Festivalul Internațional George Enescu ne asigură acces la tot ce e mai valoros în muzica clasică mondială în momentul de față și este, totodată, o cale privilegiată de a readuce creația enesciană în atenția publicului. Tot mai multe orchestre de calibru internațional includ lucrări de Enescu în repertoriul lor și tot mai mulți muzicieni străini descoperă fascinați frumusețea și profunzimea muzicii lui George Enescu.
”Este un privilegiu să-i invit la București în acest an pe colegii mei muzicieni iluștri, într-un număr mai mare decât până acum, dar este chiar și mai valoros faptul că, pe lângă concertele din București și din restul României, artiști internaționali de renume vor interpreta opera lui Enescu în cadrul evenimentelor partenere din Italia, Germania, Belgia, Republica Moldova și Canada, astfel contribuind la creșterea vizibilității și a aprecierii pentru moștenirea muzicală extraordinară lăsată de către marele compozitor român” – spunea Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului Enescu la deschiderea ediției din acest an.
În total, 35 de lucrări semnate de George Enescu vor fi interpretate de orchestre de calibru și muzicieni internaționali de prestigiu pe scena Festivalului, făcând să vibreze moștenirea spirituală a marelui compozitor român pe toată durata Festivalului ce îi poartă numele.
Trei dintre acestea sunt oferite publicului în cele cinci evenimente muzicale notabile care compun programul Festivalului Internațional George Enescu din ziua de sâmbătă, 14 septembrie.
În seria Recitaluri și concerte camerale, la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă, de la ora 11.00, va avea loc recitalul pianistului și compozitorului canadian Marc-André Hamelin.
În program: Suita a III-a – de G. Enescu, Sonata a III-a în re major – de G. Enescu, Sonata I în la major – de Samuel Feinberg, Sonata a II-a în la minor op. 2 – de Samuel Feinberg, Sonata a III-a în sol minor – de Samuel Feinberg.
Canadianul Marc-André Hamelin și-a construit o reputație internațională de pianist foarte tehnic și expresiv totodată, fiind admirat pentru naturalețea cu care abordează repertoriul clasic.
El este, de asemenea, apreciat pentru efortul și curajul de a aborda rarități muzicale din secolele XIX și XX, un demers prezent și în propunerea de program cu care vine în Festival. Pe lângă cele două lucrări de George Enescu, Hamelin include în program trei sonate, poeme de un mare rafinament, ale compozitorului rus Samuel Feinberg, intrat sub un văl de uitare după epoca sovietică, deși era considerat un ”urmaș muzical al lui Scriabin”.
Marc-André Hamelin înregistrează în exclusivitate Hyperion Records. Cele mai recente înregistrări ale sale sunt din Schubert, Morton Feldman și Concertul de pian nr.3 al lui Rachmaninov, alături de Orchestra Filarmonicii din Londra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski. Discografia sa numără 60 de albume Hyperion, din compozitori precum Alkan, Godowsky și Medtner, Brahms, Chopin, Liszt, Schumann și Șostakovici.
În cadrul secțiunii Muzica Secolului XXI, la Sala Radio, de la ora 13.00, va concerta Orchestra Filarmonicii „Moldova” din Iași, sub bagheta lui Brad Lubman, unul dintre cei mai renumiți dirijori ai muzicii moderne din ultimele două decenii.
Soliști: Ilya Gringolts – la vioară, Ad Libitum Quartet și Grau-Schumacher piano duo.
În program: „Tempo 80” pentru orchestră – de Călin Ioachimescu, Concertul pentru vioară și orchestră „Paysages avec figures absentes – Nachlese IV” – de Michael Jarrell , „Über trügerische Stadtpläne und die Versuchungen der Winternächte (Dichotomie II)” – de Johannes Maria Staud și Concertul pentru două piane și orchestră „Zones de Turbulences” – de Philippe Manoury.
Un program care aduce în atenția publicului căutător de descoperiri și experiențe inedite sau doar curios despre ce se întâmplă în muzica contemporană în momentul de față, un limbaj compozițional de avangardă. Se explorează teritorii de frontieră sau chiar abordări inter-disciplinare prin care autorii implică în demersul creativ asistența computerului, matematica sau descoperirile din neuro-științe.
