Politică și maternitate – Daciana Sârbu, Lavinia Șandru și Raluca Turcan

Daciana Sarbu: Eram in luna a treia de sarcina, cand incepuse campania pentru europarlamentare cu ploi, frig si sali neincalzite

Tango – Marea Dragoste: Ati planificat, acum aproape doi ani, sa faceti un copil sau pur si simplu s-a intamplat?

Daciana Sarbu: In general nu programez lucrurile cele mai importante din viata pentru ca risc sa transform totul intr-un plan cu tinte exacte si in final dispare farmecul intamplarii. Asa a fost si in cazul Irinei, evident ca ne doream un copil, dar n-am stabilit momentul in care sa ne marim familia si nu ne-am lasat prinsi in capcana calculelor impuse de anul electoral, alegeri si alte evenimente de genul acesta. S-a intamplat. Copiii sunt cea mai mare realizare a noastra.

Tango – Marea Dragoste: Ai avut o sarcina dificila sau dimpotriva?

DACIANA SÂRBU: Am lucrat pana in ultimul moment, am zburat cu avionul pana in luna a opta, am prins chiar si campania electorala. Eram in luna a treia de sarcina, cand incepuse campania pentru europarlamentare cu ploi si frig, cu intalniri electorale si sali neincalzite. A fost perioada cea mai dificila.

Tango – Marea Dragoste: Si cum te-ai simtit?

DACIANA SÂRBU: M-am simtit bine, avand in vedere momentele prin care am trecut. Altfel, a fost o sarcina usoara, m-am deplasat usor, cu exceptia acelei luni care a fost foarte, foarte grea.

Tango – Marea Dragoste: Si cum a fost nasterea? Ai avut emotii mari?

DACIANA SÂRBU: Mi-a fost foarte greu sa decid daca sa nasc natural sau nu; mi-a fost greu sa decid unde sa nasc, nu in tara sau afara, ci la ce spital. Nu mi-am dorit sa nasc in strainatate pentru ca nu aveam pe nimeni acolo si chiar ai nevoie de familie in momentul acela. Pana la urma, cred ca am luat cea mai buna decizie.

Tango – Marea Dragoste: Si unde ai nascut?

DACIANA SÂRBU: La Euroclinic.

Tango – Marea Dragoste: Pentru mai multa intimitate?

DACIANA SÂRBU: Si pentru mai multa siguranta.

Tango – Marea Dragoste: Ca sa fii sigura de calitatea serviciilor?

DACIANA SÂRBU: Da. Poate ca intr-un spital de stat s-ar fi purtat frumos fiind vorba de mine. Intr-un spital privat, sa fii tratat bine e normal. Eu asta mi-am dorit.

Tango – Marea Dragoste: N-a bombanit lumea ca ai ales un spital privat?

DACIANA SÂRBU: Nu stiu. Cred ca avem dreptul sa alegem. Am spus dintotdeauna ca sistemul sanitar din Romania e la pamant si nu e un lucru pe care sa nu-l cunoastem. Cred ca pe oricine intrebi, daca ar avea de ales, s-ar indrepta spre medicina privata. Nu este vorba de profesionalismul medicilor, diferenta o fac conditiile si salariile medicilor. Este un cerc vicios in sistemul sanitar din Romania. Medicii nu sunt platiti bine si atunci se naste nevoia de a lua bani in plus. Trebuie sa intelegem ambele parti: si bolnavul care vrea sa se simta in siguranta, dar si medicul care traieste din 8 milioane si este umilit.

Tango – Marea Dragoste: Ai facut cezariana pentru ca ai ales tu sau pentru ca ti-au recomandat medicii?

DACIANA SÂRBU: Cezariana, pentru ca asa am vrut si acum cred ca am facut alegerea cea mai buna.

Tango – Marea Dragoste: Atunci de teama ai ales cezariana?

DACIANA SÂRBU: Sincer, da, de teama. Daca tot s-au inventat anestezicele pentru extractia dentara, de ce sa nu recurgem la metode mult mai usoare si pentru nastere, daca exista?

Tango – Marea Dragoste: Si recuperarea nu a fost dificila?

DACIANA SÂRBU: Nu. Dar nu atat de usoara ca dupa o nastere naturala. Suportabila.

Tango – Marea Dragoste: Te gandesti sa-i daruiesti Irinei un fratior sau o surioara?

DACIANA SÂRBU: Acum, nu. Dar cred ca orice mama, atat de aproape de momentul nasterii, ar spune asta si isi doreste o perioada de pauza. Acum vreau sa o vad pe picioarele ei, ca mananca singura, si apoi mai vedem.

Tango – Marea Dragoste: Dar stii cum se zice: doi copii cresc mai usor impreuna…

DACIANA SÂRBU: Da, dar pe de alta parte atentia mea este 100% spre Irina si cred ca, avand alt copil, ar fi totul mai greu. Iar Irina are deja un fratior mai mare, Andrei.

Tango – Marea Dragoste: Se inteleg?

DACIANA SÂRBU: Nu se bat pe jucarii.

Tango – Marea Dragoste: S-a simtit Andrei amenintat de venirea pe lume a Irinei?

DACIANA SÂRBU: Nu, nu cred. Este rolul lui Victor sa le explice ca fiecare copil are loc in inima parintelui si nu se pune problema sa aleaga.

 Sunt convinsa ca s-ar fi gasit o multime de „binevoitori“ care sa spuna ca un sfert din mandatul meu l-am stat acasa

Tango – Marea Dragoste: Timpul liber cum il petreceti ca familie?

DACIANA SÂRBU: Ne jucam cu copiii, mergem la film, la raliu cand concureaza Victor.

Tango – Marea Dragoste: Ati fost plecati vara asta undeva sau ati stat acasa?

DACIANA SÂRBU: Am stat mai mult acasa, pentru ca Irina era foarte mica. Am plecat putin.

