Anca Turcasiu: Barbatii traiesc altfel decat noi pe pamantul asta, suntem extrem de diferiti

Dumnezeu cred ca ma iubeste

Alice Nastase Buciuta: Cum de esti si actrita, si cantareata? Sau, de fapt, ce esti, inainte de toate? Ai facut IATC-ul?

Anca Turcasiu: Am dat examen, dar nu am facut IATC-ul, pentru ca nu am intrat. Atunci cand am dat eu erau 3000 de candidati pe un loc si cu toate ca am avut note mari, cu care ar fi trebuit sa intru, la ultima proba am primit o nota mica, desi proba a fost buna. Dar m-au respins sub pretextul ca lasa ca mai are timp sa vina… Asta era sistemul. Si nu m-am mai dus. Tin minte ca tata, care lucra in Minister, a venit la mare sa imi spuna. Eu deja cantam la bar la International in Olimp si a venit inainte sa se afiseze rezultatele la IATC, pentru ca erau centralizate la Minister inainte de a se afisa la facultati. El aflase. Si m-am trezit cu el la mare… Eu am avut si am o relatie foarte speciala cu tata… Si atunci l-am vazut de departe venind spre mine… Si a inceput sa planga… Si acum imi vine sa plang, cand iti povestesc… Iar eu mi-am dat seama ca visul meu s-a ruinat. A venit si m-a strans in brate si nu a mai zis nimeni nimic. A fost foarte greu, pentru ca am suferit enorm, dar Dumnezeu cred ca ma iubeste. Simt asta, pentru ca imi da niste lucruri minunate.

Marea Dragoste – Tango: Si ce ti-a dat in locul facultatii de teatru?

ANCA TURCASIU: O alta scoala. In ’90 s-a infiintat o scoala, care nu mai exista azi, singura scoala de Musical, care a pregatit o promotie de artisti in toate domeniile – canto, dans si actorie. M-a sunat Marius Teicu sa-mi spuna ca s-a infiintat aceasta scoala si am avut sansa, pret de patru ani, timp de 8-10 ore pe zi sa lucrez la sange, incat sa fiu foarte pregatita pentru toate cele trei domenii de activitate. Tin minte ca intre ’90 si ’94 am facut facultatea si mi-am dat licenta la Targu Mures. Ca sa vezi cat de drastici erau, ne-au trimis la Targu Mures, sa nu cumva sa dam la IATC licenta, pentru ca sa nu fie parti-pris-uri, pentru ca majoritatea profesorilor erau de la institut si ne cunosteau, ne-au trimis pe un teren neutru si cu toate astea – rectorul care era atunci este si astazi, baiatul lui este cel care a regizat Rebeca, iar tatal lui, Atilla Nuderes, la premiera, in timpul spectacolului, aproape ca s-a ridicat in picioare si spunea: O vedeti? Ea este eleva mea, a terminat la mine in facultate. Asa m-a emotionat chestia asta ca se lauda cu mine, dupa atatia ani de zile, era mandru ca ma vede pe scena.

Marea Dragoste – Tango: Si ce ai facut dupa terminarea facultatii?

ANCA TURCASIU: Pentru ca am avut posibilitatea sa calatoresc, imediat dupa ’90 am plecat sa vad Broadway si tin minte ca mergeam in salile de spectacol si plangeam in hohote, nu ma puteam bucura de nimic. Ma simteam atat de frustrata, stiam ca sunt tanara, ca pot sa arat lumii ca as putea sa fiu in locul multor actori de pe scena si ca nu o sa ajung, totusi, niciodata sa fac asta, pentru ca la noi nu se va intampla acest gen de spectacol.

Marea Dragoste – Tango: Si, totusi, s-a intamplat…

ANCA TURCASIU: Prin ’95 cand au venit spaniolii cu Chicago am aflat de casting absolut intamplator. Pentru ca nu era afisat pe toti peretii, sa nu cumva sa vina toata lumea sa intre peste actorii de la National. Asa ca, pentru ca am aflat in ultima clipa, am invatat intr-o noapte, All That Jazz, piesa de referinta a personajului principal, si am fost la casting a doua zi. Dupa ce am cantat piesa, s-a facut liniste si au spus: Da, ea este! Dar nu am putut sa fiu eu, pentru ca nu eram actrita teatrului…

Marea Dragoste – Tango: Totusi, ai jucat in acel musical!

