitorilor barbati iluzia ca sunt stapanii atotputernici.
Marea Dragoste / Tango: Credeti ca femeile de afaceri isi vor pierde feminitatea?
Gelu Voican Voiculescu: Nu, daca se vor abona la revista femeilor care stiu sa se miste…
Marea Dragoste / Tango: Cum comentati razboiul declarat de Georgia Rusiei?
Gelu Voican Voiculescu: Dupa intalnirea la varf, din primavara, de la Bucuresti, totul devenise previzibil. Sa vedem ce va urma si cu Ucraina. Paradoxal, dar si amuzant, este faptul ca liderii proamericani din ambele tari se comporta ca si cum ar fi in solda rusilor, oferindu-i Rusiei exact pretextele si provocarile de care are nevoie… Poate ca sfatuitorii americani, pe care cei doi aventurieri iresponsabili ii asculta orbeste, fac jocul rusilor.
Marea Dragoste / Tango: Vorbiti cu o lejeritate cam cinica, atunci cand e vorba de moralitate si de respectul integritatii unor state suverane, chiar daca mai mici…
Gelu Voican Voiculescu: Imi pare rau sa va intrerup, dar Serbia ce era? SUA au nesocotit legalitatea internationala, in numele primatului fortei. Va amintiti de bombardamentul umanitar al Belgradului in noaptea Invierii de Pasti? Precedentul Kosovo-ului nu poate fi ocolit. Lumea nu mai e monopolara. Si altii se pot prevala de dreptul fortei.
Legat de celebrul scut antiracheta care, in ciuda asigurarilor ipocrite, este o initiativa clar ostila Moscovei, eu de pe acuma as recomanda locuitorilor din apropierea acestor viitoare instalatii din Cehia si din Polonia, sa se mute din timp, deoarece, atunci cand vor fi gata montate, rusii le vor bombarda preventiv, fara niciun preaviz.
Bonaparte spunea ca moralitatea e de partea artileriei grele…
