Al. Vlahuță – Lui Eminescu
de revistatangoTot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară: Parcă urmând șirul de slove, Ce-a tale gânduri sămănară, Mă duc tot mai afund ..
Tot mai citesc măiastra-ți carte, Deși ți-o știu pe dinafară: Parcă urmând șirul de slove, Ce-a tale gânduri sămănară, Mă duc tot mai afund ..
Mi se întâmplă tot ce-am scris cândva Ce-a fost de dor, de risc, de disperare, – Tot trece de pe foi în viața mea Neașteptat și fără întrebare. ..
Pe drumurile-acelea, de mult, pe care anii Le-au șters din amintirea atâtor muritori, Ai suspinat cu frunza ce-o lepădau castanii Când se porneau spre ..
Tot ce-a fost de mâncat s-a mâncat până la ultima sardea, până la ultima chiftea, până la ultima sarma. Tot ce-a fost de băut s-a băut, vin alb sau rubiniu ..
1 Lupi și zăpezi și uimirea că sunt împreună îi făcuseră foarte tăcuți. Printre copaci pândeau vechile lor trupuri și vechii lor ochi ..
Întrucât am fost părtașă la facerea lumii, am o memorie ciudată, pătimașă. Uneori, cu o farfurie plină de frunze mă duc la malul mării, vântul ..
Cel mai frumos pescar din sat destule ape-a tulburat. În păru-i inelat, de miere, mereu se-ncurcă o muiere. Cu barba-i, numai verighete, a logodit treizeci ..
— Cine îmi umple de oști toată zarea? — Vântul, iubitule, vântul și marea. — Cine în giulgiu de foc mă-nfășoară? — Soarele, aprigul ..
Iubesc amarul gurii tale colț și ochii-nguști, minuscule paftale, sub pacea nedecisă-a frunții tale sclipind verzui ca stelele pe bolți; și genele ..
Lacomă sunt. Mă ceartă asceții că parcurg pe nerăsuflate tabla de materii a vieții și că râvnesc și mi-e poftă de toate. Mă ceartă că beau ..
În unele clipe ideale, sunt pasărea măiastră-a lui Brâncuș. Mi-e gâtul ca un cast lunecuș pentru mâinile tale. Sub polei de aur sclipind, am o eternă ..
Când ne amintim iarna iernii ninsă-n țintirim iarba ierbii o, copilăria noastră și eternii brazi de lemn sublim când ni-i amintim Și crescu vâlvoi ..