Tango – Marea Dragoste: Cu ea sau doar voi doi?

DACIANA SÂRBU: Noi doi. Am avut nevoie de cateva zile de relaxare. Eu am stat cinci luni acasa, iar pe 1 septembrie m-am intors la munca. La Parlamentul European concediul prenatal este de doua luni, iar cel postnatal de sase luni. Eu am stat o luna inainte si cinci dupa.

Tango – Marea Dragoste: Ai fi vrut sa stai acasa cu Irina mai mult?

DACIANA SÂRBU: Evident ca as fi vrut mai mult timp cu ea. Dar era imposibil, mai ales ca am un mandat de doi ani, adica foarte scurt. La anul avem alegeri si nu m-ar fi iertat nimeni. Sunt convinsa ca s-ar fi gasit o multime de „binevoitori“ care sa spuna ca un sfert din mandatul meu l-am stat acasa. A fost dificil. In perioada in care am stat acasa am lucrat mult cu colaboratorii mei de la Bruxelles, in asa fel incat sa nu mi se faca simtita lipsa.

Tango – Marea Dragoste: Dar cum te-ai descurcat dupa aceea, dupa ce ai plecat la lucru? Pana la urma erai in strainatate, nu te puteai intoarce acasa, la o adica, in jumatate de ora.

DACIANA SÂRBU: Greu. Mai ales prima data, cand a fost aproape insuportabil.

Tango – Marea Dragoste: Pentru amandoua?

DACIANA SÂRBU: Nu pentru amandoua, pentru ca ea e micuta si nu-si da seama. Mie mi-a fost foarte greu si cred ca e doar inceputul. Fiecare mama trece prin aceasta perioada. Nu stiu care este solutia ideala.

Tango – Marea Dragoste: Ai avut, ai ajutor in cresterea fetitei?

DACIANA SÂRBU: Din fericire o am pe mama. Am mare noroc cu ea. Cat sunt plecata, Irina sta la mama. Si pe ea o ajuta bona. In felul acesta am reusit sa plec linistita ca se bucura de toata dragostea si atentia.

Tango – Marea Dragoste: Cum ti-ai imaginat maternitatea inainte de a avea copilul si cum a fost realitatea?

DACIANA SÂRBU: Realitatea m-a surprins. La inceput mi s-a parut foarte, foarte greu si simteam tot timpul ca sunt depasita de tot ceea ce se intampla, ca nu sunt suficient de responsabila. A fost un amalgam de sentimente: frica, dragoste, emotie…

Tango – Marea Dragoste: In ce sens a fost diferit fata de ceea ce iti imaginasesi?

DACIANA SÂRBU: Nu semana cu nimic din ceea ce imi imaginasem. Nimic din ceea ce citisem in carti, nici din ce planuisem. Iti schimba total existenta, prioritatile, gandirea, sentimentele. Daca nu traiesti si nu simti, nu poti sa explici sau sa intelegi si cred ca fiecare traieste altfel maternitatea: mai intens, mai putin intens la inceput, pe parcurs se schimba sentimentele, depinde. Eu am fost cea mai fericita cand Irina mi-a zambit. Mie mi s-a parut cea mai frumoasa zi din viata mea.

Tango – Marea Dragoste: Semn ca te recunoaste…

DACIANA SÂRBU: Da. Dupa aceea, fiecare schimbare a ei, fiecare gest nou sunt nemaipomenite!

Tango – Marea Dragoste: Sentimentele materne te-au cuprins imediat dupa nastere sau treptat?

DACIANA SÂRBU: In momentul in care am vazut-o si au pus-o pe masa de examinare am vrut sa ma ridic si sa le spun asistentelor sa nu o mai atinga pentru ca e a mea. Acesta a fost primul sentiment.

Tango – Marea Dragoste: Cum a reactionat Victor Ponta cand a aflat ca o sa aiba o fetita?

DACIANA SÂRBU: A fost foarte bucuros, chiar isi dorea o fetita, baiat avand deja.

Tango – Marea Dragoste: Si cum v-ati decis asupra numelui?

DACIANA SÂRBU: A fost destul de complicat cu numele. Am vrut sa fie nume de sfant, romanesc si care sa se poata traduce usor si in alte limbi. Irina s-a potrivit. O mai cheama si Octavia, pentru ca si pe mine, si pe bunica mea, care nu mai traieste, ne cheama Octavia.

De asta suntem femei, pentru ca altfel, daca nu am fi in stare sa facem lucrul acesta, am fi barbati

Tango – Marea Dragoste: Plecati undeva de Revelion, aveti planurile facute pentru Sarbatori?

DACIANA SÂRBU: Nu. In general, ne plac destinatiile istorice si mai putin cele turistice sau oricum, de explorare. Ne odihnim activ. O sa alegem ceva de sezon, avem o lista. Nu e nimic foarte sigur. Am luat lista noilor minuni ale lumii, am finalizat-o deja si acum trecem mai departe. Atata timp cat mai putem, continuam sa vedem lumea.

Tango – Marea Dragoste: Cum e mai bine in concediu: cu copiii sau fara?

DACIANA SÂRBU: In opinia mea concediile sunt de doua feluri: concediile copiilor si cele ale noastre. Vom avea vacanta pentru copii si vacanta noastra.

Tango – Marea Dragoste: Dupa ce apare un copil se schimba mult lucrurile in cuplu?

DACIANA SÂRBU: Da. Depinde de cuplu, dar depinde foarte mult si de femeie.

Tango – Marea Dragoste: De ce mai mult de femeie?

DACIANA SÂRBU: Femeia nu trebuie sa uite ca are un sot care pretuieste timpul petrecut cu sotia, de atentia care i se dadea si inainte.

Tango – Marea Dragoste: Si nu e complicat sa multumesti si copilul, si sotul?

