Reportaj

Copiii cu mame de imprumut

Copiii cu mame de imprumut

Am fost impreuna cu ei aproape zece ani. Le-am fost pe rind educatoare si pedagog, am facut impreuna serbari de Craciun si excursii pe care nu le voi uita niciodata, i-am invatat sa scrie, iar ei m-au invatat sa ma joc, i-am invatat sa cinte, iar ei m-au invatat sa ma bucur de ceea ce am. I-am vazut oftind, intrebind, rizind, plingind, evadind. I-am vazut iertindu-si mama care i-a abandonat, imbratisind, fara teama si prejudecati, copii bolnavi de SIDA, curatind cartofi pentru batrinii uitati in azile, daruind jucarii celor saraci. I-am vazut revoltati, intelepti, curajosi, necrutatori cu neputintele adultilor. Si buni cu cei mai tristi ca ei. Am fost impreuna zece ani, eu am plecat, ei au ramas tot acolo, in organizatie. Ei, copiii abandonati de parinti.
Traim in România si asta ne maninca toti nervii

Traim in România si asta ne maninca toti nervii

Au salarii mari. Si bacsisuri sau, dupa caz, comisioane, spaga, pe masura. N-asteapta cu sufletul la gura, luna de luna, ca o voce guvernamentala sa le mai verse in buget procente abia supravietuind in lupta dintre ministere si interese particulare. Conturile lor depind in mod direct de prosperitatea patronului. De cit de bine merge afacerea. De citi clienti au. Adica, la urma urmei, de cit de bine si amabil si elegant si profesionist stiu ei, prestatorii de servicii particulari, sa-si deserveasca clientii. Zilnic, sub o forma sau alta, experimentez rolul de beneficiar al serviciilor oferite de ei. Partitura imi cere performante extraordinare, ma confrunt cu ingaleli birocratice, hotii enorme si incompetenta obraznica.
Copii cu mame de imprumut

Copii cu mame de imprumut

Am fost impreuna cu ei aproape zece ani. Le-am fost pe rind educatoare si pedagog, am facut impreuna serbari de Craciun si excursii pe care nu le voi uita niciodata, i-am invatat sa scrie, iar ei m-au invatat sa ma joc, i-am invatat sa cinte, iar ei m-au invatat sa ma bucur de ceea ce am. I-am vazut oftind, intrebind, rizind, plingind, evadind. I-am vazut iertindu-si mama care i-a abandonat, imbratisind, fara teama si prejudecati, copii bolnavi de SIDA, curatind cartofi pentru batrinii uitati in azile, daruind jucarii celor saraci. I-am vazut revoltati, intelepti, curajosi, necrutatori cu neputintele adultilor. Si buni cu cei mai tristi ca ei. Am fost impreuna zece ani, eu am plecat, ei au ramas tot acolo, in organizatie. Ei, copiii abandonati de parinti.
Cum se traieste cu 1 dolar pe zi

Cum se traieste cu 1 dolar pe zi

Te-ai intrebat vreodata cum ti-ar fi sa traiesti din alocatiile copiilor, cu restante enorme la intretinere si datorii esalonate pana-n ziua de apoi? Cum ti s-ar parea traiul de zi cu zi daca ai avea baia la comun si apa curenta doar in visurile curate?
Avortul, crima sau emancipare?

Avortul, crima sau emancipare?

Copiii sunt o minune. Dar daca insista sa vina pe lume cind virsta, leafa, iubitul sau psihicul tau se impotrivesc, pot fi un cosmar. Si-atunci ce e mai grav? Sa-ti omori pruncul nenascut sau sa te condamni la o viata ingrozitoare, devenind mama cind nu esti pregatita? Femeile care au avortat sunt pacatoase sau pur si simplu moderne? Indiferent de raspunsuri, avortul ramine un subiect dureros.
Sclavia secolului XXI: Traficul de femei

Sclavia secolului XXI: Traficul de femei

Locuieste intr-un apartament sau casa obisnuita. Vecinii cred ca drumurile ei zilnice au destinatii banale, serviciu, cumparaturi, prieteni, baruri, distractii. Nici unul nu banuieste ca aceea de care-i desparte un zid sau un gard poarta in suflet, gind, dar mai ales pe trup, povara unui timp de cosmar. Ca ziua ei poarta etichete clare: terapie, consiliere, analize medicale, cursuri de recalificare, frici, amintiri dureroase, intrebari fara raspuns. Victima traficantilor de fiinte umane parcurge in fiecare zi acelasi drum: cel catre vindecare.
Actorii romani: o viata, un ROL