Programul se deschide cu lucrarea compozitorului român Călin Ioachimescu – muzician care explorează lumea interioară a sunetului, folosind “un limbaj bazat pe legi acustice și psiho-acustice”. Călin Ioachimescu este cel care a pus bazele studioului de muzică electronică pe care l-a condus până în anul 2010. Creațiile sale au fost recompensate cu numeroase premii internaționale, lucrările lui fiind interpretate în concerte și festivaluri atât în România, cât și în străinătate.
Urmează lucrarea lui Michael Jarrell – considerat unul dintre cei mai importanți compozitori elvețieni ai generației sale. ”Un muzician care este un delicat făurar (prin detaliile prețioase) și, totodată, un pictor (prin perspectivele atent alese) și un poet (prin ambianțele captivante)” – îl caracteriza Le Monde în 2018. Are o activitate componistică bogată, fiind invitat regulat în rezidențe – Orchestra din Lyon, Festivalul din Lucerna. Este profesor de compoziție la Universitatea din Viena și la Conservatorul din Geneva. Festivalul Musica Nova din Helsinki i-a dedicat ediția sa din 2000.
Johannes Maria Staud este un tânăr muzician (născut în 1974) despre care critica a scris că este printre puținii compozitori de stil „avangardist” a cărui muzică a reușit să treacă peste cel mai dificil obstacol dintre toate: de a avea și o a doua reprezentație. Iar muzica lui Staud este, într-adevăr, cerută de soliști, ansambluri de muzică nouă, grupuri de cameră și orchestre din întreaga lume (inclusiv din Extremul Orient), ceea ce poate fi considerat un semn că aceste compoziții au un viitor. Este atras de sonoritățile electronice și este un foarte minuțios observator al fiecărui detaliu (partiturile sale frumos scrise fiind o oglindire fidelă a acestui lucru).
Opera francezului Philippe Manoury este puternic influențată de Pierre Boulez, Karlheinz Stockhausen și Iannis Xenakis. El folosește compoziția asistată de computer și multe dintre lucrările lui sunt gândite pentru orchestre mari, dispuse simetric pentru a reda efecte spațiale de stânga-dreapta incluse în compoziții. Are un portofoliu foarte vast de compoziții care include de la operă și muzică de cameră, până la concerte de muzică electronică.
Cvartetul de coarde Ad libitum a fost fondat în 1988 la Universitatea de Artă George Enescu din Iași. Face turnee în Europa și este invitat de festivaluri prestigioase precum: Printemps des Arts (Monte Carlo), Festivalul Orlando (Olanda), Luberon (Franța), Bensheim (Germania), Gstaad (Elveția), Festivalul Maribor (Olanda). A concertat în săli celebre, precum Musée D’Orsay și Cortot (Paris), Diligentia (Haga), De Doelen (Rotterdam), Konzerthaus (Berlin), Concertgebouw (Amsterdam), Kaisersaal (Frankfurt) Bonn), Temppeliaukion (Helsinki), Ateneul Român (București), Filarmonica Moldovei (Iași) etc.
Tot în data de sâmbătă, 14 septembrie, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu (https://www.festivalenescu.ro/live/) sau direct în sală discuțiile cu muzicienii contemporani prezenți în Festival. De la ora 16.30, la Universitatea Națională de Muzică din București vor vorbi despre arta lor poetică, crezul lor artistic și modul personal de percepere al universului muzical contemporan compozitorii Johannes Maria Staud (Austria), Philippe Manoury (Franța), Călin Ioachimescu (România) și Constantin Basica (România/SUA). Moderatorul sesiunii este compozitorul și profesorul Dan Dediu.
La ora 16:30, pe scena Ateneului Român programul continuă cu un nou concert din seria Recitaluri și concerte camerale, cu Orchestra Filarmonicii Regale din Liège, care îl va avea la pupitru pe Tiberiu Soare. Soliști sunt doi muzicieni de calibru internațional: soprana Anna Caterina Antonacci și pianistul Denis Kozhukhin.
