Adrian Paunescu

Amagire
Dar bine-ai venit, amagire,/ Mai stai, mai dureaza un pic,/ Aceasta mintita iubire,/ Oricum, e mai mult ca nimic.

Contract
Cum te-am iubit, te voi iubi mereu/ Si, in desfasurarile postume,/ Eu in contractul meu cu Dumnezeu/ N-am sa te uit si-am sa te strig pe nume.

Descint
Sa fie de viata, sa fie de moarte,/ Sa fie de gustul de mar paduret,/ Fecioara muscindu-l cu buzele sparte,/ Sa fie de singele ei fara pret./ Sa fie de salcia plinsului vesnic,/ Cind teatrele lacrimi confisca din ochi,/ Sa fie de ornic, sa fie de sfesnic,/ Sa fie de drag, spre a fi de deochi.

Durere
Aceluia care/ nu simte durerea,/ nu-i om sa gaseasca/ vreun loc nicaierea,/ ci poate o cale/ in cer recomande-i,/ eu nu dau oceane,/ pe Marea Irlandei./ Si-n ochi eu am lacrimi/ din Marea Irlandei.

Final
N-am ce sa-ti explic/ nu mai vreau nimic/ dintr-o viata nici o clipa n-a ramas/ Si-n acest final/ noi, paradoxal,/ facem nunta si botez si parastas.

Frumusete
Ce frumoasa esti in primavara,/ Cea mai minunata-ntre femei,/ Iezii pasc naframa ta usoara,/ Tu, cu muguri, bluza ti-o inchei./ Sigilat de taine nepatrunse/ Cerul bate drumul tau ingust,/ Trupul tau de muguri si de frunze/ De la cine sa invat sa-l gust?

Iubire
Atunci cind totul se-ntimpla firesc/ Ne-mpotriveam ca soarele si luna,/ si-abia acum incep sa te iubesc/ Cind simt ca te-am pierdut pe totdeauna.

Juramint
Si jur pe tine si pe apa toata/ care ne tine barca inclinata/ ca vei ramâne – dincolo de numar/ si dincolo de forme, masti si vorbe -/ a mea, de-a pururi, ca un brat in umar.

Lacrimi
Eu simt ca mor uitindu-ma-ndarat/ Si cum coboara lacrimi sa ma spele,/ Te caut intr-un cuib de rindunele,/ Mi-e dor, macar in poze, sa te vad./ Si, totusi, dincolo de-acest prapad,/ Tu ce mai faci, motiv al vietii mele?

Moartea
Da zgomotul marii afara din casa,/ Vreau liniste, liniste, marea m-apasa./ Vreau moartea sa vina sa lupte cu mine,/ Eu sint cineva, moartea e oarecine.

Scrisoare
Scrisoarea mea e de ulei, femeie,/ ulei din candele, ulei din cani,/ ti-o scriu ca sa-ti mai treaca intristarea/ ti-o pun pe amintire si pe rani.

Salvare
Apleaca-ti fiinta prin ceata albastra/ Sa nastem salvarea din dragostea noastra/ si roaga-te fiului tau ce e-n tine,/ Sa vina mai repede, sa-ti fie bine.

Tacere
Sa tac iubirea mea adinc-bolnava,/ sa tac si fulgerul ca te-as zdrobi,/ sa tac ca inclestatul de gingii,/ sa tac si a revansa, a gilceava./ M-as plinge pin-la os si pin-la nume/ prin ochi, ca lacrima sa ies din lume.