DACIANA SÂRBU: Ba da, dar de asta suntem femei, pentru ca altfel, daca nu am fi in stare sa facem lucrul acesta, am fi barbati.

Tango – Marea Dragoste: Cum sau cand ti-ai dat seama ca Victor Ponta este omul vietii tale?

DACIANA SÂRBU: Copiii sunt oamenii vietii noastre. Cred ca fiecare simte cand vrea sa traiasca mai departe langa un om si de ce.

Tango – Marea Dragoste: Dar a existat un moment anume cand ai simtit ca el este cel ales pentru tine?

DACIANA SÂRBU: Cred in compatibilitati pe mai multe planuri. Cred ca nu este suficient sa te potrivesti profesional, sa ai aceleasi preocupari… Sunt multe lucruri de care depinde o relatie fericita. Nu exista nici garantii. Nimeni nu-ti spune ca ceea ce ai acum este pentru totdeauna. Bine ar fi sa fie asa!

Tango – Marea Dragoste: Dar nu e trist sa gandesti deja asa, la varsta asta?

DACIANA SÂRBU: Nu, eu cred ca nu. Cred ca este realist, sunt un om cu picioarele pe pamant.

Tango – Marea Dragoste: Am inteles ca tu si Victor Ponta ati facut cununia civila in China, in octombrie 2006. Au venit familiile si apropiatii vostri sau ati dorit sa fiti doar voi doi?

DACIANA SÂRBU: A fost ceva spontan, nu premeditat. Ideea ne-a venit brusc si ne-a placut mult pentru ca suntem amandoi pasionati de China. Apropiatii s-au bucurat pentru noi. Cred ca surpriza a compensat eventuala dezamagire ca n-au fost de fata.

Tango – Marea Dragoste: Unde ati petrecut luna de miere?

DACIANA SÂRBU: Dupa cununia civila am ramas in China putin. Înca n-am avut o „luna de miere“ propriu-zisa. Nu avea cum sa se întample dupa nunta, fiindca Irina era înca foarte mica si nu putea ramane singura. De fapt, niciunul dintre noi nu s-ar fi putut desprinde atunci de langa ea… Va veni si luna de miere. Poate dupa alegeri…

Tango – Marea Dragoste: Ziua in care ati facut cununia religioasa a coincis cu data cand ati programat botezul. Vorbeste-mi, te rog, putin despre acea zi.

DACIANA SÂRBU: Bineînteles ca a fost o zi plina de emotie. O zi în care ne-am bucurat împreuna cu familia si foarte multi prieteni de ceea ce s-a întamplat în viata noastra, de faptul ca suntem o familie. A fost, fara îndoiala, ziua dedicata Irinei. Cununia religioasa si botezul s-au petrecut în acelasi timp, fiindca Irina este un simbol al legaturii noastre.

Tango – Marea Dragoste: Care este secretul unei casnicii reusite?

DACIANA SÂRBU: Secretul uneii casnicii fericite sta in atentia la detalii. Se spune ca Dumnezeu sta în detalii. Grija fata de cum l-ai putea rani pe celalalt fara sa-ti dai seama, cum l-ai putea ajuta atunci cand e dezorientat, cum l-ai putea proteja cand e vulnerabil. Si dorinta de a face asta mereu, pana la sfarsit, chiar daca uneori obosesti.

E aproape imposibil ca o femeie care munceste pe un salariu decent sa stea in concediu maternal pe opt milioane

Tango – Marea Dragoste: Spune-mi, te rog, despre „Legea mamelor“. A fost complicat sa va convingeti colegii de necesitatea existentei ei?

DACIANA SÂRBU: Orice lucru care are legatura numai cu femeile e complicat de trecut prin Parlament, unde majoritari sunt barbatii.

Tango – Marea Dragoste: Sunt putin reticenti?

DACIANA SÂRBU: E complicat sa ai initiative care sa necesite si bani de la buget. In momentul in care e nevoie de fonduri si se apeleaza la buget totul devine dificil, totul se complica.

Tango – Marea Dragoste: Si legea voastra ce presupune?

DACIANA SÂRBU: Era o nedreptate, de fapt, ceea ce se intampla inainte de legea noastra. Trecand prin etapele maternitatii si vazand ce inseamna sa cresti un copil, financiar vorbind, iti dai seama ca e aproape imposibil ca o femeie care munceste pe un salariu decent sa stea in concediu maternal pe 8 milioane.

Tango – Marea Dragoste: Era cumva pedepsita sau, oricum, nu incurajata sa faca copii.

DACIANA SÂRBU: Da. Ce ar determina-o pe ea sa ia decizia sa faca un copil? Genul acesta de legi si tot ce se intampla in societatea romaneasca – lipsa gradinitelor, a creselor, educatia in general, aceasta ordonanta care functiona pana la momentul adoptarii legii noastre – nu faceau decat sa determine familiile sa transforme decizia de a face un copil intr-o decizie sociala, nu una personala. Totul se raporta la ce se intampla in jurul lor, mai putin la ce simteau ei. Cuplurile gandesc: facem un copil, dar cu ce-l crestem, cine sta in concediu, la ce cresa-l dam ca nu avem cu cine sa-l lasam acasa, unde il ducem la gradinita? Primim doar opt milioane…

Tango – Marea Dragoste: Si atunci cum de nu s-a aprobat legea asta pana acum, au trecut totusi aproape 20 de ani de la Revolutie!

DACIANA SÂRBU: Este meritul nostru ca s-a aprobat acum!

Tango – Marea Dragoste: Da, este. Dar cum de nu s-a gandit cineva inaintea voastra la asta?

DACIANA SÂRBU: Cred ca s-au gandit mamele. Au fost foarte multe femei care mi-au spus lucrul acesta. Impreuna cu Lavinia am pus bazele legii, iar mai departe s-a ocupat ea de ceea ce a urmat. Din pacate, am vazut ca dupa razboi s-au aratat multi viteji.