În program: Variațiuni pe o temă de Paganini pentru pian și orchestră – de W. Lutosławski, Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian și orchestră – de S. Rahmaninov, „La Voix Humaine” – operă pentru soprană și orchestră – de F. Poulenc.
Recunoscută ca una dintre cele mai bune soprane din generația sa, Anna Caterina Antonacci a câștigat premii internaționale prestigioase la concursurile Voci Verdiane, Callas și Pavarotti. Angajamentele ei din această stagiune includ: La ciociara, la Teatro Lirico di Cagliari, o nouă producție pentru Gloriana, de David McVicker, la Teatro Real Madrid, La Voix humaine / Il Segreto di Susanna și Dialogues des Carmélites, la Teatro Regio din Torino și Cassandra și Les Troyens, la Wiener Staatsoper, Iphigenie en Tauride, cu Orchestra of the Age of Enlightement – rol în care a putut fi admirată în urmă cu câteva zile pe scena Festivalului.
Câștigător al marelui premiu al Concursului Queen Elisabeta 2010 de la Bruxelles, Denis Kozhukhin s-a impus ca unul dintre cei mai buni pianiști ai generației sale. Spectacolele lui au fost recompensate de critici cu atribute precum „magice”, „imperiale”, „fascinante”. În sezonul 18/19, Kozhukhin și-a făcut debutul la BBC Proms, interpretând un concert de pian al lui Șostakovici.
Kozhukhin cântă frecvent cu multe dintre cele mai importante orchestre internaționale – Royal Concertgebouw Orchestra, London Symphony, Staatskapelle Berlin, Chicago Symphony, London Philharmonic, London Philharmonia Orchestra, Philadelphia Orchestra, San Francisco Symphony, Mahler Chamber Orchestra, HR-Sinfonieorchester, NDR Radiophilharmonie, Orchestra Simfonică din Viena, Orchestre National de France, Orchestra Mariinsky, Filarmonica din Sankt Petersburg, Filarmonica Cehă, Filarmonica Regală de la Stockholm, Orchestra Filarmonică de la Oslo, Orchestre de la Suisse Romande și Simfonia NHK.
Interpretează în mod regulat sub bagheta unor dirijori precum Daniel Barenboim, Sir Simon Rattle, Valery Gergiev, Vladimir Jurowski, Gianandrea Noseda, Paavo Järvi, Vladimir Ashkenazy, Jaap van Zweden, Thomas Dausgaard, Stephan Deneve, Jakub Hrusa, Vassily Petrenko, Kristjan Järvi, Emmanuel Krivine, Jaime Martin, Andrés Orozco-Estrada, Xian Zhang, Rafael Payare, Donald Runnicles, Vasilly Sinaisky și Yuri Temirkanov.
Royal Philharmonic Orchestra din Liège este singura orchestră simfonică profesionistă franceză din Belgia, finanțată de Federația Valonia-Bruxelles. Susține regulat concerte în faimosul salon al Filarmonicii din Liège și este invitată în turnee și festivaluri din Europa, Japonia și SUA. În sezonul 2018/2019, OPRL participă la Festivalul Catedralelor Picardiei, La Seine Musicale (Paris) și Concertgebouw din Amsterdam și la prestigiosul festival Enesco din București. A colaborat cu artiști și dirijori reputați, precum Jean-Jacques Kantorow, Renaud Capuçon, Nicholas Angelich, Gary Hoffman, Adrien La Marca și a comisionat creații de Éric Tanguy (2017), Philippe Boesmans, Fazil Say (2019) și ale tânărului belgian Gwenaël Grisi (2019).
De la ora 19.30, în seria Mari Orchestre ale Lumii, la Sala Mare a Palatului, Orchestra Filarmonicii din Oslo va susține un concert sub bagheta dirijorului Vasily Petrenko. Solist: Johannes Moser – violoncel.
În program: Poemul simfonic „Don Juan” – de R. Strauss, Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră – de George Enescu și Simfonia a V-a în mi minor – de P.I. Ceaikovski.
