Mintile noastre descopera punctul G(elos) inaintea partenerului care, oricum, nu mai insista de mult. Linistea desavarsita e toxica pentru cuplul neobisnuit cu adrenalina dietetica. Imediat ce teama ta se vestejeste, apar ideile tampite ale celuilalt. Blazarea are un afrodiziac de cojocul tau: gelozia.
Lacrima tandra si furia erogena
Daca o lasi sa se faca ghem pe soba, dragostea ta adoarme si, ce-i drept, toarce frumos. Dar sa nu vii la mine plangand cand descoperi ca nemernicia iubitului tau s-a trezit din somn inaintea vigilentei tale. Relatiile prea calme coc ceva pe dedesubt. Motaiala flausata din fotoliile casniciei are efecte secundare.
Intr-o zi, pe cand iti legi a doua mia oara cordonul la halatul de prosop, suna telefonul. Ridici si mormai „alo“, in timp ce mesteci o aluna. La capatul celalalt al firului si-al inconstientei tale, cineva tace, apoi inchide. Mai trec oarece zile incerte, dupa care gasesti in celularul lui numere ilogice, necunoscute, suspecte. Cu ochii bombati de mirari tardive, legi intr-un tarziu lucrurile intre ele si descoperi tabloul din puzzle, in toata splendoarea lui: sotul tau are ceea ce, in limbaj consacrat, denumim amanta.
Cum procedam? Pentru inceput, fara nicio medicatie speciala, constati ca-ti revine apetitul sexual, despre care inteleptii spuneau ca se stafideste o data cu varsta. Tragedia revelatiei ca esti mintita pitoresc are, asadar, o parte buna: nu te mai doare capul, ai chef din nou sa faci sex cu ilustrul consort.
Desigur, timing-ul e foarte prost, navalnicia erotismului in familie functioneaza conform vaselor comunicante, creste pe o jumatate de pat si scade pe cealalta. Deci devine foarte clar faptul ca ai ratat startul in recuperarea celulei de baza. Planul B e lung si zalud, cuprinde si rabdare (pe care tu ai pierdut-o din momentul in care ai aflat de doamna care ti-a stricat casa), si strategie sexuala (care, dintr-o regretabila eroare, nu te-a caracterizat niciodata).
Ce poti sa faci atunci cand constati ca ai zacut fara vlaga in patul propriei nepasari? E foarte usor sa sustii ca-ti iubesti partenerul si, o data convinsa de acest gand impozant, sa nu mai vaslesti. Barca sontacaie prin ape tulburi. O lasi sloboda, sigura fiind ca n-are unde sa se duca, pana la urma valul si deriva iti vor tine loc de fericire – de-aia au fost inventate, in fond.
Dar intr-o zi, ghetarul te va surprinde in timp ce stai lata la soare, pe punte, cu ochelari (prea) negri peste privirea-ti malaiata. Si deodata, in plin naufragiu conjugal, un gand clapaug isi bate joc de tine: ai dormit prea mult, acum recupereaza-ti libidoul si traista cu fericiri personale. Daca mai poti.
Centura de nesiguranta
Daca si-ar respecta propria definitie, apetitul pentru sex ar trebui sa functioneze independent de cascadoriile etice ale partenerului. Indiferent ca el are sau nu o amanta, ca e topit dupa tine sau ca-ti desteapta suspiciuni primejdioase, logic ar fi sa simti acelasi lucru, trupeste. Fiindca arta lui erotica n-are, teoretic, nicio legatura cu moralitatea-i falita.
Si totusi, e clar ca, atunci cand te simti amenintata, mahnirea si spaima ta se transforma intr-un libidou prolific. Fapt care agita o talanga stiintifica: pana la urma, apetitul sexual e determinat subiectiv de factori psihici? N-are nicio legatura cu talentul sau, dimpotriva, cu mangoseala din pat a iubitului tau?
Asta face praf tot rodul salahoriei noastre de a detasa dorinta erotica de factorii rationali. Dragostea era, pana mai ieri, oarba – sau macar chioara de-un ochi. Iar atractia sexuala fata de cineva era, si mai si, iremediabil oloaga.
Numai ca, dincolo de aceste pareri, am avut intotdeauna senzatia curioasa ca mai era ceva. Aplecarea ta sasie si deloc inteleapta catre un barbat anume e determinata de felul plin de echivoc in care ti se strecoara prin viata. Cu cat e mai al naibii si mai disputat de alte femei, cu atat e mai apetisant. Fundul lui frumos n-are nicio legatura cu asta, nu e decat un bonus binevenit.
Pe acelasi principiu, un barbat va fi mai atras si mai preocupat de tine daca ai grija sa-i pui nervii pe gratarul incins. Daca nu stie pe unde umbli si ce faci tu toata ziua – mai ales dupa ce l-ai obisnuit cu rapoarte la fiecare doua ore – va constata, pe propria lui piele si pe propriul tau beneficiu, ca erectia lui e direct proportionala cu eschivele tale.
Desigur, rareori suntem intr-atat de destepte, incat sa coacem inima unui barbat. Toate traim cu ideea fixa ca daruirea noastra e cel mai bun stimulent – si pentru relatia in sine, si pentru un act sexual glorios. Inca mai credem, cu desueta candoare, ca dragostea barbatului trece prin stomac, fara sa realizam ce ulcer slut se casca in acest supraevaluat burduf.
Nu, doamnelor, barbatii la care poftim noi nu-si proceseaza iubirile in foalele abdomenului, ei aleg cu ochii si cu frica. Daca nu stau cu grija noastra, zvacnetul lor de dorinta se atrofiaza – si nu atat de lent cum credeam. Asa patim si noi, asa constata si ei: adrenalina improscata de nesiguranta noastra ajunge, la capatul unor transformari morale, sa lucreze ca un afrodiziac.
BUZZ-unareli erotice
Am tras de controversa asta de multe ori, in discutii congestionate cu prietenele mele. Ma uitam prostita cum delirau cu ochii-n slava cerului, explicandu-mi mie ca o femeie devotata, atractiva, gospodina si mamoasa are prerogativa de a tine o casnicie-n haturi. Ca, atata vreme cat barbatul devine dependent de tine, nu exista riscul sa-l pierzi. Nu stiu ce ma enerva mai tare, moliciunea lor sau faptul ca nu faceau nicio deosebire intre dependenta de-o musaca bine gatita si un orgasm civilizat.
Ulterior, dupa kilometri de pledoarii, admiteau si ele ca nu mai erau asa de animate erotic, in trandava lor relatie. Ca lucrurile se potolisera si faceau „dragoste“ cam o data pe saptamana, de obicei in weekend, ca sa nu stea cu grija. Si ca, desigur, nu mai au apetenta de la inceput, dar ca e „un fenomen normal“. De-aici incolo, resemnarea devenea maligna, erau intr-o confuzie totala.
La un moment dat, cand nu mai credeam ca gasesc vreun martor al acuzarii, una dintre amice s-a detasat de turma si-a povestit cum a redevenit ea indragostita nebuneste de sotul pe care il incadrase deja, intr-un timp, la categoria certitudini plicticoase. Zice ca, indestulata de dulceata fidelitatii lui, a ajuns sa-l considere prea nesigur pe el si prea dependent de ea. Evident, n-a ajuns in stadiul sa-i si spuna parerea ei sincera, dar a ajuns pe internet, unde a cunoscut, inevitabil, un tip.
Amantul virtual locuia la celalalt capat al lumii, asa ca, pentru moment, se multumea cu dragostea artizanala. Batucita insa de fantezii incitante, ea refuza sistematic orice fel de sex conjugal, tragand de amanari penibile, de scuze atat de banale, ca pareau niste glume cretine.
Dupa vreun an in care inima si hormonii lui au descoperit ca au o ramasita de demnitate, si-a gasit si el o relatie extraconjugala, dar ceva mai concreta decat a ei: o amanta, la birou. Nevasta a profitat, o vreme, de faptul ca absentele lui prelungi ii dadeau sansa de a-si razleti online prinosul de iubire ilicita. Pana cand revelatia i-a zbarnait in cuget si a simtit cum se invarteste casa cu ea.
Pentru prima data, a lipsit de la apel pe chat, fiindca era ocupata cu investigatiile domestice: buzunare intoarse pe dos, e-mail-uri sparte, facturi de celular recuperate din gunoi. La capatul acestui smotru, adevarul a ranjit ca voda Lapusneanu: sotul ei isi revarsa inflacararile sexuale in alt pat si-n alta relatie.
Si-atunci ea, nevasta care pana atunci nu stia ce migrene si cicluri dureroase sa mai invoce in apararea lenei si inapetentei ei erotice, a capiat, si-a parasit iubitul de pe internet cu un Delete Contact si nu i-a mai raspuns niciodata, desi el i-a tot trimis cate-un Buzz suicidal. Si nu s-a lasat pana nu si-a recuperat barbatul din gheara concurentei.
Toate astea au fost posibile cu sprijinul nepretuit al unei senzatii careia ii multumim pe aceasta cale: libidoul produs, pe cale sintetica, de catre o gelozie moderna si performanta.
