Un copac cu flori și un colț uitat de cer… – de Dani Dumitrescu

de

Cu mâna pe inimă și pe mouse, pot să spun – pardon, să scriu – că primăvara este anotimpul meu preferat. Fiecare anotimp are farmecul său aparte, însă primăvara, cu alaiul ei de flori, cu soarele blând pe care l-am invocat o iarnă întreagă, cu miresmele ei unice, cu pastelurile ei minunate, reușește să mă cucerească pe întru totul.

Ora mea perfectă: eu – primăvara, bineînțeles – undeva într-o grădină, sub un cireş înflorit, cu muuultă verdeață în jur, cu o cană cu cafea aromată și aburindă (cu lapte, vă rog!), citind o carte sau o revistă preferată. Adaugaţi şi ciripitul de păsărele, iar tabloul idilic este complet.

De fiecare dată când începe iarna, îmi fac A.M.R.-ul. Mă simt ca un soldat care numără cu înfrigurare zilele rămase până la eliberarea… de ger. Îmi place și iarna, atunci m-am născut, dar nu suport zilele întunecate, geroase, deprimante, zilele în care parcă nu se întâmplă nimic. Am constatat că, dacă mă întreabă cineva ce am făcut în luna ianuarie, nu-mi amintesc mare lucru. Am doar o senzație de rutină: casă – serviciu, seviciu – casă.

Primăvara este un anotimp al renașterii, al reînnoirii, nu numai pentru natura, ci și pentru mine. Nu pot să descriu în cuvinte nerăbdarea cu care aștept să scap de hainele groase, greoaie și să îmbrac rochii subțiri, diafane. Dacă rochia respectivă este și o achiziție recentă, cu atât mai bine. Bineînțeles, pentru o rochie nouă îmi trebuie întotdeauna o nouă poșetă, precum și o pereche nouă de pantofi, nu-i așa?

Timpul primăverii este timpul meu. Ador să simt miros de iarbă crudă sau să mă trezesc dimineața și să văd că, peste noapte, au înflorit copacii. După zile în șir în care, de la geamul camerei mele, printre crengile de copac, nu am vazut decât oameni zgribuliți și mâzga de pe trotuare, deodată zăresc flori, sute de flori. Un copac cu flori și un colț uitat de cer… este primul cadou pe care mi-l face darnica primăvară. Numai cine are un colţ al lui, o grădină cât de mică, undeva în buricul oraşului sau la ţară, poate să ştie ce înseamna să aştepţi, cu emoţie, sa-ți răsară flori din bulbii plantați.

Dacă tot închin o odă primăverii, cu tot ceea ce presupune acest anotimp, trebuie să mărturisesc și faptul că iubesc nespus sărbătorile de Paște. O dată cu Sfânta Lumină, simt că aduc în casa mea liniștea, armonia. Pentru mine, aceste sărbători nu sunt neapărat un prilej de petrecere, ci o ocazie de a petrece timp prețios alături de cei dragi. Dincolo de tradițiile creștine specifice acestei sărbători, păstrez și acum obiceiul de a-mi curăța casa și sufletul. Copilul meu, asemenea mie odinioară, poartă ceva nou atunci când primește Sfânta Împărtășanie. Dacă vremea ne îngăduie, petrecem cât mai mult timp afară, pe o pătură întinsă pe iarbă, sporovăind de zor, reamintindu-ne cu nostalgie de sărbătorile de altădată.

Tag-uri:
·

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *