Statuia Reginei Boudica este așezată, de mai bine de un secol, într-unul dintre cele mai vizitate puncte ale Londrei, la Westminster Bridge, chiar vizavi de Casa Parlamentului Britanic, având pe fundal celebrul London Eye. Însă câți dintre cei care au trecut pe lângă ea au stat să se întrebe ce mesaj poartă pentru britanici și pentru turiștii veniți din întreaga lume o regină războinică, având de-a stânga și de-a dreapta două tinere gata să-i lupte alături, altul decât cel al răzvrătirii și curajului, care poate fi descifrat la prima vedere și tratat, ca de obicei, ca o chestiune de mirare? Într-o lume necivilizată în care, în continuare, pretindem supunere de la femeile lumii și protestăm împotriva politicilor afirmative care le-ar îngădui să acceadă la posturi de conducere, sigur că ne uimim în fața a trei femei într-un car de război. Ce le mâna pe ele-n luptă?!
Uimirea ne ține o fracțiune de secundă, pentru că apoi mergem mai departe și ne vedem de drum. Oricum, nu-i loc să zăbovim în fața statuii, fiindcă primăria Londrei a dat permisiune unui chioșc cu suveniruri ieftine să-i astupe fațada soclului. Practic, doar dacă vrei să cauți cu tot dinadinsul reușești să afli cine e femeia de acolo și ce ideal – sau ce mânie – a făcut-o să ridice sulița.
E aproape o întâmplare că știu cine este Regina Boudica. Am dat peste numele ei înscris în istoria sufragetelor, care și-au luat-o ca model la un moment dat – feministele din al căror curaj disperat ard și pentru noi, norocoasele din țările democrate, limbi de foc ale cât p’aci libertății de azi. Și m-am dus înapoi, până-n istoria secolului întâi după Hristos, ca să aflu că a fost soția unui conducător de trib celtic, aliat al cuceritorilor romani care luaseră în stăpânire insulele britanice, dar care, după moartea lui, au trădat alianța, i-au luat în stăpânire proprietățile, pe regina lui văduvă au biciuit-o, iar pe cele două fiice ale lor le-au violat. Sună cunoscut? Istoria e la fel de nemiloasă cu femeile pretutindeni în lume, doar avem și noi în cronica lui Miron Costin din Letopisețul Țării Moldovei istoria Elisabetei Movilă, văduva domnitorului Ieremia Movilă, care a încercat să apere tronul Moldovei pentru fiul său Constantin, dar a fost învinsă printr-un șir de uneltiri. Luată prizonieră, dusă într-o căruță spre Constantinopole alături de alți ostatici, Doamna Movilă a strigat, în lacrimi, către curtenii aliniați de-a lungul drumului care asistau neputincioși: „Boieri, boieri, rușinatu-m-au păgânul!”, apoi și-a tăiat cozile lungi și i-a implorat să le așeze pe mormântul soțului ei, lângă care n-a putut ajunge niciodată, căci a fost dusă cu forța în haremul sultanului și acolo, departe de casa și credința ei, și-a găsit moartea.
Nici mormântul Reginei Boudica nu se știe exact unde este. Unii spun că se află la King’s Cross, sub linii de tren, alții susțin că s-ar afla chiar în preajma Casei Parlamentului Britanic, la Westminster și, de aceea, statuia sculptorului Thomas Thornucroft, Boadicea and the Daughters, a fost plasată acolo, deasupra Tamisei, în 1902. Dar faptele ei au rămas limpezi în istorie, consemnate de Tacitus, de Cassius Dio și reluate de mulți alți cronicari.
În fruntea războinicilor aprigi din mai multe triburi celtice și britanice, pe care i-a adunat lângă ea și îi încuraja cu discursuri legendare, pline de elocință și patriotism, Regina s-a ridicat împotriva cuceritorilor romani, a trecut prin foc și spadă Colchester-ul, fortăreața folosită drept capitală și refugiu de către invadatorii romani, și apoi Londinium, Londra de azi, și Verulamium (aproximativ St. Alban’s-ul zilelor noastre), în contraofensiva ei ucigând peste 80.000 de romani și britanici care i-au stat în cale. Împăratul Nero chiar a luat în calcul o retragere a trupelor romane, dar, până la urmă, guvernatorul roman Suetonius a reușit să restabilească ordinea, iar regina Boudica a ales moartea în locul pierderii libertății, într-un gest-manifest.
Probabil că nu întâmplător șirul de documentare pe care le-am urmărit pe Viasat History, „Șase regine care au schimbat lumea”, se încheie cu episodul dedicat reginei Boudica, a cărei viață încununează, prin dramatismul, curajul, suferința și măreția gesturilor ei, istoria de durere și splendoare așezată în periplul vieților de regine înălțate deasupra propriului destin. Poate că nu în zadar numele Boudica (scris și pronunțat cu versiunile Boudicca, Boadicea, Boudicea) înseamnă Victorioasa, fiindcă moștenirea lăsată de ea este nu doar o dâră luminoasă de curaj prin tărâmul întunecat al istoriei, ci și un liman al speranței și inspirației pentru toate femeile lumii care nu s-au resemnat și nu se vor resemna niciodată cu un destin al celor învinși.
Marți, pe 16 ianuarie, la ora 22, ora României, Viasat History (https://viasathistory.ro/) va transmite cel de-al șaselea și ultimul episod al seriei de documentare absolut captivante, excepțional de bine realizate, despre reginele care n-au acceptat să fie simple personaje secundare într-o lume stăpânită și legiferată de bărbați, ci și-au revendicat puterea, rescriind, astfel, mersul istoriei universale. Este episodul dedicat Reginei Boudica, victorioasa care, în eternitate, stă alături de fiicele ei într-un car de luptă, ridicând sulița deasupra creștetului. Ca s-o vedem de departe și să nu uităm nicicând că noi putem alege între frică și demnitate, indiferent dacă suntem bărbați sau femei.
