American Independent Film Festival 2018 a fost motivul, prilejul și șansa de a-l avea pe actorul adorat de fani din întreaga lume, Sebastian Stan, înapoi în România, țara sa natală, de unde a plecat încă din copilărie pentru a-și urma mama și… soarta. De altfel, cu o modestie absolut admirabilă, Sebastian Stan se declară binecuvântat de noroc, fără de care n-ar fi putut ajunge atât de departe.
Fotografii de Paul Buciuta
„Ce șanse aș fi avut să ajung la Hollywood, dacă nu era mama mea?! De fapt, totul se datorează tatălui meu vitreg, care este american. El a întâlnit-o pe mama la Viena, eu am urmat Școala Americană de acolo, o școală foarte mică, în care eram doar 12 elevi în clasă, iar lor nu le ajungeau elevii să organizeze echipele de orice, de sport, de teatru… și așa am ajuns eu, vrând-nevrând, să joc”, a povestit Sebastian Stan în dialog cu Ionuț Mareș, într-o seară absolut memorabilă care a prefațat o nouă proiecție a filmului „I, Tonya”.
„A fost greu pentru tine să joci un personaj real?” l-a întrebat Ionuț, încercând să descopere diferențele dintre abordarea rolului de supererou din filmele Marvel care l-au consacrat și rolul lui Jeff Gillooly, fostul soț al Tonyei Harding, un personaj real, care trăiește și apare el însuși într-o mulțime de filmări și fotografii. “Am avut mai puțină libertate de a face alegeri, acest personaj gândea într-un anumit fel, se purta într-un anumit fel, făcea lucruri pe care eu nu m-aș fi gândit niciodată să le fac. Plus că exista mereu termenul de comparație, orice putea să intre pe YouTube și să-l vadă. A fost chiar o provocare pentru mine. Am avut noroc pentru că cel care a scris scenariul a făcut un interviu de trei ore cu Jeff și apoi mi l-a dat mie. L-am ascultat la nesfârșit, apoi am intrat pe internet și am făcut o cercetare despre el și, desigur, am aflat și lucruri nu tocmai plăcute despre el. Eu a trebuit să-l joc și când avea 50 de ani și asta a fost destul de dificil, a fost totul ca un puzzle pe care a trebuit să-l asamblez. În tot timpul acesta a trebuit să fac tot felul de alegeri, de fapt, încercam ceva și speram să iasă bine (râde). Dar m-a ajutat și faptul că a fost un scenariu foarte bun, aproape tot ceea ce s-a văzut în film a fost și în scenariu, foarte puțin a fost improvizație. A fost și multă bucurie și multă tristețe… Credeam că aveam idee despre ce s-a întâmplat, dar, jucând, mi-am dat seama că de fapt habar nu aveam. Iar toată situația prezentată în film este încă destul de actuală, mă refer la abuzuri, la visul american, la ideea oamenilor despre celebritate… În film e vorba despre oameni care nu aveau resursele să facă față acestei atenții masive care li se oferea, dar nu sunt foarte sigur că oamenii de azi pot înțelege… A fost o experiență extraordinară, chiar dacă nu am avut mult timp, am turnat filmul in 13 zile, a fost foarte rapid. Însă mi-a plăcut foarte mult, iar muzica este chiar pe gustul meu și se face referire la multe filme din anii ´70 pe care eu le iubesc. De acum înainte mi-ar plăcea ca oamenii să se gândească la mine și pentru alte tipuri de roluri, în care nu mă vedeau până acum… Eu mereu încerc să fac roluri diferite. Știu că dacă nu aș fi jucat în filmele produse de Marvel, nu aș fi primit nici un astfel de rol. Oricum, cred că totul stă în echilibru. Până la urmă, în ziua de azi este greu să faci orice fel de film, oamenii au televizoare din ce în ce mai performante și nu mai găsesc prea motive pentru a merge la cinema. Sigur că ar fi mai simplu să joci același rol mereu și mereu. Dar eu încerc să fac lucruri diferite, așa mi se pare normal, și mi-aș dori să joc până la 75 de ani sau mai mult”, a declarat Sebastian Stan.
Întrebat cât de emoționantă a fost întoarcerea acasă, Sebastian Stan s-a oprit din conversație, gâtuit de emoție, cu ochii în lacrimi. „Întoarcerea a fost extrem de emoționantă pentru mine, toată lumea m-a primit foarte bine… O să mă întorc acasă și, când o să aterizez pe JFK, o să găsesc totul plictisitor. Chiar a fost frumos. Îmi doresc să mă întorc în România și să stau mai mult. Vreau să merg la Constanța, acolo unde m-am născut. De când am plecat, în 1990, am venit o singură dată, în 2004. Vreau să revin și să stau măcar câteva săptămâni, la vară…”
Marea surpriză a șederii lui Sebastian Stan în România a fost, însă, intrarea lui la proiecția filmului Avengers: Infinity War, în superba sală IMAX de la Cinema City Cotroceni. Spectatorii care își cumpăraseră bilete la proiecția filmului abia intrat în cinematografe au avut parte de întâlnirea vieții lor, trezindu-se cu unul dintre supereroii pe care se așteptau să îi vadă pe ecran chiar în sala de cinema, urându-le vizionare plăcută…