ANCA TURCASIU: Da, regizorul a creat un rol pentru mine in spectacol, Maestrul de ceremonii. Si mi-a spus: Invata si Velma, invata dansurile, invata tot in culise, fara sa stie nimeni. Si am invatat, desi erau dansuri grele, pe care daca nu le lucrai cu coregraful milimetric nu aveau cum sa iasa. Dar am muncit ca un caine, 10-12 ore pe zi, invatand ambele roluri. Si am invatat Velma, iar intr-o zi m-au anuntat ca actrita care juca rolul principal are o problema de sanatate si maine o sa joc eu Velma. Eram la Targu Mures, aveam un spectacol, si in tren, in cuseta, pentru ca am gasit o cuseta libera, mi-am repetat toate dansurile si toate cantecele. Am tras perdelele si nu am stat o secunda, pentru ca a doua zi aveam spectacol si eu nu jucasem niciodata Velma, nu repetasem niciodata pe scena, nu aveam repere de pozitie, de recuzita, nu stiam unde sa pun scaunul, pentru ca nu mai facusem asta niciodata. Si, cu toate astea, a iesit un spectacol extrem de bun, pentru ca daca am o calitate pe care mi-o recunosc este constinciozitatea, si ambitia si muncesc pana nu mai pot… De fapt, la mine nu exista nu mai pot cand vreau sa fac ceva. Nu exista ma doare, sau mi-e rau. A iesit minunat si mi s-a oferit posibilitatea sa joc 1 la 3 – 1 spectacol eu, trei spectacole cealalta actrita. Intr-o lege nescrisa a teatrelor se spune ca daca un actor inlocuieste peste noapte un alt actor, de a doua zi se joaca 1 la 1. Dupa care am obtinut 1 la 1 si am reusit intr-un an sa joc astfel, o data jucam Maestrul de ceremonii, o data jucam Velma. Si mi-am implinit oarecum visul. Dar s-a terminat Chicago…

Marea Dragoste – Tango: Dar de ce s-a terminat?

ANCA TURCASIU: S-a terminat. Nu ma bag in niste explicatii, pentru ca nu depind de mine. Mai aveam de jucat multe spectacole, dar s-a luat o decizie… Nu stiu, cred ca din partea conducerii, si au oprit reprezentatiile, desi se juca cu sala plina si mai erau multe reprezentatii. Sunt multe considerente care sunt anapoda, care nu au nicio legatura cu logica, cu normalitatea, aproape totul in meseria asta se conduce dupa niste reguli impuse de oamenii care au bani, de oamenii care au putere si care poate nu au nicio legatura cu asta, si asta se intampla oriunde, si in televiziune, oriunde. Uita-te in televiziune ce se intampla! Am avut posibilitatea sa fac atatea in televiziune, ca moderator, si pot sa spun ca asta mi-a lipsit cel mai mult din bucata mea profesionala in ultima vreme. Am facut una dintre cele mai reusite emisiuni, Iubesc Romania. Nu stiu daca ai vazut macar una dintre editii, pentru ca am facut doar sase editii, la Kanal D, ei au cumparat formatul.. Oricum, un proiect extraordinar, foarte reusit, dar s-a terminat. Trebuia sa mai fac ceva in februarie, dar nu s-a ajuns la o intelegere, nu le-a placut probabil formatul, nu conteaza… Am invatat in timp sa spun: asta e, merg mai departe, o sa iasa ceva pana la urma, nu trebuie sa ma framant, sa ma supar.

Marea Dragoste – Tango: Dar acum esti iarasi eroina a doua mari spectacole! Ai trecut peste momentul acela…

ANCA TURCASIU. : Nu mi-a fost usor, am trecut cu greu peste momentul asta, dar au aparut cele doua castinguri pentru cele doua spectacole de la Teatrul National de Opereta Ion Dacian, pe care le-am dat si pe care le-am luat, pe amandoua. Am intrat sa joc de la mijlocul lunii ianuarie pana pe 8 mai, iar in perioada aceea am petrecut pana la 12 ore in teatru. Practic mi-am parasit familia. A fost foarte greu, pentru ca a fost o perioada foarte lunga si nu mi-a fost usor nici mie, nici alor mei. Dar ne-am regasit dupa. Cu greu am reincalzit supa si acum e din nou fierbinte (rade)… Si am satisfactia imensa ca am revenit pe scena. Au fost niste ani lipsa, dupa care am revenit in niste spectacole incredibile, tot productii straine. Deci eu am fost distribuita in spectacole ale caror productii au fost straine de fiecare data.

Marea Dragoste – Tango: De ce?

ANCA TURCASIU: Pentru ca in Romania exista niste sosuri din care trebuie sa faci parte. Daca nu faci parte din sosul de actori care joaca in spectacolele acelea, nu ai cum sa intri, sa patrunzi, nu se anunta niciodata castinguri sau ceva, daca nu esti acolo, nu faci asta si nu ai cum sa patrunzi. Horatiu Malaele a montat un musical. Horatiu Malaele e prieten cu mine, dar… „Bimbirica”, zice, „nu m-am gandit la tine”. Cum, imi spui Bimbirica, ne stim de atatia ani, atatea spectacole impreuna si asa o relatie de amicitie frumoasa si nu-mi dai o sansa? Eu ii ascult CD-ul ala cand recita poeziile si plang in hohote si rad cu lacrimi, stiindu-le pe dinafara, si il ascult de o mie de ori, din gura lui le-am invatat pe dinafara si o fac in continuare, dar el imi spune: Nu m-am gandit la tine. Sau alteori sunt foarte multe interese. Trebuie sa intre cutare, ca omul ala aduce banii in spectacol.

Marea Dragoste – Tango: Dar cum tu nu ai ajuns sa intri in cercurile astea? Esti de 20 de ani pe scena. De ce nu ai reusit sa intri in hora in astia 20 de ani?

ANCA TURCASIU: Nici nu m-am angajat intr-un teatru si nici nu mi-am dorit asta. Pentru ca eu fac foarte multe lucruri, mult mai multe lucruri, si asta m-ar fi blocat sa fac gradinita, unde am inca o bucata din sufletul meu si la care nu vreau sa renunt, sa fac spectacolele in care cant – pentru ca eu cant cu trupa lui Petre Geambasu -, am spectacolul de la Majestic, de ani de zile, cant si separat in spectacole, prezint tot felul de evenimente, am televiziunea… Fac foarte multe si nu as fi putut sa ma blochez intr-un teatru. Dar nu-i nimic, deocamdata sunt foarte impacata cu ce am, cu ce traiesc profesional, pentru ca pana la urma noi suntem fericiti daca avem o viata de familie normala, dar daca nu ai implinirea asta ca artist, sa joci, sa arati, sa te arati lumii, de fapt, asa cum esti tu, ce esti tu si ce poti tu sa faci, e clar ca esti nefericit si traiesti intr-o zona care nu iti e confortabila. Acum sunt bine.

Am fost prea cuminte

Marea Dragoste – Tango: Deci anul acesta ai primit ambele roluri.

ANCA TURCASIU: Da. Nu le-am primit, le-am castigat! Le-am castigat datorita mie, datorita talentului meu, o spun, desi nu am spus asta pana acum. Am pierdut enorm, poate si in viata, si in meserie, pentru ca am fost prea cuminte, pentru ca am tacut, pentru ca nu am cerut nimic niciodata, n-am stiut sa-mi cer drepturile, n-am stiut sa merg sa spun: Luati-ma, sunt cea mai buna pentru asta. Pe mine, acum, eu! Nu. Am stat la coada… Am asteptat sa fiu remarcata. O prostie! Si au trecut anii. Sotul meu e un tip care m-a schimbat mult, pentru ca m-a zdruncinat enorm sa ma trezeasca la realitatea vietii, care este destul de dura. Dar prea cuminte, mult prea cuminte, fraiera de cuminte am fost. Am 41 de ani si spun ca da, si acum sunt la fel.

Marea Dragoste – Tango: Cand te-ai indragostit prima data? Cand ai descoperit iubirea?

ANCA TURCASIU: La 18 ani. M-am mai indragotit si mai devreme, dar nu a fost asa serios si puternic. Stii cum se spune, ca omul are o mare dragoste pe care si-o aduce aminte toata viata, a fost pe la 18 ani cu un barbat mai in varsta ca mine, dar care nu m-a luat oarecum sub aripa lui ca sa se faleasca ca are o iubita tanara si frumoasa, ci pentru ca s-a indragostit de mine si chiar cred in asta, si eu m-am indragostit de el ca o copila nevinovata si am invatat foarte multe lucruri de la el, niste lucruri atat de frumoase si de profunde si de sensibile despre viata, despre iubire, despre generozitate, despre daruire… Si il port cu mine, undeva, acolo in suflet.

Marea Dragoste – Tango: Nu ati avut de infruntat gura lumii, discutiile din jur, familiile?

ANCA TURCASIU: Nu, pentru ca nu prea stiau, am fost asa, mai feriti de lume si de tot. Familia nu prea era de acord, dar nu a avut incotro.

Marea Dragoste – Tango: Si ce s-a intamplat cu o iubire atat de frumoasa?

ANCA TURCASIU: S-a terminat brusc, pentru ca eu nu am fost de acord sa fac un pas decisiv pe care mi l-a cerut. Nu are rost sa intru in detalii, ideea e ca s-a terminat. Eu sunt foarte realista totusi, iar el voia totul sau nimic.

Marea Dragoste – Tango: Dar da-mi un exemplu de lucruri pe care le voia el?

ANCA TURCASIU: Da, de exemplu Hai sa plecam in Australia, de maine, numai noi doi! Si nu am putut sa fac asta. Am zis ca nu pot sa-mi las familia, profesia… Eu nu am fost in stare sa las totul. Si s-a terminat. A fost o perioada scurta, aceasta iubire, dar foarte intensa, dar care mie mi-a folosit. Iubiri au fost mereu, fiecare a fost frumoasa. Am iubit cu tot sufletul meu de fiecare data si am fost iubita mult in viata.

Marea Dragoste – Tango: Noi te-am vazut cu Gheorghe Gheorghiu. Ati avut o relatie foarte vizibila vreo cativa ani. Cum s-a intamplat povestea voastra?

ANCA TURCASIU: Relatia mea cu el a durat vreo 4 ani. Era o diferenta de 16 ani intre noi, dar el si acum e un copil mare, si atunci era mult mai copil decat mine. Canta toata ziua la chitara, radea, ma pupa incontinuu, topaia pe strada ca un copil, iar eu veneam dupa o relatie mai serioasa, mai academica, nu stiu cum sa spun, din care probabil ca am sarit pentru ca a fost o gura de aer, a fost altceva, si muzica lui, si sufletul lui si poezia din el, curgea din el cantecul cu poezia de la cap la coada. Ai pomenit asa ceva? Eu nu pot sa inteleg. Cine ti l-a trimis, il intrebam. Zicea: Nu stiu, asa am simtit. Se aseza si scria un cantec de la inceput pana la sfarsit, cu tot cu vorbe. Ceva rar. Si cantece atat de frumoase… A fost o poveste frumoasa, dar era nestatornic si rebel, mult prea nestatornic si rebel pentru cumintenia si rigoarea mea, mi-am dat seama la un moment dat. Si s-a terminat.

Marea Dragoste – Tango: Nu ai suferit atunci?

ANCA TURCASIU: Am suferit foarte mult, dar asta a fost si motivul pentru care am plecat in America, intr-un turneu de o luna de zile, ca sa scap si sa uit de suferinta, pentru ca mi se parea nedrept ce traiesc. Mergeam pe strada si plangeam si m-a sunat cred ca tot Marius Teicu si mi-a zis: Hai vino cu noi in turneu, cu Alexandru Arsinel, cu Stela Popescu, Gheorghe Turda, Jean Constantin. Si am plecat numai pentru a fugi de gandurile mele de aici si asa l-am cunoscut pe Cristi, acolo in America, in turneul ala.

Marea Dragoste – Tango: Era si toata lumea cu ochii pe voi atunci, toata lumea stia ca sunteti impreuna. Cred ca si asta a pus mare presiune asupra ta.

ANCA TURCASIU: Nu. Presa nu era atunci cum este azi. Nu are nicio legatura si nu, presiune nu, presiune a fost in sufletul meu si in mine, nu a venit din afara.

Marea Dragoste – Tango: Deci e posibil ca o femeie atat de frumoasa ca tine sa…

ANCA TURCASIU: Sa fie parasita si inselata? (rade) Da. Nu are nicio legatura frumusetea cu felul de a fi.

Marea Dragoste – Tango: Si atunci ce vor de fapt barbatii?

ANCA TURCASIU: Barbatii?! Nu vreau sa generalizez, dar barbatii traiesc altfel decat noi pe pamantul asta, suntem extrem de diferiti. Noi asta nu vrem sa intelegem, ca femei. Cred ca nu vrem sa intelegem ca ei simt si traiesc total diferit de noi, hormonal, emotional, creierul percepe altfel lucrurile. Eu am invatat sa inteleg asta.

Marea Dragoste – Tango: Deci daca sotul tau te-a insela acum, ai intelege?

ANCA TURCASIU: As intelege, daca nu as sti. (rade) Daca ar veni sa-mi spuna, nu stiu daca as intelege.

Cred ca nimic nu e intamplator

Marea Dragoste – Tango: Spune-mi cum l-ai cunoscut pe Cristi. Ai spus ca v-ati intalnit in America.

ANCA TURCASIU: El era managerul hotelului unde am dat noi spectacol. Lucra in Sacramento, era manager la Radisson, traia de vreo 8 ani acolo, avandu-l pe tatal lui de vreo 25 de ani in Statele Unite. S-a dus acolo imediat dupa revolutie, ca sa traiasca acolo. Cand am coborat din autobuz, era seara, eram nedormita de 24 de ore, dupa spectacole pana la 4 dimineata, fusese greu, greu… Imi spalasem la masina un trening, la o femeie, care mi-l bagase la 100 de grade si treningul intrase la apa, eram cu gleznele pe afara, eram jalnica, cu niste cearcane pana in barba… Si am coborat din microbuz si am vazut un barbat… In viata mea nu m-am uitat dupa barbati, crede-ma, si nu e genul meu sa flirtez sau sa ma uit sau sa ma intereseze chestiile astea, asa sunt eu, nu stiu de ce. Dar am dat cu ochii de el si a fost primul barbat la care m-am uitat sa vad daca are verigheta. Mi-a venit sa intru in pamant, pentru ca aratam cel mai rau din viata mea, in momentul ala si m-am gandit: Cum e posibil? In loc sa fi coborat din masina ca o diva, eu sa arat ca ultimul om de pe pamant la care nu s-ar uita nimeni niciodata?!…

Marea Dragoste – Tango: Care prin ce te-a atras?

ANCA TURCASIU: In primul rand, a coborat Stela Popescu din microbuz si s-a imbratisat cu el si i-a spus: Steluta! Stela si-a croit haine, ani de zile, la bunica lui, pe o strada din centrul Bucurestiului, unde el a copilarit. Si, nu stiu ce m-a atras. Nu pot sa-ti explic acum, pentru ca a fost prima oara cand ochii albastri, zambetul, sarmul, tinuta – avea o tinuta exemplara – si am dat spectacolul si a doua zi ne-a adus o pizza, in camera la fete, si ne-a invitat el si cu inca un prieten sa mergem sa facem un drum la Reno, unde sunt cazinouri. Noi care eram satui de drumuri si de microbuze numai de Reno nu ne ardea in singurele doua zile libere, dar pana la urma am plecat. Am plecat in masina lui Cristi, eu in spate cu Viorela Filip si Stela Popescu in fata. Pe drum s-a stricat toba de esapament si colegul lui din spate i-a spus: Da lumea jos din masina, ca iti atarna toba. Si le-a dat pe Stela si pe Viorela, care erau mai plinute. Si asa am ramas eu singura in masina cu Cristi, pe scaunul din fata. Si am mers nu stiu cati kilometri si am stat de vorba si ne-am gasit un fir comun de a vedea lucrurile. Si, la un moment dat, ma roaga Cristi: Da-mi si mie din torpedou ochelarii! Deschid torpedoul si ce crezi ca-mi cade in mana?! O caseta cu Gheorghe Gheorghiu. Nu am avut aer cinci minute.

Marea Dragoste – Tango: Cum ai interpretat semnul asta?

ANCA TURCASIU: Eu cred in niste lucruri mai presus decat noi. Cred ca nimic nu e intamplator. Daca eu cred cu ardoare ceva, in ceva, se intampla lucrul acela. Si s-a intamplat ceva intre noi pe drumul acela si pe drumul de intoarcere catre Sacramento… Apoi eu am intrat in microbuzul colegilor mei, sa plec mai departe la Los Angeles, iar Cristi a ramas la hotel. Nu s-a intamplat nimic intre noi decat ceva-ul acela, simturile s-au infierbantat asa… Eu m-am dus la Los Angeles, iar Cristi a venit a doua zi dupa mine. Si-a luat patru zile libere, stiind ca eu stau acolo, si in alea patru zile s-a schimbat, practic, totul. A fost o nebunie. Dar am crezut ca a fost o aventura. M-am intors la Bucuresti si… la revedere.

Marea Dragoste – Tango: Te-ai gandit ca ai avut o aventura si atat. Sperai ceva?

ANCA TURCASIU: Nu puteam sa sper, pentru ca el era legat de America. Numai ca un gand de-al lui ascuns a fost intotdeauna sa faca facultatea de medicina si a zis sa puna punct vietii de acolo si sa incerce sa vina in Romania si sa faca facultatea.

Cati ani aveati atunci?

ANCA TURCASIU: Eu aveam 27, el avea 29. Asta se intampla in ianuarie, iar el in aprilie a revenit in tara sa depuna actele la facultatea. Patru luni de zile ne-am scris faxuri. Eu nu mai stateam cu Gigi, stateam singura. Iar din aprilie nu ne-am mai despartit pana azi.

Marea Dragoste – Tango: A venit la tine acasa?

ANCA TURCASIU: A venit la mama lui acasa – parintii lui sunt divortati de cand era el mic, tatal e recasatorit in America, iar mama este aici in Romania. Vara a venit cu mine la mare, a stat cu mine trei luni, dupa care ne-am mutat la mine acasa si de atunci suntem impreuna. Anul urmator ne-am casatorit, anul urmator am facut copilul, adica au fost toate asa, parca scrise sa se intample.

Marea Dragoste – Tango: Ce va scriati? Ce fel de lucruri?

ANCA TURCASIU: Declaratii de dragoste. Foarte frumoase. Le-am pastrat. Nu stiu unde sunt, dar le-am pastrat. Cristi si rade de mine, ca le-am cautat o data si nu le-am gasit si mi-a zis: Asa de bine le-ai pus si asa de dragi iti sunt ca nu le mai gasesti. Cea mai frumoasa declaratie a fost cererea in casatorie, scriindu-mi una dintre cele mai frumoase scrisori de dragoste pe care le-am citit vreodata, a compus el nu stiu cate pagini, multe in orice caz, mult mai multe decat cred eu ca ar scrie un barbat in general si m-a invitat sa facem o plimbare cu un vas cu panze pe mare. S-a organizat el, s-a dus in port in Constanta. Eu tot nu voiam, ca eram obosita, pana intr-o zi cand m-a luat asa mai cu forta si am plecat amandoi si capitanul de vas. Si in mijlocul marii mi-a dat scrisoarea asta si mi-a dat un inel si m-a intrebat daca vreau sa fiu sotia lui. Capitanul de vas sau ce era, proprietarul, asa de tare s-a emotionat ca a deschis o sticla de whiskey, o avea el pusa bine acolo (rade). Cristi e un sensibil, un romantic.

Marea Dragoste – Tango: Ai zis Da pe loc?

ANCA TURCASIU: Da, fara nicio ezitare. Am stiut ca el este acela. Pana la el nu m-am gandit nicio secunda la maritis, nu stiu sa-ti explic de ce. Am stiut ca el este acela. Si el este acela, continui sa cred asta dupa atatia ani.

Marea Dragoste – Tango: Nu ai avut si tu momente de indoiala, sa te gandesti ca poate te-ai grabit, poate nu ai ales bine, poate ar fi trebuit sa mai astepti?

ANCA TURCASIU: Nu, n-am avut. A venit Radu imediat in viata noastra, iar Cristi s-a ocupat de copil de cand l-am nascut ca si cum as fi fost eu, adica eu plecam seara sa cant, el spala copilul, culca copilul. Sunt putini barbati care ar fi inteles plecarile mele, noptile mele nevenite acasa. E greu sa suporti lipsa unei femei trei luni din viata, cum a fost acum cu Rebecca. Am venit intr-o zi acasa si el a spus: Gata, nu mai pot, nu o sa ma mai gasesti acasa, ca nu mai pot. Alege. Ori noi, ori teatrul. Asa mi-a spus, intr-un moment de disperare. Dar, incet, incet, cu calm, i-am explicat…

Marea Dragoste – Tango: Tu ce ai fi ales, daca ai fi avut de ales cu adevarat?

ANCA TURCASIU: Eu sunt un om foarte diplomat, foarte impaciuitor, nu suport sa fie cineva suparat pe mine si chiar daca nu gresesc si e suparat, tot eu ma duc la el sa-i spun. Nu am mandrie, nu am orgoliu, imi lipseste cu desavarsire asta. Si ma gandesc foarte mult la noi, la ce ne-a unit, ce ne-a legat atunci cand ne tineam de mana. Ma intorc in trecut la momentul acela si tin foarte mult la familia mea, chiar daca nu mi-e bine cateodata sau mi-e greu, tin foarte mult la lucrul asta, pentru ca imi dau seama ca se destrama totul atat de usor, intr-o secunda se poate destrama totul. In general, din orgoliu se destrama, de la acel Eu, pe Mine, Eu… Nu, gandeste-te la ceilalti si apoi la tine si atunci se rezolva lucrurile. Eu asta fac, am invatat sa fac asta. Am luptat mult sa fie familia mea aceasta, pe care mi-am dorit-o. Si am facut ce ti-am spus acum… Atunci, pe loc, am tacut, nu am spus nimic. Dar cand a venit seara si s-a linistit, am stat de vorba, am incercat sa explic lucrurile. I-am spus ca mai e putin, sa vezi ce satisfactii vom avea si ne vom bucura. Am spus: hai sa incercam, uite, daca vrei vin noaptea si va mai fac o ciorba sau ce voiau ei de la mine, asta e, nu dorm. Si am rezolvat situatia. Nu e usor, e o lupta. Se duce din frumusetea aia de la inceput si apoi trebuie sa o intretii. Dar daca renunti la acest eu, la orgolii, la mandrie, devine mai simplu. Si de ce sa fim rai, e atat de usor sa fim buni in lumea asta?… Se spune ca se intoarce catre tine nu ceea ce iti doresti, ci ceea ce esti. Degeaba crezi ca meriti, degeaba iti doresti un lucru daca esti un om rau, pentru ca se intoarce catre tine ceea ce esti.

Marea Dragoste – Tango: Ai tot spus cat de greu e celor de langa tine sa-ti rabde plecarile, dar cat de greu iti este si tie? Pentru ca presupun ca si tie iti este greu…

ANCA TURCASIU: Da, dar vezi ca eu nu ma gandesc la mine. Asta e diferenta. Mie mi-e foarte greu. Sunt operata la o mana, din cauza bagajelor pe care le-am carat la viata mea. Am avut hernie de disc, care s-a rezolvat datorita sarcinii, s-a modificat coloana pentru ca nu m-am ingrasat in timpul sarcinii si aveam doar burta si s-a repozitionat coloana, altfel trebuia sa ma operez de hernie de disc; noptile nedormite, mancatul pe apucate, apasatul pe buton si cantat in secunda doi. Veneam vanata acasa, dupa 29 de zile de turneu din 30, niste autocare mizerabile, teava de esapament era in masina, nu afara, minus 25 de grade, cu manusa pe microfon, cu spotul ala in ochi, de mi-am stricat ochii, nu aveam ce manca, mancam chifle cu mustar… Si veneam acasa si mama spunea: Da ce esti draga asa obosita, ce, ai dat cu sapa? Ne lasa trenul dincolo de unde se termina peronul si eram cu Dorobantu si tin minte cat caram la alea, 25 de litri de vin, doi curcani si uite ce maini subtiri am, uite ce maini au carat sute de kilograme! Pentru ca nu ne dadeau bani, ne dadeau produse, mergeam la fabrici…Vai prin ce am trecut, cred ca as putea sa scriu multe carti din turneele pe care le-am facut si imi pare rau ca nu am linistea necesara si harul de a scrie. Regret asta, pentru ca pierd multe lucruri. Se spune ca atunci cand mori revezi momentele importante din viata ta. Iar eu am spus ca nu o sa am timp sa mor, pentru ca sunt atatea momente importante si frumoase ca eu nu o sa am timp sa mor. Am trait asa niste momente frumoase, niste satisfactii enorme…

Eu sunt o impiedicata, nu sunt atrasa de sport

Marea Dragoste – Tango: Sotul tau s-a stabilit definitiv aici? A renuntat la America?

ANCA TURCASIU: Cristi a venit in tara si si-a urmat visul de a face stomatologie oro-dentara si doar asta face in prezent.

Marea Dragoste – Tango: Are un cabinet?

ANCA TURCASIU: Nu, colaboreaza, ca medic chirurg, cu mai multe cabinete. Este liber profesionist si asta practic a fost un foarte mare noroc pentru mine, ca nu este un sot ocupat, nu pleaca dimineata si vine noaptea. Asta am si vrut, sa nu fim legati, sa nu avem un business care se ne ocupe zile, nopti, bani, salarii, nebunie, nedormit, ca e pacat si trec zilele fara sa te bucuri. Plecam in excursii toata ziua, chiar ne bucuram de viata asta, ei in mod special. Pleaca in toata lumea amandoi, copilul a fost in America de la 7 ani, singur, cu insotitor de bord. Am inceput sa-ti spun de el, ca e un pic altfel, descurcaret, matur, in lumea lui, citeste mult, descopera, cauta. Eu lucrez foarte mult cu copiii si cunosc foarte bine copilul in general, stiu sa ma apropii de el, stiu sa comunic cu el. Ei, Radu a fost singurul copil cu care n-am reusit sa fac pe deplin acest lucru.

Marea Dragoste – Tango: Dar cu ceilalti copii de la gradinita unde predai muzica?

ANCA TURCASIU: Predau canto si actorie si fac cate 12 spectacole pe an cu ei, la Palatul Copiilor. Am 150 de copii, de la 2 la 7 ani, si e o munca imensa si o parte mare din viata mea asta. Fac munca asta cu pasiune, imi place foarte mult sa lucrez cu ei si simt ca am rezultate foarte mari.

Marea Dragoste – Tango: Radu canta, are talentul tau?

ANCA TURCASIU: Are talent actoricesc, canta la pian foarte frumos, dar nu stiu daca va face asta. In clipa asta nu stie ce vrea sa faca, vrea doar sa aiba o viata libera, sa fie liber. A scris odata intr-o scrisoare ca vrea sa plece in Australia. De ce? Pentru ca Australia este tara in care poti sa faci toate sporturile pamantului. E un sportiv.

Marea Dragoste – Tango: Cu cine seamana?

ANCA TURCASIU: Cu Cristi. Sportiv in sensul in care daca face doua saptamani cursuri de ski, nestiind sa puna skiurile in picioare, dupa doua saptamani zboara pe partii negre. Asta o faci numai daca ai ceva-ul acela in sange. Pe ce pune mana el este campion. Asa e el, e nativ. Eu nu sunt asa, eu sunt o impiedicata, nu sunt atrasa de sport.

Marea Dragoste – Tango: Dar faci sport? Cum te intretii?

ANCA TURCASIU: Fac sport, ma chinui, muncesc in fiecare zi pentru asta, nu sunt asa de la natura. Fac de trei ori pe saptamana antrenament de aerobic, de tonifiere, si mananc intr-un anumit fel, la ore fixe, in cantitati pe care mi le apreciez sa nu fie foarte mari, nu mananc grasimi, nu mai mananc cascaval, ce mancam inainte, pentru ca dupa 35 de ani am inceput sa acumulez niste grasimi, pe care nu le mai puteam da jos. Si atunci am fost la nutritionist si m-a invatat ce sa mananc si cum sa mananc si de atunci mi-am format un mod de viata. Suntem ceea ce mancam.

Marea Dragoste – Tango: Dar nu mananci nici carne…

ANCA TURCASIU: Nu are legatura.

Marea Dragoste – Tango: Nu, dar ce mananci?

ANCA TURCASIU: Uite, la pranz am mancat o farfurie de legume – conopida, ardei, varza, brocoli… Ador legumele, fructele. Nu mai mananc dulciuri, patiserie. Eu am renuntat la carne nu pentru ca mi-a impus cineva, ca m-a fortat cineva, ci pentru ca asa am simtit eu. A venit din mine ceva, mi-a trimis Dumnezeu niste carti, pe care nu am vrut sa le citesc in viata mea pentru ca nu eu le achizitionasem, erau la un coleg in microbuz, si cum plecam noi in turnee si nu aveam ce face, l-am intrebat ce citeste si am inceput sa le citesc si eu. Si cand am ajuns acasa am zis: Hai sa incerc si eu, ca nu sunt oricum o carnivora.

Marea Dragoste – Tango: Nici peste nu mananci?

ANCA TURCASIU: Nu am mancat multi ani, dar am revenit, insa mananc destul de rar. M-am simtit foarte bine, mama era disperata ca o sa creada lumea ca fac parte dintr-o secta, pentru ca in ’90 nu exista nimic despre asta si pana la urma m-am simtit bine, mi-am facut analizele, nu am simtit nevoia de carne si asta a fost, iar eu in continuare pentru cei dragi gatesc cu carne.

Marea Dragoste – Tango: Si in rest, ce alte proceduri faci?

ANCA TURCASIU: Nimic. Acum am primit un voucher la un centru si am fost si mi-am facut niste proceduri. Dar nu folosesc, in general, tratamente, cosmetice, creme scumpe. Mi-e si rusine, daca ma intreaba de la o revista ce creme folosesc, pentru ca mai citesc si eu ca sunt persoane care folosesc creme de sute de euro. Eu folosesc Gerovital H3 de ani de zile, Elmiplant, astea romanesti, nu stiu de ce am incredere in astea, poate ca sunt mai normala decat ar trebui sa fiu. Si merg cu microbuzul, cu tramvaiul, cu troleibuzul, mie mi se par normale toate astea, desi lumea se mai cruceste cand aude. Eu doar am o meserie care are expunere, insa eu sunt la fel cu toata lumea.

Marea Dragoste – Tango: Si unde locuiti, ce fel de casa aveti?

ANCA TURCASIU: Intr-un apartament de trei camere, de 75 de metri patrati, in Panduri, cel pe care l-am avut eu inainte de a ma marita. Dar suntem fericiti acolo. Vreau sa-l renovez anul asta, am devenit putin nefericita, recunosc (rade). Mi-as mai fi dorit o camera, dar nu merita astazi 40.000 de euro pentru inca 15 metri patrati. Atat m-ar fi costat si am considerat ca 40.000 de euro nu inseamna fericirea mea chiar atat de mare si de banii aceia putem sa calatorim 7 ani in vacante exotice si splendide. Stam acolo de atatia ani de zile, e un cartier foarte linistit si curat, cu lume normala. Radu e elev la Colegiul National Gheorghe Lazar, are patru statii de troleibuz sau merge pe jos, e destul de aproape si in weekend avem o casuta la Corbeanca, in Paradisul Verde, o casuta de care se ingrijesc Cristi si soacra mea si mai mergem in weekend, dar mai mult ei, pentru ca weekendurile mele sunt blocate, verile sunt blocate. Nu avem cum sa traim acolo, pentru ca scoala copilului e in alta parte. Nu avem program fix, el poate azi are patru operatii, maine poate nu are niciuna, ne pliem greu cu programele si atunci e foarte dificil.

Marea Dragoste – Tango: Crezi ca exista o singura mare dragoste intr-o viata sau sunt mai multe si asta e doar un mit?

ANCA TURCASIU: Eu am avut aceasta mare dragoste la 18 ani, dar consider ca de fiecare data am trait iubirile cu atata pasiune, ca am avut impresia ca aceea prezenta este dragostea vietii mele. Atunci nu pot sa spun ca e o singura mare dragoste. Cred ca depinde si de norocul pe care il ai in viata, pentru ca poti sa intalnesti sau nu, sau poti sa intalnesti de mai multe ori pe acela cu care crezi ca imparti dragostea aceea unica. Eu pot sa spun ca am avut norocul sa-l intalnesc pe Cristi si cu el am trait dragostea aceea extraordinara, nu puteam sa respiram. Si chiar dupa ani de zile, tin minte ca il asteptam la aeroport si aveam fluturi in stomac si ma gandeam ca poate sunt anormala ca simt asa dupa ani de zile. Nu stiu daca mai simt asa si azi (rade). Ce fac este sa pastrez ce avem, pentru ca e foarte usor sa se rupa totul si ma gandesc ca a o lua de la capat nu e o fericire pentru nimeni.

DACA V-A PLACUT ACEST ARTICOL, VA RUGAM SA DATI LIKE PAGINII NOASTRE DE FACEBOOK – MAREA DRAGOSTE
Material realizat in august 2011