Actorii romani: o viata, un ROL

Biografiile lor nu au sclipici de star, nici farduri de vedeta. Ani multi si potrivnici, de saracie sau de tranzitie bezmetica, au ras, au plans, au iubit, au suferit, au luptat, au crezut, au iertat de zeci de ori, pe scena sau in spatele aparatelor de filmat. Si-o fac in continuare. Cu pasiune, cu talent, cu decenta si demnitate.
REPORTAJ: Viata la 100 de kilograme

REPORTAJ: Viata la 100 de kilograme

Umplu incaperea cu rasetele lor, au intotdeauna pregatite poante, zambete si gesturi largi, cuvinte de bine si chef de distractie. Dar daca-i tragi deoparte pentru un schimb intim de vorbe, intensitatea vocii lor se micsoreaza, iar codeala ocupa imediat locul voiosiei de-adineauri. „Grasii nu sunt niciodata cu adevarat fericiti”, mi-a spus deunazi cineva.
Agentiile de fotomodele - escrocherie sau cale spre succes?

Agentiile de fotomodele - escrocherie sau cale spre succes?

Pe baieti ii facem fotbalisti si pe fetite, manechine. Cam asta-i reteta noastra cea mai la indemana. Pai, cine nu-si doreste sa aiba copii celebri ca Mutu sau Claudia Schiffer? Cine stramba din nas cand succesul ii bocane la usa, cui nu-i salta inima de entuziasm cand se iscaleste pe tricoul fanilor sau primeste un cec dolofan doar pentru ca a zambit frumos la camera cand a zis nenea: „Atentie, se filmeaza!“?!
Parinti fara bani, copii fara carte

Parinti fara bani, copii fara carte

La portile scolilor, bogati sau saraci, ne intersectam drumuri si sperante deopotriva: vrem ca feciorul nostru sa aiba carte. Ne dorim pentru el drum stralucitor fara grija zilei innegurate de poveri sau lipsuri. Ne luam doua servicii, facem ore suplimentare, ne frangem miinile la examenele de capacitate, urmarim cu ochii in lacrimi listele de admisi, renuntam la un parfum sau la Parisul promis intr-o luna de miere bogata in visuri, facem imprumuturi sau fortam o promovare. Inghesuit de vremuri tulburi si de saracie lucie, Moromete vinde lotul din spatele casei, ca sa plateasca scoala lui Niculae. Urmasi ai lui, parintii de astazi isi vand visurile si timpul de odihna pentru ca fiul „sa le fie c-o treapta mai domn“.
Femei care au infruntat teroarea comunista

Femei care au infruntat teroarea comunista

Victimele Securitatii au tacut patruzeci de ani. Le-a fost interzis sa vorbeasca despre durere si nedreptate, care le-au ramas nespuse si ingropate intre zidurile reci ale inchisorilor, in intunericul celulelor si sub crucile celor care n-au supravietuit. Victimele Securitatii tac si astazi, cand febra deschiderii dosarelor arunca in jur argumente zgomotoase, indignari solemne, vociferari principiale. Nu acuza, nu vor razbunare, nu cer pedepse, isi spun doar povestea cu demnitate si cu credinta ca rostul lor este sa lase marturii, pentru ca lumea sa nu uite.
Prostituata fara voie

Prostituata fara voie

Am huiduit de multe ori apucatura ziaristilor de a scotoci in desaga vietii dupa povesti de un dramatism care pare oricum tras de par. Mi-am ferit privirile de reportajele si stirile ce pun sub lupa oameni aflati parca la capatul lumii si al puterilor. Un caz anume mi-a zgandarit interesul, insa. Parca scenaristii hollywoodieni si-au adunat ideile si au turnat un film. Filmul vietii Georgianei Comsa. Curiozitatea m-a impins sa bat la usa ei si n-am plecat pana nu i-am aflat toata povestea.
BLOGURILE TANGO

Alice Nastase Buciuta

Un copil sau mai multi?

Un copil sau mai multi?

Ce e usor? Ce e greu intr-o vacanta in cinci? E greu sa hranesti, sa speli, sa aperi, sa culci, sa hranesti, sa inveselesti trei copii deodata. E greu sa ai grija sa nu se simta niciunul nedreptatit, ori sa ii dai motive de gelozie. E greu sa alegi locul care sa le placa tuturor, [...]