Tango – Marea Dragoste: Deci ea s-a ocupat mai pe indelete.

DACIANA SÂRBU: Da, de votul din comisii, apoi de votul din plen. Din fericire a coincis cu apropierea alegerilor, cand se iau si decizii electorale. Am avut noroc!

 

Lavinia Sandru: Am avut razboaie dure cu niste barbati nesimtiti din politica

Tango – Marea Dragoste: V-ati dorit-o pe Sara sau s-a intamplat pur si simplu sa ramai insarcinata?

Lavinia Sandru: Normal ca ne-am dorit-o, cred ca orice femeie doreste sa aiba un copil, iar in ultima perioada m-am lamurit ca sunt enorm de multe femei care vor sa devina mame. Abia atunci cand ai copii poti spune: „sunt cu adevarat implinita si tot universul meu se apropie de perfectiune.“

Tango – Marea Dragoste: Cum te-ai simtit pe timpul sarcinii?

LAVINIA ȘANDRU: N-am avut probleme nicio clipa.

Tango – Marea Dragoste: Ai lucrat destul de mult, banuiesc.

LAVINIA ȘANDRU: Da, pana in ultimul moment si, din cauza faptului ca eram insarcinata, chiar am avut razboaie dure cu niste barbati nesimtiti din politica care au folosit un vocabular pe care nici in gand n-ar trebui sa il folosim. Viata e grea si politica romaneasca e si mai grea. Pana la urma eram prima femeie din politica de la noi care ajunsese in Parlament si era insarcinata. Pana la mine niciun parlamentar nu ramasese insarcinat. Am fost cea care a spart niste tipare. Toata lumea era de parere ca, daca vrei sa reusesti in politica, inseamna sa nu mai ai familie, iar sa faci un copil echivala cu sfarsitul carierei. Nu e deloc asa, nu trebuie sa fie asa. Femeia trebuie sa fie sprijinita sa devina mama si nu impiedicata cu orice pret sa atinga implinirea asta. Probabil ca unii incercau sa ma impiedice pentru ca, fiind si femeie de cariera si mama, sunt foarte puternica.

Tango – Marea Dragoste: Dar cum anume incercau sa te impiedice?

LAVINIA ȘANDRU: Transmiteau anumite mesaje chiar la nivel subliminal.

Tango – Marea Dragoste: Din care ce trebuia sa intelegi?

LAVINIA ȘANDRU: Ca locul tau nu e acolo. O femeie e altfel perceputa in politica. E perceputa chiar ca o mama.

Tango – Marea Dragoste: Dar maternitatea poate fi un avantaj, chiar si in politica, nu?

LAVINIA ȘANDRU: Asa e, femeia respectiva este mult mai empatica decat un barbat, o mama a trecut prin acele etape care o determina sa se dedice intrutotul celor care au incredere in ea. Cine-i omul in care ai cea mai mare incredere? Mama, nu? Cand acea mama face si politica ai automat alta incredere in ea. Am vazut cum a fost si cu „Legea mamelor“. Pana cand nu a venit o femeie la Ministerul Muncii n-am putut sa am un dialog cu ministrii. Desigur, Daciana a fost cu mine de la bun inceput, Raluca s-a implicat pe parcurs, ea era insarcinata atunci cand am facut noi legea, dar pe urma ne-a sustinut si ea. Suntem primele parlamentare care au nascut in timpul mandatului si am aratat ca putem fi si mame, si oameni politici.

Tango – Marea Dragoste: Sa revenim putin la tine. Ti-ai luat liber in perioada postnatala?

LAVINIA ȘANDRU: Cand a avut Sara trei saptamani, am revenit in tara. Am nascut-o la Strasbourg, pentru ca acolo era medic cumnata mea, sora sotului meu.

Tango – Marea Dragoste: Si nu a comentat nimeni ca spitalele romanesti nu au fost destul de bune pentru tine?

LAVINIA ȘANDRU: Nu era vorba de spitalele romanesti, ci de faptul ca voiam sa fie langa mine Roxana, ea este ca o sora pentru mine. Ea nu putea sa vina in tara si am hotarat ca ma duc eu la ea. Am nascut-o pe Sara prin cezariana. Nu s-a intors, si astfel s-a hotarat interventia chirurgicala. Cand m-am trezit, Roxana a fost prima persoana pe care am vazut-o. Ei vorbeau cu mine in franceza. OK, sigur ca vorbesc franceza, dar trezita din somn si strigata pe un nume pe care eu nu il cunosteam – imi trecusera pe piept Vaclov in loc de numele sotului Valcov – mi-a fost de mare ajutor Roxana.

Tango – Marea Dragoste: Si cum a fost experienta asta? Cum s-au purtat cei de acolo cu tine si cu copilul tau?

LAVINIA ȘANDRU: Teama de nastere nu are cum sa nu iti fie, dar si bucuria e mare de tot. In momentul in care ai „papusica“ in brate, iti dai seama ca responsabilitatea ta se dubleaza, nu te mai lupti doar pentru tine si nu mai esti singur pe lumea asta.

Tango – Marea Dragoste: Daca ar fi sa compari experienta traita in strainatate cu cele din spitalele romanesti, ce ne-ai spune?

LAVINIA ȘANDRU: Acolo nu se pune problema sa dai bani. Imi aduc aminte ca, dupa ce am nascut, eram foarte bucurosi si am zis sa facem un cadou asistentelor din sala de nasteri. Am cumparat dulciuri, prajituri, am facut un cos frumos si sotul meu l-a dus fetelor de acolo. Medicul ne-a multumit de vreo trei ori si ne-a spus cat de incantate au fost fetele de acolo pentru ca ele niciodata nu primesc nimic. Nu era spaga, era doar un gest de multumire, de bucurie.

Tango – Marea Dragoste: Cum a fost cand ai vazut-o pe Sara pentru prima data?

