Taxa pe iubirea adaugata

de

Toti Botezatii si Zinele de astazi ne datoreaza cariera lor noua, nebunelor. Noi ne indragostim de cite-un domn sau de cite-o vita si, brusc, moda si restul mofturilor capata un sens coerent, vital. Iubirea scapa in lume fara botnita, fiindca, altfel, cosmeticienele si coafezele ar disparea ca specie. Daca dragoste nu e, zuluf nu e. Banii pe care-i dau pe impachetari in parafina si jumulit inghinal i-as da pe-o pizza mare cit inima mea. As umbla mustacioasa si fericita, giugiulindu-ma cu carbohidratii pe care, altfel, dragostea ma obliga sa-i scuip.

Iubire, coafor de portelan

In pauza – uneori lata – dintre doua indragosteli, viata are mutra buhaita, miroase-a mahmureala ieftina, muschii dor, oasele scirtiie, lenea desira tot. Suna ceasul dimineata, cu o mina-i tragi una-n cap si cu cealalta-ti acoperi ochii (nedemachiati de patru zile), ca sa nu te vezi in treningul bej in care te pitesti si cind dormi, si cind faci mincare. Cit fleoscai papucii prin casa, scremindu-te sa te ambalezi pentru serviciu, dai drumul la televizor, unde – pe la matinale – chitaie oameni fericiti, impopotonati de dimineata, spalati pe cap, cu toti dintii-n gura. Astia precis au pe cineva care-i iubeste, asa se stropseste gindul tau la fundul lor mic si pometii lor profund hidratati de noapte si profund tonifiati de zi.
Vezi mai tirziu si pe strada oameni plesnind de ceva benefic, de je-ne-sais-quoi, timp in care singurul lucru bun din viata ta e maioneza. Trec luni de zile in care nu-ti cauti iubirea fiindca arati ca dracu si arati ca dracu fiindca nu-ti cauti iubirea. Ii esti cumva recunoscatoare acestui cerc vicios, fiindca e bun de stors in capul celor care iti fac morala. E un argument care te victimizeaza placut si-ti scuza ursuzenia – cel putin asa speri.
Numai ca pina si tu, femeia in viata careia tabietul a luat locul dragostei si „Dansez pentru tine“ a luat locul programarilor la vopsit sprincene, stii ca in acest hal nu se poate continua. In serile cind vezi cite-un film gen „Nopti albe in Seattle“, ti-e asa o pofta de iubire, de faci ulcer mecanic. In absenta prelunga a fluturilor din stomac, peretii si sucurile digestive se freaca intre ele si te faci covrig de pulsatii si regrete. Dupa ultima iubire care ti-a mutilat nadejdile, vecinii ti-au confiscat sireturile, amintirile si cureaua, ca sa nu te sinucizi. Ai decis ca in ziua de azi e total contraindicat sa te indragostesti. Ai dezertat cu fanatism din frontul tuturor iluziilor, te-ai refugiat in transeea cu cipsuri si inghetata, acolo-i adapost, nu trage nimeni, poti sa te-nvelesti cu mantaua si sa efectuezi un somn nebeligerant. Dupa multe luni traversate la minima rezistenta, bagi de seama ca fuga de risc iti garanteaza viata, dar te deposedeaza violent de medalii si parada. Parca era mai bine cind sufereai pentru un specimen dubios, initial sarmant, ulterior secatura, ma rog. Metamorfoza lui, de la demon seducator la drac despielitat, era oricum mai incitanta decit viata ta in sosete flausate, de nuante vag diferite.

Luminita de la capatul puterilor

Aveam pe vremuri o prietena in care locuiau doua Luminite autonome. Luminita indragostita minca numai mere ionatane, cintarite in prealabil pe o balanta de inox furata de la un diabetic, de la spitalul Parhon. Avea alta culoare de oja in fiecare zi, manichiurista insasi (sacrificindu-si bacsisurile la templul onestitatii) i-a spus ca, daca o mai duce mult asa, beleste cornul unghiei definitiv. Nu platea intretinerea cite patru luni, banii se scurgeau pe haine sexy. Avea falca roz permanent, buza-i lucea a gloss atotputernic, bunica-sa-i dadea bani sa-si plateasca lumina, ea-si cumpara Dior si, cu ce-i mai raminea, il mituia p-ala de la Renel, ca sa nu-i smulga firul din contor. Datornica si superba, Luminita indragostita era un poem ambulant.
Luminita neindragostita se ingrasa prompt si invariabil 22 de kilograme, urmare logico-metabolica a tuturor combo-urilor de McDefulari si McDezamagiri. Bea bere din sticla, inainte de masa si in loc de sex. Se uita la telenovele si se durdulea progresiv, paralel cu episoadele, astfel incit, cind se facea de nunta lui Alexandru Papadopol, n-o mai incapea nici un blug din casa.
Urmarindu-i cresterile si descresterile de bioritm si calvar adipos, gasca de (fosti) prieteni a decis in locul ei ca, decit neindragostita si gusata, mai bine indragostita cu fata supta de plins si burta supta de regim. Si-n ziua de azi insa,
Luminita are acelasi itinerar, in mioritica ei indecizie cu deal-vale-deal-vale-vale-deal.
Fugim gifiind dupa dragoste, in ciuda tuturor contraindicatiilor, fiindca, din nefericire, nimic altceva nu ne motiveaza pe fata pamintului. Unii ar spune ca banii au inceput sa ia tiptil jobul iubirii, in sensul ca unora le tin de cald, de sex si de amorezare. Bullshit. Banii sint doar surubelnita cu care-ti scormonesti sentimentele, le mai stringi pe ici, pe colo, ca sa nu scirtiie in momentele de romantism culminant. Banii-ti sint necesari ca sa fii sigura ca, daca porcina te paraseste pentru alta, macar susmentionata n-are cum sa arate mai bine decit tine. Pentru ca tu ti-ai avansat sinii in functie cu vreo trei grade, ti-ai pungalit artistic buza cu colagen, te-ai epilat definitiv si irevocabil cu laser si urlete de coiot, te imbraci cu cele mai noi ispravi textile, ii smulgi lui Razvan Ciobanu rochiile direct din masina de cusut, te incalta Albu si te maseaza un francez orb (aceasta fiind singura lui imperfectiune fizica), esti data naibii. Pentru ca, la final, sa constati ca singurul lucru pe care nu-l poti cumpara este arta de a fi cu totul alta femeie. Pentru ca insul care te-a abandonat cauta ceva ce linga tine expirase.
 
