Este DJ-ul cel mai iubit al tinereților noastre trăite la malul mării și este, de peste 20 de ani, psihologul muzical care ne alină neliniștile cu cele mai frumoase melodii ale pământului. În curând, emisiunea lui Andrei Partoș împlinește 500 de ediții, iar noi toți ne pregătim de sărbătoare.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Te pregătești pentru emisiunea numărul 500. Ce va fi special, ce ne oferi la ediția 500 a emisiunii tale de pe Radio Romania Actualitati, Psihologului Muzical?
Andrei Partoș: Voi face ca și până acum, la edițiile cu numere rotunde, invit ascultătorii în studio și petrecem o noapte împreună, vorbim, ascultăm muzica lor preferată, povestim…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Și au succes asemenea emisiuni? Cum faci trecerea de la edițiile în care ai invitat un nume mare la cele în care vin oameni obișnuiți? Cum reacționează ascultătorii? Tu l-ai avut și pe Marcel Iureş în emisiune, nu-i așa?
Andrei Partoș: Sigur că da, pe Marcel Iureș, dar şi pe Horaţiu Mălăele sau pe Oana Pellea, a fost multă lume de genul acesta, de nivelul acesta… Și te-ai putea aștepta să fie o diferență în sens invers, să fie audiență mai mică atunci când sunt invitați dintre oamenii obișnuiți. Dar nu e așa. E exact invers. În condiţiile în care la emisiunile la care am invitați nume mari primesc aproxiamtiv 200 de mesaje, la edițiile în care vin oameni simpli, pe care îi chem eu în emisiune, primim 300-400 de mesaje…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum îți explici asta?
Andrei Partoș: Poate pentru că ascultătorii se regăsesc în poveştile lor, spun „domnule, şi eu sunt la fel ca ăla, aş putea să vin şi eu în studio!” Au venit oameni de la Baia Mare, din Suceava, pe banii lor, pentru că eu nu îmi pot permite să le decontez cheltuielile… Și mă doare sufletul, e o frustrare imensă că nu am buget pentru asta. Și atunci oamenii vin direct de la gară, îi găsesc în hol pe la 11, 11.30 seara, înainte de emisiune, stau cu mine până la 6 dimineaţa şi pleacă înapoi. E fantastic că se întâmplă așa ceva, iar asta lumea nu ştie. Că e vina radioului că nu popularizează aceste lucruri, e altceva, dar eu îţi spun că e o durere de-a mea care se transformă uneori în furie, pentru că toate ideile mele au fost preluate de alţii.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dă-mi un exemplu, te rog…
Andrei Partoș: De exemplu cum se face atâta vâlvă că se fac concerte în garajul Europa FM. Păi, la mine în studio se cântă de 20 de ani şi nu am făcut caz de asta. Venea omul cu chitara, venea cu tobe, dar se cânta live, în studio şi încă într-un studio de ştiri. Iar acum toată lumea se entuziasmează, vai, ce eveniment, că se cântă într-un garaj cu 200 – 300 de persoane la un post de radio. E foarte bine că se face, dar nu mai spuneţi că e inedit! La Costineşti se cânta fără să ai nimic altceva decât un microfon nenorocit acolo şi cântau la el oameni extraordinari, artiști adevăraţi, Nicu Alifantis, Valeriu Sterian, toată lumea cânta acolo… Şi acum vii tu să spui că ai descoperit America. Iar chestiunea asta cu aniversările de la edițiile cu cifre rotunde are un aspect mult mai puţin comercial decât afectiv. Când am cerut obiecte pe care să le pot da cadou, tricouri cu inscripţie, obiecte cu sigla radioului, mi-au mai dat. Dar acum nu mai sunt bani nici pentru astea. Eu pregătesc câte ceva, dau ceva de la mine, că aşa e normal, şi oamenii vor pleca cu o amintire, că aşa e frumos. Dar asta e o indrustrie şi industria nu se face manufacturier. Eu nu pot să fac cum fac alte posturi care ba te trimit la New York, ba la mare, ba la Londra… Nu am putut să fac asta niciodată. Eu nu mi-am cumpărat niciodată ascultătorii. Mai mult de o invitaţie, două, la un eveniment, nu am putut să ofer. Eu nici la spectacolul Lara Fabian nu am putut să merg, pentru că nu am avut loc, organizatorul a zis că e mai important să vândă toate locurile, iar presa poate să stea şi în picioare. Eu nu fac pe vedeta, dar e jenant să stai pe culoar şi să încurci lumea. Așa că eu nu am văzut un concert pe care l-am promovat, doar pentru că organizatorii sunt meschini şi umblă numai după bani. Eu nu pot face aşa ceva. Și atunci caut să le dau oamenilor ceva cu care să plece de la mine, un suvenir.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Nu cumva eşti în situaţia aceasta de a nu avea bani din cauză că faci emisiuni pozitive, care promovează ce e frumos? Nu trăim într-o presă în care numai unde se promovează mizeria sunt şi banii mulţi?
Andrei Partoș: Exact aşa e, de asta mă şi doare. Sunt convins că dacă aş face emisiuni cu scandal, nu neapărat că aş face audienţă mai mare, că audiență mare avem și acum, dar un aport consistent din partea celor cu bani aş avea, în mod cert, iar asta mă revoltă. Văd emisiuni sponsorizate de X şi Y care nu au absolut nimic valoros în ele. Eu ce le ofer? Eu am deschis poarta studioului şi pentru oameni care nu pot merge la televiziuni sau la radiouri private, pentru că nu vrea lumea să-i asculte şi eu i-am primit şi au fost descoperiți astfel oameni super talentaţi. Am făcut asta nu ca să fac Românii au talent sau Vocea României, ci pentru a promova valorile. Chiar a venit o fătucă despre care ascultătorii imediat au zis „A, noi pe fata asta o ştim!” „Păi de unde o ştiţi?”, am întrebat. Și oamenii au spus că au auzit-o la Românii au talent. E adevărat, ea nu-mi spusese, pentru că eu stabilisem: Nu vreau să-ţi văd CV-ul, vreau să-ţi ascult piesele şi, dacă îmi place, te invit. Am primit vreo 40 de oferte şi am ales dintre ele… O dată pe lună, la emisiunea mea vin oameni de genul acesta… Şi la mine în emisie fata aceea a stat trei ore, a cântat şi a vorbit ce a vrut ea, nu ce au vrut alţii, cum se întâmplă la alte emisiuni de scandal.
Producătorul, casa de discuri care lucrează cu Mandinga a fost în juriu!
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Apropo de scandal, de ce iese mereu scandal legat de Eurovision?
Andrei Partoș: Eu am refuzat aproape orice invitaţie la Eurovision, tocmai pentru că e scandal. Domnul Dan Manoliu e foarte supărat pe mine pentru că mi-am permis să spun că e necinstit, că jurizarea de anul acesta a fost făcută clar pentru ca trupa Mandinga să plece la Baku, adică a fost o jurizare incorectă. Nu poţi să îl pui pe cel care e beneficiarul trupei să jurizeze, adică producătorul, casa de discuri care lucrează cu Mandinga a fost în juriu! Iar eu am spus tuturor că şi atunci când eram eu însumi în juriu aveam obiecţii şi le scriam. Eu am criticat jurizarea de la Eurovision şi când eram înăuntru, şi când au făcut jocul ăla super naţionalist cu Biondo care au fost daţi la o parte că sunt suedezi şi că nu reprezintă România, deci am avut obiecţii de fiecare dată. Când m-au rugat să îi ajut la conceperea unui regulament i-am ajutat, când a fost Marina Almăşan, eu am rescris aproape tot regulamentul… Și atunci Marina a avut inspiraţia să vină cu ideea unui premiu, apropo de ce ai întrebat, a fost poate singura ocazie când s-a dat un premiu pentru piesa câştigătoare de aici din România. Marina Almăşan a obţinut sponsor şi a dat o maşină pentru locul 1 de la Eurovisionul românesc, chiar mai mult decât le dădea finala mare, că, de fapt, finala mare nu îţi dă aproape nimic sau, mă rog, o sumă foarte mică. Marina, aşa cum e ea, care dă foenuri şi tot felul de jucării, acum a reuşit să obţină o sponsorizare cu Adevărul şi să dea ca premiu o maşină. Asta înseamnă să te preocupe un lucru pozitiv, pentru că un concurs de muzică e un lucru pozitiv. Și tot un lucru pozitiv e și emisiunea asta de noapte, despre care s-a spus că e născută moartă… Aşa s-a zis în 90, când am pornit la drum, dar uite că suntem la 20 de ani de atunci, şi uite că oamenii stau şi stau încă și mai mult decât stăteau înainte. Asta e o emisiune care te ţine lângă radio, prin natura ei. În afară de ascultătorii fideli, pasionați de ceea ce discutăm, mai sunt oameni care sunt nevăzători, oameni care sunt la job, șoferii de tir care sunt pe şoselele Europei, taximetriştii care conduc, tinerii care învaţă, deci sunt multe categorii de public care mă ascultă. Lumea asta a pozitivului pare mai uşoară, dar e mult mai grea. Pentru că sunt oameni care par că au umor şi par comunicatori foarte buni, dar nu sunt.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Poți să îmi dai și un exemplu?
Andrei Partoș: Uite, îţi dau și un exemplu: Ada Milea, în lumea ei, are foarte mult umor, dar când am invitat-o prima dată în emisiune nu am putut comunica cu ea deloc, nu a fost o relaţie chiar autistă, dar schizoidă a fost… Am stat acolo o oră și ceva, după care i-am spus Mulțumesc și La revedere și am trimis-o acasă, că stăteam degeaba, nu puteam vorbi… Abia după doi ani am mai invitat-o o dată şi am putut comunica… Și abia după cinci ani am reuşit să râdem, să glumim. Dar sunt convins că ţi se întâmplă şi ţie, să ai interviuri cu oameni cărora le pui o întrebare şi îţi răspund la 10, dar şi invers. Atunci când faci porcălele, care sunt regizate, e mult mai simplu. Dar la mine nu e aşa, la mine chiar vreau să ajungă oameni care chiar au ceva de spus.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Deci nu îi primești pe cei care nu au ceva valoros de spus?