LAVINIA ȘANDRU: Am vazut-o intr-o poza pentru ca eram la terapie intensiva. Darius a fost cel care a primit-o primul si i-a facut poze. Si eu, cand am vazut, am avut senzatia ca e Darius in costum de cosmonaut. Pe urma am vazut-o si in realitate.

Tango – Marea Dragoste: Dar nu a durat mult timp, banuiesc.

LAVINIA ȘANDRU: Cam la 3 ore am vazut-o.

Tango – Marea Dragoste: Si cat ati stat acolo?

LAVINIA ȘANDRU: In spital, vreo patru zile.

Tango – Marea Dragoste: Si in oras?

LAVINIA ȘANDRU: Am stat acasa la cumnata mea vreo 3 saptamani.

Tango – Marea Dragoste: Si cu cat timp inainte de nastere venisesi tu?

LAVINIA ȘANDRU: Cu o luna jumatate.

Tango – Marea Dragoste: Planuiti al doilea copil, un fratior, o surioara pentru Sara?

LAVINIA ȘANDRU: Probabil, dar intre mine si fratele meu e o diferenta de cinci ani si mi se pare diferenta ideala. Asa ca acest plan ramane pentru mai tarziu. Sara e fericita ca este in centrul atentiei si odata cu nasterea altui copil ar insemna sa ii iau din bucuria asta. Asa s-a intamplat si cu mine cand a aparut fratele meu, am fost putin invidioasa, dar pe urma am discutat cu mama si am inteles ca nu il mai putem da inapoi si ca trebuie sa il acceptam, daca tot a venit.

Sotul meu este varianta mea masculina

Tango – Marea Dragoste: Cum de te-ai hotarat sa-ti legi destinul de cel al lui Darius Valcov?

LAVINIA ȘANDRU: Ne-am casatorit in mai 2005. Imi amintesc ca anuntul nuntii noastre a fost facut in februarie 2005, dupa ce presedintele Basescu m-a trimis pe centura. Cineva, intr-o dimineata, la radio, l-a intrebat pe Cozmin Gusa ce se intampla cu Lavinia. El a spus ca Lavinia se va casatori cu prietenul lui, Darius Valcov, primarul Slatinei. In momentul acela pe toti dusmanii mei s-a prabusit cerul si toata supararea pe care mi-a produs-o atunci presedintele Basescu s-a transformat intr-o bucurie, toti ma felicitau.

Tango – Marea Dragoste: Si la cat timp de cand va cunoscuserati ati hotarat nunta?

LAVINIA ȘANDRU: Ne-am cunoscut in 2004, in vara, si la nici doua luni ne-am apropiat unul de altul si ni se parea firesc asta, nu mai aveam nici unul, nici altul 18 ani ca sa spunem ca ar trebui sa ne cunoastem mai bine inainte, sa mai asteptam.

Tango – Marea Dragoste: Ce anume te-a determinat sa-l alegi de barbat pe Darius Valcov?

LAVINIA ȘANDRU: Am simtit un lucru cat se poate de clar: ca daca as fi fost barbat, as fi fost asa cum este Darius. Sotul meu este varianta mea masculina.

Tango – Marea Dragoste: Si e bine asa, sa fie asa multa asemanare intre voi?

LAVINIA ȘANDRU: Exact valorile pe care le are el le am si eu, ceea ce ii place lui imi place si mie, ceea ce ma deranjeaza pe mine il deranjeaza si pe el.

Tango – Marea Dragoste: Am inteles ca ati avut o nunta fastuoasa. Cum de ati facut trei petreceri de nunta?

LAVINIA ȘANDRU: Am facut nunta in trei locuri pentru ca in felul acesta au putut sa vina toate rudele si toti prietenii de peste tot din tara. A fost un inceput frumos care s-a continuat si mai frumos.

Tango – Marea Dragoste: Citeam in ziare ca ati primit multe cadouri de nunta, cam un kilogram de aur in bijuterii, tablouri. E adevarat?

LAVINIA ȘANDRU: Am citit si eu in ziare si tare mi-as fi dorit sa-mi dea si mie cineva macar jumatate din kilogramul acela!

Tango – Marea Dragoste: Ai intarziat vreo ora la propria nunta. De ce, ai avut cumva dubii?

LAVINIA ȘANDRU: I-am spus si lui Darius, si nasului, Cozmin Gusa, ca se va comenta despre intarzierea mea la propria nunta, dar ei au insistat sa vin doar dupa ce ajung toti invitatii. I-am ascultat si uite ca si azi ma mai intreaba cineva daca n-am avut cumva indoieli.

Tango – Marea Dragoste: Cum mentii relatia cu sotul tau captivanta si in ziua de azi?

LAVINIA ȘANDRU: Nu mentin relatia in niciun fel. Il iubesc pe Darius ca pe ochii din cap si as da orice sa-l stiu toata viata fericit. In rest, nu exista niciun secret. Ma bucur ca l-am intalnit si ca nu ne-a fost teama de impedimente ca faptul ca urma sa facem naveta Bucuresti – Slatina.

Tango – Marea Dragoste: Crezi ca au loc compromisurile intr-o casnicie? Ce poti tolera din partea partenerului si peste ce anume nu ai trece nici in ruptul capului?

