Nu cu mult timp in urma, “dieta” era un cuvant existent, strict, in vocabularul persoanelor cu surplus de kilograme sau pur si simplu nemultumite de aspectul lor. Astazi, din fericire, lucrurile s-au mai schimbat, iar notiunea de dieta a devenit de interes pentru toti cei care vor sa imbratiseze un stil de viata sanatos. Aceasta noua acceptiune a termenului a lasat loc unui numar mare de opinii referitoare la alimente sanatoase, la regimuri care trebuie urmate sau specialisti care trebuie consultati. Totusi, multe dintre “retetele” asociate cu o dieta sanatoasa sunt mituri, si – ca toate miturile, fara sa aiba o sursa clara – se propaga in timp si ne influenteaza alegerile.
Iata cateva dintre aceste mituri:
Mit: Trebuie sa consumam minimum 2 litri de apa pe zi
Realitate: Necesarul de apa difera in functie de greutatea corporala. In plus, hidratarea se face nu doar prin apa, ci si prin alimente bogate in apa, de la fructe, legume, pana la supe si ceaiuri. Cantitatea de lichide ingerate ar trebui sa fie luata in calcul, nu numai apa.
Formula pentru calculul necesarului de lichide este relativ simpla si ia in consideratie – printre altele – varsta, greutatea, efortul depus si temperatura mediului ambient. Lichidele sunt, in totalitate, surse bune de apa: lactatele, supele, ciorbele, cafeaua, ceaiul, chiar bauturile slab alcoolice, bauturile racoritoare si sucurile de fructe, nectarurile pot fi luate in calcul.
Apa plata nu trebuie uitata si recomandarea de consum – in cadrul terapiei medicale nutritionale – trebuie atent nuantata. Un calcul simplu spune ca este necesar 1ml/kcal de energie consumata, formula valabila pentru adultii mai sedentari.
Mit: Dieta vegetariana este ideala pentru cei care vor sa urmeze un stil de viata sanatos
Realitate: O dieta lipsita de produse lactate si de carne poate avea, pe termen lung, consecinte negative asupra organismului. Calciul, fierul, grupul vitaminelor B si vitamina D, dar si o multime de minerale sunt necesare organismului pentru o buna functionare si daca, in cazul vegetarienilor, acestea nu sunt compensate cu ajutorul suplimentelor alimentare, daunele asupra sanatatii pot fi ireparabile.
Dieta vegetariana stricta este chiar contraindicata in anumite conditii diagnosticate medical ca anemie usoara sau moderata sau boli ale rinichilor. Dieta lacto-vegetariana, care permite consumul de lactate si oua, se apropie foarte mult de o dieta sanogena. Ideala, prin prisma studiilor stiintifice actuale, ar fi inlocuirea grasimilor din lapte (grasimi saturate) cu grasimi vegetale (nesaturate), si astfel isi gaseste locul aici laptele din soia.
Mit: Margarina nu e un aliment cu beneficii pentru sanatate
Realitate: In primul rand, trebuie stiut faptul ca exista mai multe tipuri de margarina: 1 – margarina tartinabila, ce se intinde usor pe paine, 2 – margarina de gatit, care se foloseste in principal pentru aluaturi si prajituri, si 3 – grasimea vegetala industriala, margarina industriala, folosita in industria de patiserie.
Margarina tartinabila, cea care se intinde usor pe paine, este obtinuta din uleiuri vegetale naturale amestecate cu apa. Uleiurile vegetale, precum uleiul de floarea soarelui, de rapita, de masline sau in, contin in mod natural vitamina E si acizii grasi esentiali, Omega 3 si Omega 6. In acest fel, spre deosebire de unt, care este bogat in grasimi saturate, margarina devine o sursa buna si accesibila de vitamine liposolubile si de grasimi esentiale, Omega 3 si Omega 6, care nu pot fi produse de organism, dar ii sunt absolut necesare pentru a functiona normal: sunt implicate in alcatuirea peretelui celular, in reglarea tensiunii arteriale, in coagularea sangelui, in contractia musculara si ajuta la buna functionare a sistemului imunitar. World Heart Federation recomanda margarina ca sursa de grasimi bune. Margarina ar trebui sa fie o alegere mai ales in cazul persoanelor cu afectiuni cardio-vasculare sau care vor sa previna aparitia unor astfel de afectiuni.
Mit: Ouale dauneaza sanatatii inimii
Realitate: Consumul echilibrat de oua nu contribuie semnificativ la cresterea colesterolului, mai ales daca sunt preparate prin fierbere. Este adevarat ca sunt o sursa bogata de colesterol, dar si acesta este necesar organismului. Grasimile saturate din fripturi, lactate grase, biscuiti, produse de patiserie sunt mai vinovate de cresterea colesterolului decat ouale, care pot fi incadrate cu succes in categoria celor mai nutritive alimente, datorita continutului ridicat de proteine de calitate (aminoacizi esentiali).
Mit: Fructele nu ingrasa
Realitate: Poate parea surprinzator, dar sunt anumite fructe care pot avea un continut caloric mai crescut decat o bucata de friptura gatita pe gratar. Bananele, pepenele galben, in general fructele foarte dulci, care dau senzatia de satietate, au multe calorii. Iar fructele confiate si fructele uscate (smochine, curmale etc.) au si mai multe. Cu siguranta este foarte bine sa consumam fructe, insa, ca in cazul oricarui aliment, trebuie sa avem grija la cantitate.
Mit: Legumele congelate nu sunt hranitoare
Realitate: Legumele nu isi pierd complet proprietatile nutritive o data cu procesul de inghetare. Congelarea are si avantajul ca se pot face economii investind in cantitati mai mari de legume, care se pot depozita peste iarna in cantitati portionate si care, consumate treptat, reduc bugetul alocat acestei cheltuieli necesare, dar nu suficiente pentru o dieta echilibrata si sanogena. Alegerea legumelor congelate in sezonul rece este preferata consumului de legume conservate.