Rau cu rau, dar mai rau fara tocuri

Intr-un asemenea moment brutal, o logica elementara te-ar sicii sa mergi inainte, sa cauti altceva. Sa gasesti un alt barbat pe care sa-l adori, pe care sa-l tavalesti prin poezie si extaz tactil, pe care sa-l convingi sa divorteze si de care sa te convingi ulterior ca-si iubeste nevasta mai mult decit rezulta initial din delirul lui preludic. (Nu stiu daca ai observat, dar el divorteaza intotdeauna de stimata sotie numai inainte de momentul sexual adulterin. Imediat dupa, isi aduce aminte de copiii lui minori, minca-i-ar tata de cirlani, de izul afrodisiac al cimbrului din sarmaluta conjugala, moment la care pasiunea lui pentru tine fisiie letal).
De cite ori te indragostesti, viermuiesti in crampele unei suferinte pentru care mai mult ca sigur exista un helpline la Amnesty International, fiindca asemenea dezastru sufletesc trebuie, trebuie sa fie monitorizat de Drepturile Omului! Uneori, iubitul tau (caruia i-ai da chiar si un rinichi, ba chiar pe-amindoi daca ar avea nevoie, ba chiar i-ai si adus la cunostinta asta – iar el ti-a spus sa stai linistita deocamdata, fiindca in general urineaza la parametri normali) dispare vreo 28 de ore, inchide celularul, iar a doua zi minte prost (atit de prost, incit ai o clipa senzatia oribila ca face intentionat, ca sa-l parasesti si sa scape). In acele momente cosmaroase, in care tu-l intrebi cine era femeia cu care a stat noaptea trecuta-n club, iar el iti spune ca era o colega de-a lui lesbiana, juri in biata-ti sine chinuita ca n-ai sa mai iubesti pe nimeni, niciodata, pe absolut nimeni, absolut niciodata, nu, nu, nu.
Apoi vin zilele spalacite, singuratice, in care libertatea ta se manifesta prin dreptul constitutional de a dormi pe diagonala, de-a minca direct din cratita si de-ati gestiona flatulentele fara amortizor. In rest, regresul e malign. Fara iubire, n-ai directie, n-ai antigel, n-ai combustibil. Hirii pe rampa, roata merge-n gol, urasti pe toata lumea care pupa pe cite cineva. Uiti cutremurator de repede ca arsura din ventriculul drept provine de la marea, irepetabila, minunata, a opta unica iubire a vietii tale. Vrei alta pasiune, inca una, macar asta si gata, ti-e dor de chin, de foiala, de mincariciul energizant care te trezea dimineata fara ceas, cind te umflai instantaneu de bucuria anticipata a unui nou impact erotico-administrativ cu noul iubit. Calcai seara pina te lua cu lesin, te probai cu toti pantofii la toti ciorapii si la toate fustele, combinari de trei luate cite doua, vecinii bateau in calorifer, nu mai auzisera tocuri in parchet de pe vremea cind il iubeai pe derbedeul celalalt.
Ai nevoie urgenta de iubire, pentru ca altfel te stafidesti la jumatatea distantei dintre doua atribute, adica nu vei fi nici sex-simbol, nici stareta, ci doar o tanti care va trai primul sfert de viata visind, al doilea sfert culcindu-se cu toti carora le vine ideea geniala sa spuna inainte „mai, cred ca deja te iubesc“, al treilea sfert stringind bani pentru copiii sora-tii, iar ultimul sfert asistind spondilozic la cearta nepotilor pe averea ta, desi cind ti-au pus oglinda la gura ultima oara inca mai suflai.

 

Categorii:
Dosar

Comentarii

  • Suuuuuperb 🙂

    Vioedith iunie 10, 2010 11:07 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *