Mă bătea prea tare soarele,
Şi te-am pus în geam
Ca pe-o hârtie albastră.
Mă bătea prea tare gândul,
Şi te-am pus
În dreptul frunţii
Ca pe-o icoană
Făcătoare de minuni.
Mă bătea prea tare moartea,
Şi te-am pus în dreptul inimii,
Ca pe-un paravan
De dragoste.
Acum, că pleci,
Mă vor disputa cu o furie înzecită
Soarele, gândul,
Şi moartea.
Ca pe Homer
Cele şapte cetăţi.
Categorii:
Cea mai frumoasa poezie