Simona Catrina

Cum ne-am petrecut vacanta cu fragmentul de grup

Cum ne-am petrecut vacanta cu fragmentul de grup

Sunt dependenta de redactie, printre altele, fiindca asta e singurul grup in care functionez. In rest, ma intalnesc doar cu personaje individual(ist)e. Tot aud in jur, la unii, “hai sa mergem cu gashca la mare”. In fata acestei structuri, ma simt inapta de intelegere, fiindca imi doresc, la randu-mi, un grup care sa se adune [...]

Ionut Banuta

CRAMPEIE LONDONEZE 2

CRAMPEIE LONDONEZE 2

Asadar, ajunsi in capitala “perfidului Albion” am avut de ales intre posibilitatile de transport londoneze, respectiv intre diferitele tipuri de abonamente puse la dispozitia doritorilor de preumblare. Am optat pana la urma pentru autobuz pe principiul ca “desi mai lung drumul, pe-afara mai si vezi cateceva”. Zis si facut, am cumparat abonamentele (19,5 pounds each) [...]

Alina Grozea

Ma, ma, ma! Ya, ya, ya!

Ma, ma, ma! Ya, ya, ya!

Cu aceste onomatopee ilare, găselniţă penibilă din imnul manifestării – secţiunea refren, a debutat joi, la Naţional TV, cea de-a 40-a ediţie, cică jubileu, a festivalului de la Ma, ma, maaaa, ya, ya, yaaa!! (OMG!) Timp de două seri (primele), sub umbrela tolerantă a concursului de interpretare(!), s-a chiorlăit jenant, mă uitam la televizor stânjenită, [...]

Anemari Necsulescu

Replică la bătaia de joc.

Replică la bătaia de joc.

 Eu când nu ştiu ce să fac, nu fac nimic. Înainte vreme mă agitam, dar cu vârsta am învăţat că dacă e sa se lase cu penalităţi tot aia e. De aceea, deşi PFA, deh traducător autorizat mi-a trebuit, nu am înţeles nimic din bâlbăiala legislativă aşa că am decis să şed binişor pe cămaşa mea. [...]

Amalia Nita

Hal de festival

Hal de festival

Ştiind eu din surse dragi şi de încredere că la sărbătoarea românească organizată de una dintre bisericile din Chicago vin dansatori de calitate de la Cluj, m-am deplasat duminica trecută până în curtea numitului aşezământ. Nu ştiu dacă au venit dansatorii, şi, dacă au venit, oricum, din păcate, eu nu i-am prins. Am ajuns târzior, e drept, [...]

Delia R. Hornfeck

Te bate?

Te bate?

”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice [...]

Revista presei

Fericiti cei saraci cu scrisul

Fericiti cei saraci cu scrisul
Acum chiar am chef de scris, fiindca in prealabil mi-am antrenat parul si nervii cu un exercitiu tineresc propus de firtatii de la Cosmopolitan: „Imparte parul in sase suvite mai groase de jur-imprejurul crestetului si ruleaza de la jumatatea lungimii“. Cum norocul si complementele nu se ingramadesc in viata mea, am dedus mai intii ca trebuie rulat crestetul. Dar n-am putut calcula lungimea arcului de cerc (spre a rula de la jumatatea lungimii, cum mi s-a ordonat), asa ca am luat-o prin eliminare si, dupa ce-am eliminat din greseala, de vreo doua ori, inclusiv ceea ce era bun, am bagat de seama ca se vorbea despre bucle. Care nu mi-au iesit ca in plansa demonstrativa din Cosmo, dar macar m-am ales cu un extemporal bun la scoala vietii. Si-am acceptat, odata pentru totdeauna, ca daca ne-am putea coafa dupa revista, frizeriile ar vinde merdenele.

Fashion / Beauty

Machiaj cu... repetitie

Machiaj cu... repetitie
In toata agitatia pregatirilor pentru nunta, machiajul este o poveste la fel de importanta ca si rochia sau atentia la silueta. La fel cum se fac probe de coafura sau probe de tinuta - pentru ca totul sa fie perfect in ziua cea mare - se fac si probele de machiaj. In acest sens, am cateva motive bune sa incurajez respectiva "repetitie".