Salutat de Revista Gramophone ca „unul dintre cele mai buni violonceliști din uimitoarea ligă a tinerei generații”, violoncelistul germano-canadian Johannes Moser a cântat alături de orchestre de calibru mondial, precum Berliner Philharmoniker, Filarmonica din New York, Filarmonica din Los Angeles, Simfonia din Chicago, BBC Philharmonic la the Proms, London Symphony, Bayerischen Rundfunks, Concertgebouw, Tokyo NHK Symphony, Philadelphia și Cleveland Orchestra, sub bagheta unor dirijori la cel mai înalt nivel, inclusiv Riccardo Muti, Lorin Maazel, Mariss Jansons, Valery Gergiev, Jourin Gergiev, Franz Welser-Möst, Christian Thielemann, Pierre Boulez, Paavo Jarvi, Semyon Bychkov, Yannick Nézet-Séguin și Gustavo Dudamel.
Cunoscut pentru interpretările sale în genul clasic, el este foarte atras și de muzica contemporană. Crezul lui Johannes este că muzica trebuie să ajungă la toate publicurile, de la grădiniță până la facultate și nu numai. De aceea, el combină majoritatea angajamentelor sale de concert cu masterclass-uri, vizite în școli și prelegeri.
Coordonarea dialogului de pe scenă îi va reveni în această seară strălucitorului Vasily Petrenko, care știe să obțină de la tehnica și nuanțata Orchestră a Filarmonicii din Oslo toate efectele cromatice necesare pentru o seară regală, de mare rafinament.
Programul zilei se încheie cu opera în concert „Arminio”, de Händel, cu Orchestra Armonia Atenea. În seria Concertele de la miezul nopții, la Ateneul Român, de la ora 22.30, sub bagheta lui George Petrou.
În distribuție: contra-tenorul Max Emanuel Cencic – considerat unul dintre cei mai buni contra-tenori din lume – în rolul lui Arminio, soprana Sandrine Piau – în rolul Tusneldei, soprana Aleksandra Kubas-Krunk – în rolul lui Sigismondo, mezzosoprana Ruxandra Donose – în rolul Ramisei, tenorul Sebastian Monti – în rolul lui Varo, bas-baritonul Pavel Kudinov – în rolul lui Segeste și contratenorul David DQ Lee – în rolul lui Tulio.
Opera ”Arminio” se pare că a fost una dintre preferatele lui Haendel. Ea spune povestea unui șef de trib germanic, Arminio, care luptă împotriva invaziei romane a țării sale, însă cedează cererilor soției sale, Tusnelda, de a se retrage de pe câmpul de luptă de teamă de a nu fi luat prizonier. Opera include arii de o deosebită virtuozitate care vor duce la incandescență talentul prestigioasei distribuții aduse pe scena Festivalului de George Petrou.
Fondată în 1991, orchestra Armonia Atenea abordează un repertoriu foarte amplu, care include de la concerte din barocul timpuriu, până la lucrări de secol XXI, precum și producții de operă și balet. Orchestra este invitată regulat la cele mai prestigioase festivaluri din lume, precum Musikverein, Théâtre des Champs-Elysées, Opera Royal de Versailles, Concertgebouw, Pleyel, Festivalul de la Innsbruck, Festivalul Versailles și prestigiosul Festival George Enescu de la București.
Armonia Atenea are o discografie foarte bogată, cu înregistrări la DECCA, SONY CLASSICAL, EMI Classics, MDG, ECM Records, foarte apreciată de presa internațională de specialitate – Diapason, BBC, Opéra-Découverte etc. Cea mai recentă înregistrare, la DECCA, este opera Alessandro, de Handel, cu o distribuție răsunătoare: Max-Emanuel Cencic, Karina Gauvin, Julia Lezhneva și Xavier Sabata – care a fost aclamată de critică (Diapason d ‘Or, Choc Classica, Choc al anului 2012, înregistrarea anului – BBC, „Cea mai bună înregistrare a Anului” și marele premiu la Premiile Internaționale de Opera 2013).