LAVINIA ȘANDRU: Trebuie sa tolerezi doar ceea ce simti tu ca se poate tolera: o camasa sau un pantalon aruncate pe canapea, un meci de fotbal pe care nu vrea sa-l piarda sau o intalnire cu prietenii de la care nu vrea sa lipseasca. Asta inseamna ca si el te va lasa sa-ti petreci cate o noapte la o petrecere in pijama cu prietenele si te va lasa sa-i mai adaugi cateva kilograme la geamantan atunci cand mergeti in concediu, chiar daca stie ca el este cel care se va certa la aeroport cu doamna care-i va spune ca a depasit greutatea maxima admisa. Astea sunt lucruri care ni le putem ierta unul altuia. Nu putem insa accepta sa fim jigniti sau umiliti doar pentru ca, la un moment dat, am spus fara sa sovaim: „Da!“. Nu trebuie sa ne temem de un nou inceput pentru ca, asa cum spunea Ioana d’Arc: „Inceputurile sunt intotdeauna cele mai frumoase.“

Sara stabileste toate regulile

Tango – Marea Dragoste: Cum va descurcati cu un copil mic? Apelati la ajutor sau aveti grija de Sara doar voi doi?

LAVINIA ȘANDRU: Nu e nici usor, dar nici greu. Mama lui Darius, matusa mea, matusile lui Darius, adica toata familia ne ofera sprijin. E un concurs din partea intregii familii cine sa stea cu fetita.

Tango – Marea Dragoste: Dar aveti stabilite anumite reguli legate de cresterea micutei?

LAVINIA ȘANDRU: Sara stabileste toate regulile si, astfel, e rasfatata de toata lumea. Eu spun ca, daca nu vrea sa manance, sa nu incepem sa facem teatru de papusi in fata ei, ca sa o imbiem sa manance. Cand ii este foame vine si cere singura. Aiurea! Totul se respecta pana ies eu din incapere.

Tango – Marea Dragoste: Cum va petreceti timpul liber? Ati fost in concediu vara asta?

LAVINIA ȘANDRU: Da. Am luat-o pe Sara numai eu cu Darius si ne-am plimbat putin si pe la mare si pe la munte si a vazut si ea cum e sa nu aiba bunicii langa ea care sa-i accepte tot.

Tango – Marea Dragoste: Sfatuiesti parintii sa-si faca concediul cu copiii atunci cand sunt mici?

LAVINIA ȘANDRU: Da, e bine.

Tango – Marea Dragoste: Nu si obositor?

LAVINIA ȘANDRU: Nu. Au nevoie de momente doar cu parintii, asa cum au nevoie de momente in care sa fie doar cu bunicii. E foarte frumos, pana la urma asta e armonia intr-o familie, sa fie toti impreuna. Cred ca o sa mergem la Roxana sa petrecem Revelionul cu ea. In Oltenia este acel obicei cu datul de grinda. In prima zi a anului nou, pe 1 ianuarie, moasa da de grinda copilasul.

Tango – Marea Dragoste: Ati tinut obiceiuri din astea si la nunta, si la botez?

LAVINIA ȘANDRU: Mie imi plac obiceiurile si m-am straduit sa tin si traditia din Ardeal, si pe cea din Oltenia. In sud, la un an exista taiatul motului, dar numai la baieti, la fete li se rupe turta deasupra capului. Eu am facut si una, si alta.

Tango – Marea Dragoste: Mai tii minte ce a luat Sara de pe tava?

LAVINIA ȘANDRU: Da, cartea, banii si oglinda.

Tango – Marea Dragoste: Ca tot ai pomenit de oglinda, cred ca esti foarte incantata de silueta ta cand te privesti in oglinda. Care ti-e secretul?

LAVINIA ȘANDRU: Am foarte mare grija ce si cat mananc, dar e adevarat ca nu stau o clipa locului. De dimineata de cand ma trezesc si pana seara cand ajung in pat si-mi iau computerul in brate ca sa mai scriu la vreun material, sunt intr-o agitatie continua.

Numarul copiilor care se vor naste va fi mai mare cu un milion decat daca nu ar fi existat aceasta lege

Tango – Marea Dragoste: Vorbeste-mi, te rog, despre „Legea mamelor“. Ce probleme ati intampinat cu ea, cum le-ati rezolvat, cine i s-a opus si de ce?

LAVINIA ȘANDRU: Povestea e lunga. Le-am convins intai pe colegele mele de la celelalte partide sa semneze legea impreuna cu mine, sa nu existe nicio opozitie din partea niciunui partid si apoi am inceput sa facem „lobby“. E adevarat ca am avut parte si de opozitie, dar nu ne-am lasat. Daca am fost date afara pe usa, am intrat pe fereastra. Le multumesc din tot sufletul Ecaterinei Andronescu, Dacianei Sarbu, Aurei Vasile, Oanei Manolescu, Liei Ardelean, Danielei Popa, Ioanei Iova, Noricai Nicolai, Liei Olguta Vasilescu, Ilonei Szabo, Ralucai Turcan si Robertei Anastase, fie ca au fost initiatoare sau sustinatoare ale legii. Ce mi se pare extrem de important, in aceste momente in care ne punem problema ca natalitatea scade pe zi ce trece si ca in 2054 populatia Romaniei va ajunge la 17 milioane, este ca, datorita aplicarii acestei legi, pana in acel an, numarul copiilor care se vor naste va fi mai mare cu un milion decat daca nu ar fi existat aceasta lege.

Raluca Turcan: Razbunarea lui Tariceanu s-a extins si asupra sotului meu

Tango – Marea Dragoste: Cum v-ati cunoscut, tu si sotul tau, si cand ti-ai dat seama ca el este alesul?

Raluca Turcan: Ne-am cunoscut in plina campanie electorala, pentru alegerile locale, pe campul de lupta al politicii. Eu coordonam campania de imagine a PNL la acel moment si Calin Popescu Tariceanu mi-a propus atunci sa lucrez cu o persoana pe care o considera foarte competenta, adica cu Valeriu. L-am cunoscut, l-am considerat intr-adevar foarte competent, dar nu numai. Am vazut un barbat inteligent, vesel si curtenitor de care m-am indragostit pe loc. A fost dragoste la prima vedere, o dragoste nebuneasca si in sase luni ne-am casatorit. Pacat, insa, ca in momentul in care au aparut tensiuni politice intre mine si Calin Popescu Tariceanu, razbunarea lui s-a extins si asupra lui Valeriu, pe care l-a dat afara in termeni foarte agresivi. Se pare ca, pentru unii, arsenalul politic cuprinde astfel de practici anormale.

