Cel mai iubit, cel mai special, cel mai complet, cel mai uimitor artist al vietilor noastre isi aniverseaza astazi sarbatoarea nasterii. II uram La multi ani lui Nicu Alifantis, multumindu-i pentru toate miracolele pe care le-a adus in destinele celor care i-au ascultat si i-au inteles arta.
Doua momente au fost cruciale: cand m-am casatorit si, apoi, cand am facut infarct
Marea Dragoste / Tango: Cat de fericit esti, acum, pe toate planurile, profesional, personal?
Nicu Alifantis: Intamplator, acum, mai putin partea strict cetateneasca, mi-e foarte bine. In rest, am o profunda dezamagire ca cetatean al plaiului mioritic fata de ceea ce se intampla primprejur. Dar profesional, familial, am o liniste deosebita. De asta, probabil, sunt detasat vizavi de tot ce se intampla. Pun mai putin la suflet decat poate as fi pus daca nu aveam implinirile pe partea personala.
Marea Dragoste / Tango: De cand ai devenit un om linistit, au fost si epoci mai tulburi?
NICU ALIFANTIS: N-as putea spune ca am avut perioade deosebit de proaste de-a lungul existentei. Au fost lucruri care, sigur, m-au marcat, le-am pus undeva la suflet si mi-au mai cauzat cate-un infarct, dar in ultimii ani mi-am schimbat foarte tare viziunea asupra vietii. Doua momente au fost cruciale pentru mine: o data cand m-am casatorit si m-am adunat cu ai mei si apoi, cand am facut infarct si, dupa povestea cu infarctul, am privit totul cu alti ochi si m-am relaxat foarte tare. Mi-am facut un inventar foarte exact al prietenilor, al relatiilor, al oamenilor cu care merita sa-ti petreci timpul, pentru ca, mai ales de la o anumita varsta, timpul devine extrem de pretios si atunci e foarte important cu cine ti-l petreci. Si cred c-am facut alegeri bune pentru ca nu-mi pare rau – de la un moment dat incoace – de nimic.
Marea Dragoste / Tango: Ai alergat dupa dragoste, ai tanjit dupa dragoste, ai avut si perioade in care n-ai iubit?
NICU ALIFANTIS: Cred ca le-am traversat pe toate, pentru ca am fost un tip destul de agitat in tineretea mea. Mi-a placut sa traiesc,
mi-am trait viata chiar cu drag si dor, asa, cu mare ardere si intensitate, la un moment dat. Iar intalnirile cu femeile au fost teribil de benefice si de interesante. Chiar si despartirile au fost interesante. Cred ca, intr-o tinerete tumultoasa, inveti mai mult din despartiri si din relatiile care se asaza dupa, decat din perioada pe care o arzi cu o anumita intensitate, la o varsta care poate ca nu e cea mai potrivita in a gandi limpede.
Marea Dragoste / Tango: Cum v-ati cunoscut, tu si sotia ta, si cum au evoluat lucrurile pana-n ziua de astazi?
NICU ALIFANTIS: Eu si Anca, sotia mea de azi, ne-am cunoscut cu multi ani in urma, prin ’83. Ne-am iubit de prin ’84, ne-am imprietenit… Am facut un copil in ’86. Apoi ne-am despartit.
Marea Dragoste / Tango: De ce?! Fara sa fi fost casatoriti?
NICU ALIFANTIS: Fara. Pentru ca asa a fost sa fie. N-a fost vina niciunuia dintre noi, realmente asa a fost sa fie. Si ne-am reintilnit in ’96 si ne-am casatorit. Si iata-ne ca, de atunci, suntem impreuna si totul merge nu bine, ci foarte bine. Asta-i foarte pe scurt povestea. E un soi de telenovela. Si e o iubire foarte frumoasa din partea Ancai, lucru care nu poate decat sa ma onoreze foarte tare. Eu, fiind un pic mai imprastiat, mai zapauc, m-am luat cu ale vietii, cu ale muncii. Am facut bine sau n-am facut bine ca atunci s-a intamplat sa ne despartim, dar cert este ca acum ne este atat de bine impreuna, incat aproape nici nu mai conteaza. Chiar mi-e teama ca, poate, daca o continuam atunci, n-ar mai fi putut fi atat de bine acum… Nu stiu cum ar fi fost. Stiu doar ca povestea noastra e o poveste de iubire incredibil de frumoasa. Si faptul ca o traiesc, ca mi-a fost data, imi da acum o liniste extraordinara… O fi din cauza varstei?