Andrei Partoș: Unii mă şi sună şi spun „Băi, Andrei, am scos un disc nou, pot să vin?” Eu zic: „Trimite-l mai întâi să-l ascult”. Îl ascult, constat că nu spune nimic şi cu jenă îi spun: Mai încolo… Pentru că marfa nu e bună… Eu accept să te oferi să vii să te promovezi, că nu cer nimic pentru asta. Dar să fie ceva de calitate.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Tu acum trăieşti doar din banii pe care îi câştigi cu această emisiune?
Andrei Partoș: Da, exact. Pot să fac altceva?
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Păi trebuie să faci altceva. De ce să faci muncă voluntară pe Facebook?
Andrei Partoș: Pentru că nu am unde, cum, ce. Zi-mi tu pe cine pot eu să conving că eu ştiu mai mult, la cei 62 de ani ai mei, decât un puşti de 25 care stă toată ziua pe la uşile unora şi altora, care face ce i se spune… Cum pot eu să conving pe un redactor şef sau un director de radio privat că Domnule, dacă tu ai acum rating 1, eu cu o emisiune, îţi fac 10.
Prin Facebook pot să-i informez pe oameni
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Totuși, ești foarte activ pe online, postezi mereu lucruri extrem de interesante pe Facebook…
Andrei Partoș: Sunt mai multe motive importante pentru mine de a fi pe online… În primul rând, pentru că îmi place. Apoi, e o formă de comunicare rapidă, am feedback permanent, ceea ce în radio nu se întâmplă, în radio ai într-un timp de… Pe când aici, ai feedback imediat. Am pus pozele copilului şi nici nu am apucat să închid fereastra şi deja au dat like. Bun, zic, sunt şi reflexe uneori, dar alteori chiar le place oamenilor. Am văzut că la poze cu copii, mai ales, oamenii reacţionează repede, s-ar putea să fie oameni care nici măcar nu te cunosc şi tot reacţionează. Nici nu mai ştiu dacă e bine sau rău, dar a devenit un fel de cult al pozelor cu copiii. Chestia asta cu fotografiile copiilor eu nu o agream, sigur, unele sunt amuzante, dar nu mă gândeam să fac şi eu asta, să pun şi eu poze cu copilul meu. Și, apropo de motivele de a fi prezent pe online, am văzut că oamenii se bucură la muzicile pe care le pui şi pe care unii acum le descoperă. Asta e pentru mine o parte pe care nu ştiu dacă multă lume a înţeles-o şi anume că pentru mine Facebook-ul nu e atât o formă de comunicare, cât este o formă prin care pot să-i informez pe oameni care au nevoie de aşa ceva. Sunt mulți oameni din generaţia mea, de aici sau care sunt plecați, sunt din America, Canada etc., oameni pe care îi ştii şi tu, care se bucură când pun muzica pe care au auzit-o ei la Costineşti. Și asta e foarte bine, pentru că le dai oamenilor lucruri pe care, da, şi ei le pot găsi, dar eu le găsesc mult mai repede, mai uşor şi le postez. Şi atunci când le postez, o fac mereu cu o ocazie, fie că e o aniversare, fie că am descoperit eu ceva, nu merg pe ideea să arăt cât de tare sunt eu, câtă muzică ştiu eu din anii 70, nu. Postez şi noutăţi, chiar recomand albume noi şi atunci chestia asta e o formă de dialog. Ce ne doream noi să fie o revistă săptămânală, acum este una zilnică. Eu mă bag şi pe sport – dacă e un eveniment, dacă mă uit la fotbal sau tenis, zic două vorbe şi despre asta. Mă bag şi pe politic, că nu mă pot abţine, văd toate show-urile, zic două vorbe şi despre asta. Fac parte dintr-un grup, Susţinătorii presei corecte profesioniste fără tigăi, adică fără gaşca de la Antene, fac parte un grup de oameni care gândesc cam la fel, nu neapărat sunt pro PDL, ci sunt anti presă isterică… Și facem comentarii la toate lucrurile astea, extrase din presă, că acum toată presa s-a mutat pe online. Aşa eşti şi tu la curent şi poţi poţi să îi informezi şi pe alţii, e un mecanism foarte eficient.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Unde te putem găsi, așadar, online?
Andrei Partoș: Pe site-ul Psihologul Muzical, www.andreipartos.ro si pe pagina mea de Facebook, http://www.facebook.com/andrei.partos.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Iar de ascultat, te ascultăm, cu drag, de atâția ani, în fiecare noapte de vineri spre sâmbătă, la Radio România Actualități.