Tango – Marea Dragoste: Cand ati vorbit prima data despre copii, cine a adus vorba?

RALUCA TURCAN: Valeriu a fost cel care mi-a spus, inainte de a ne casatori, ca doreste sa fiu mama copiilor lui, ca-si doreste foarte mult copii care sa ne semene. Se pare ca dorinta lui a fost ascultata pentru ca Eric ne seamana foarte bine: e un copil ambitios, comunicativ si nu se lasa pana nu face ce-si pune in cap, multe pozne, bineinteles, la varsta aceasta.

Tango – Marea Dragoste: Cum te imaginai in postura de mama, inainte de-a avea aceasta perspectiva?

RALUCA TURCAN: Nu ma imaginam. Mi-era frica sa ma gandesc la asta, cu toate ca Eric a fost un copil foarte dorit si pana la un moment, foarte planificat. Ne gandeam chiar sa-l concepem astfel incat sa se nasca in vacanta parlamentara. Se pare ca Eric a fost mai intelept si a venit pe lume atunci cand a vrut el si nu cand am calculat noi. Si a fost minunat. Greu, dar minunat. In plina campanie pentru Parlamentul european si intr-un moment de constructie a unui nou partid. A calatorit foarte mult, a tinut discursuri inca din burtica de la mine si a participat la multe emisiuni de televiziune cu mult inainte de a se naste. Cred ca toate acestea il fac sa se simta in largul lui cand e cu lume in preajma.

Tango – Marea Dragoste: Cum a schimbat atmosfera familiei vestea despre sarcina?

RALUCA TURCAN: Cand am aflat ca urmeaza sa fim parinti am plans. De emotie, dar si de grija. Eram inspaimantata ca n-o sa fiu o mama asa cum mi-as dori sa fiu, asa cum a fost mama mea cum mine. Atunci am realizat ca viata mea se va schimba ireversibil, ca va avea un alt sens, ca voi avea alte prioritati. Incercam atuncisa-mi imaginez cum va fi ca mama, dar nu puteam.

Tango – Marea Dragoste: Si a fost greu? Cum te-ai descurcat dupa nasterea copilului – cu alaptatul, infasatul, nesomnul…

RALUCA TURCAN: A fost greu, intr-adevar, foarte greu. Asa cum am spus, insarcinata fiind am facut campanie, am avut o bursa de studii politice, de o luna, in SUA (la sapte luni), am mers pana cu o zi inainte de a naste la Parlament. Eric a venit pe lume la mijlocul campaniei pentru Parlamentul European si de aceea, dupa opt zile de la nastere, am participat la primul eveniment public si la prima emisiune de televiziune. Noaptea nu dormeam pentru ca bebelusii se trezesc de cateva ori pe noapte, ziua nu reuseam sa ma odihnesc. Acum nu pot sa-mi amintesc bine cum am trecut peste aceasta perioada. Cred ca eram pe pilot automat. Am avut mare noroc de ajutorul celor apropiati. La toata agitatia pe care am avut-o eu s-a adaugat programul lui Valeriu care a fost la fel de ocupat, cu multe deplasari in strainatate. Nu am putut sa alaptez copilul decat cateva zile. Din acest motiv am avut si cateva momente de cadere, pentru ca mi-era teama ca nu voi reusi sa stabilesc acea comuniune cu bebelusul. N-am avut motive insa, relatia noastra a decurs foarte bine, suntem buni prieteni, ne jucam, cantam, citim si dansam de cate ori putem.

Am nascut prin cezariana si Valeriu a asistat la nastere

Tango – Marea Dragoste: Te rog, povesteste-mi cum au fost nasterea si prima intalnire cu bebelusul?

RALUCA TURCAN: Emotionanta. Nu-mi venea sa cred ca omuletul acesta e carne din carnea mea. Nici acum nu-mi vine sa cred. Ma uit la el uneori si ma minunez de ceea ce poate sa insemne darul lui Dumnezeu pe Pamant. Nasterea a fost usoara, doua-trei zile dupa a fost mai greu. Am nascut prin cezariana si Valeriu a asistat la nastere. M-a tinut de mana si, cand ni l-a dat doctorul in brate, tremuram de fericire. Mirosea frumos, avea pielea alba si transparenta, niste degetele lungi, ca de pianist. Acum e mai grasut pentru ca mananca foarte bine.

Tango – Marea Dragoste: Cand ai revenit in activitate si cum ai luat decizia de-a reveni la lucru?

RALUCA TURCAN: Nu a fost nevoie sa ma gandesc prea mult la asta pentru ca am fost silita de imprejurari. De atunci imi tot spun ca voi avea si timp sa ma odihnesc, probabil, insa, ca nu a sosit momentul. Nu a trecut decat un an si o luna de atunci. Mi-am permis cateva zile de concediu vara aceasta, dar si atunci faceam naveta la Bucuresti pentru sedinte, evenimente sau emisiuni. Poate ca la nepotei voi putea sa stau mai mult cu ei, sa nu pierd momentele unice din evolutia lor.

Tango – Marea Dragoste: Ce s-a schimbat in lumea privita acum prin ochi de mama? Ce nu mai seamana sau ce trebuie, musai, schimbat acum?

RALUCA TURCAN: Nu mai seamana grijile si timpul liber. Grijile sunt mai mari, iar timpul liber mai putin. Practic, meseria de mama e una cu norma intreaga. Nu poti sa fii astazi mama si maine nu. Oricum, cred ca numai o mama poate intelege ce simti atunci cand ai copilul bolnav, agitat sau cand, pur si simplu, nu stii ce doreste.

Cand eram mica, voiam sa ma fac pensionara

Tango – Marea Dragoste: Cat de mult pret pui pe infatisarea ta – cum te ingrijesti, ce sport faci, cum iti mentii silueta…

RALUCA TURCAN: Imi place sa fiu si sa ma simt femeie. De aceea incerc sa arat cat pot mai bine. Dupa nastere, trei luni am fost la masaj si impachetari, cam de doua ori pe saptamana. La sala ajung cand si cand. Merg la salonul de cosmetica de cate ori e nevoie, dar privesc toate aceste incercari de infrumusetare ca necesitati, ca ceva ce fac pentru mine si nu ca un mod de viata. Viata mea nu se deruleaza de la un salon la altul sau de la o repriza de shopping la alta. Fac cumparaturi pentru ca am nevoie, ma sfatuiesc cu un stilist in materie vestimentara pentru ca economisesc timp, pentru ca ma simt mai bine si pentru ca nu ma pricep la toate.

Tango – Marea Dragoste: Crezi ca o femeie frumoasa are mai multe sanse de reusita in cariera decat una mai fara noroc in ale infatisarii?

RALUCA TURCAN: Are mai multe sanse sa fie remarcata si cu siguranta, daca este doar frumoasa, dar cu pretentii de cariera, mai ales publica, are asigurata iesirea. Nu cred ca fizicul nu conteaza, dar ar fi bine ca acele calitati pe care le ai sa nu fie doar fizice.

Tango – Marea Dragoste: Ce calitati ale tale te recomanda ca om politic?

RALUCA TURCAN: Sunt un om corect, consecvent si-mi place sa fac lucrurile bine. Vreau sa fac politica prin a spune ce gandesc, sa-i privesc in ochi pe cei din jurul meu, fara sa-mi tin degetele incrucisate la spate. Parintii mei sunt profesori, mama de matematica, tata de fizica. Au fost si sunt niste parinti minunati pentru ca m-au educat in spiritul valorilor corectitudinii, decentei, a muncii oneste si constante. Nu mi-au interzis niciodata sa fac ceva, insa de fiecare data mi-au indus sa fac ce trebuie. Ce trebuie pentru a-mi cladi un loc in societate prin munca, prin onoare si uneori cu multe sacrificii.

Tango – Marea Dragoste: Dar ce visai sa fii cand erai mica ? Mai mult ca sigur, nu politician…

RALUCA TURCAN: Cand eram mica, mica voiam sa ma fac pensionara. Tocmai iesise bunica mea la pensie si mi se parea minunat sa stai acasa cu nepotii, sa ai mult timp liber. Apoi, odata cu studiile am dorit sa fiu pianista, vis la care am renuntat in clasa a saptea cand am luat decizia sa urmez facultatea de Relatii Economice Internationale. De ce? Pentru ca suna bine si-mi infatisa perspectiva de a calatori si a intalni foarte multi oameni. Asa s-a intamplat, la facultate m-am specializat pe Relatii Publice si asa am ajuns sa intru in politica, intai pe partea de consultanta si mai apoi direct. Ma saturasem sa dau sfaturi altora despre cum ar trebui facuta politica pentru a o aduce mai aproape de oameni. Am vrut sa fac eu asta, direct.

Tango – Marea Dragoste: Cum te-ai caracteriza ca mama, luand in calcul si calitati si defecte ?

RALUCA TURCAN: Incerc sa fiu o femeie normala, nu vreau sa exagerez cu protectia si nici cu grijile. Supraveghez cu mare atentie ce se intampla cu Eric, il directionez spre ce cred eu ca este bine, dar il las sa se convinga singur de corectitudinea pasilor pe care ii face. Sunt normala, dar cu mici pusee de exagerare. De exemplu, ma ingrozeste gandul ca la un moment dat va veni o nora care sa-mi spuna ca-l intelege mai bine ca mine!

Tango – Marea Dragoste: Ce asteptari ai legat de aceasta lege a mamelor? Ce te-a facut sa o sustii?

RALUCA TURCAN: Vechea lege era inechitabila pentru mame. Am fost initiator, cred ca aproape simultan cu Lavinia si asta pentru ca nu ne-am consultat inainte. Initiativa a venit ca raspuns la o problema pe care am identificat-o in societate, si anume aceea de a incuraja femeile sa faca copii, oferindu-le indemnizatii mai mari, in concordanta cu veniturile pe care le aveau inainte de a naste, dar nu mai putin de pragul de 600 de lei. Exista niste indicatori care ar trebui sa ne dea foarte mult de gandit: natalitatea e in scadere, a crescut foarte mult varsta la care femeile iau decizia de a avea un copil, a scazut mult numarul de copii intr-o familie. Trebuia facut ceva. Este un prim pas important.

Tango – Marea Dragoste: In ce alte proiecte politice, adresate, in principal, femeilor, esti implicata?

RALUCA TURCAN: Asa cum spuneam, nivelul indemnizatiei pentru mame reprezinta doar un pas inainte pentru incurajarea natalitatii. In afara de aceasta, cred ca plafonul indemnizatiei trebuie sa fie diferit in functie de numarul de copii nascuti. Natalitatea poate fi stimulata si prin programe de sustinere a tinerelor familii pentru achizitionarea de locuinte, prin credite cu dobanzi subventionate de stat si nu prin locuinte ANL de care au beneficiat tot cei care nu aveau nevoie, prin programe nationale de constructie de crese si gradinite, in functie de necesitatile existente. Acestea sunt doar cateva masuri incluse intr-un pachet legislativ pe care sper sa reusesc sa-l promovez in viitorul legislativ. O alta initiativa este cea legata de eliminarea discriminarii intre femei si barbati pe piata muncii, cu introducerea de monitorizari si sanctiuni severe pentru cei care concediaza femeile aflate in concediu de maternitate, sau pentru salarizarea diferita a femeilor si barbatilor, in aceleasi conditii de munca.