fbpx

William Shakespeare

de

Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor par a fi adormite in armonia raiului.(William Shakespeare)

Amagire
De tine-ndragostiti nu-s ochii mei,
Ei lesne vad in tine orice vina,
Dar inima nimic din ce-i in ei
Nu vede si de dinsii se dezbina.

Asemuire

Sa te aseaman cu o zi de vara?
Tu esti mai dulce si surizi mai blind!
In mai e vint si mugurii-i doboara
Si timpul verii trece prea curind.

Birfa
Ca esti vorbit de rau, n-ai nici o vina,
Doar birfa ride pururi de cel pur;
Podoaba frumusetii invenina
Pe corb chiar daca zboara in azur.

Cainta
Cainta ta nu inchide jalea mea,
Tu te caiesti, dar jalea nu-i trecuta,
Caci pentru cel pe cruce pus sa stea
Cainta vinovatului n-ajuta.

Cuvinte
Iubirea mea, in versul meu fierbinte
De tine si de dragoste ascult;
Imbrac cuvinte noi in vechi vesminte
Si irosesc ce-i irosit de mult.

Dor
Au inima si ochii pactul lor
Sa-ti schimbe-n pace impartitul bine,
Pling ochii mei cind li-i de tine dor
Si inima se-nabusa-n suspine.

Frumusete
Vezi, chiar si firile risipitoare
Impart, ici-colo, lumii multumiri;
Dar frumusetea trecatoare moare
Daca-o pastrezi ferita de-mpliniri.

Ginduri
Cind sint trudit, eu ma grabesc spre pat,
Ca spre-un liman tihnit dupa furtuna,
Si-n timp ce trupu-mi zace nemiscat,
Sub frunte gindurile mi se-aduna.

Hotie
De-mi furi iubita, fiindca ma iubesti,
Nu te blestem ca tu-i culegi iubirea,
Dar te blestem de-ncerci sa te-amagesti
Indestulindu-ti gustul, nu simtirea.

Iubire
O, nu! Iubirea-i far aprins oricind,
Furtunile si bezna sa le-nfrunte;
Stea navelor ce ratacesc, purtind
Comori ce nu se stiu sub-nalta punte.
De nu-i asa si totu-i nascocire,
Nicicind n-am scris, nicicind n-a fost iubire!

Iertare

Tot omu-i ticalos si-a ta greseala
Cind ti-o indreptatesc, eu sint la fel,
Punind balsam pe-acela ce ma-nsala,
Pacatuiesc iertind si-s mai misel.

Jertfa

O, lasa-ma sa ma smeresc in tine,
Primeste-mi jertfa simpla, dar curata.
Neprefacuta, inima mea vine
Ca singura in pieptul tau sa bata.

Marfa
Parind mai slaba, dragostea-i mai mare,
Iubesc mai mult, dar mai putin o zic,
Cel ce iubirea-si tirguieste n-are
In ea decit o marfa si-alt nimic.

Mama
Oglinda mamei esti si ea, prin tine,
Aprilul stralucirii-ar vrea sa-ntoarca
Si tu al virstei geam vrei sa-nlumine
In ciuda toamnei, tineretea parca…

Noapte
In mine vezi amurgu-acelei zile
Ce-n asfintit catre-ntuneric trage,
Noaptea-i rapune umbrele umile
Si-n sinea mortii totul doarme-n pace.

Orbire
Cind pleci, se-afunda-n suflet ochii mei,
Ei care calauza vietii sint,
Pe jumatate orbi, ei n-au temei,
Par a vedea, dar vazul li s-a frint.

Pedeapsa
Vrei sa ma lasi? Nu astepta atunci
Ca stinsa suferinta mea sa piara,
Da lupta si pe buze sa-mi arunci
Pedeapsa, dintre toate mai amara.
Caci de te-oi pierde, orice jale grea
O umbra-a suferintii mi-ar parea.

Rusine
Sa nu iubesti pe nimeni e-o rusine
Cind esti in daruiri nestavilit!
Multi te iubesc, o stii destul de bine;
In schimb, ca nu iubesti e prea vadit.

Soare
Urcat peste ceresti coline, pare
Tot tinar intr-a barbatiei cruce
Si-l insotesc in drumul sau spre zare
Priviri ce vor muri, iar el straluce.

Timp
Infrunt rabojul tau, te-nfrunt pe tine!
Prezentul si trecutul una-mi sint;
Ne minti prin tot ce faci si rau si bine
In mersul tau grabit peste pamint.

Ura
De vrei sa ma urasti, uraste-acum
Cind toata lumea impotriva-mi sare,
Slujeste-i ura, pleaca-ma oricum,
Fii pentru jertfa ta far’ de crutare.

Virsta
De patruzeci de ierni cind sa te-apropii
Si santuri s-or sapa in fruntea-ti blinda?
Semetul strai ce azi ne umple ochii
Va fi o buruiana tremurinda…

Zadarnicie
Satul de toate, caut tihna mortii,
Sa nu mai vad slavit pe cel nemernic
Si pe sarac cersind in fata portii,
Si pe cel rau hulind pe cel cucernic,
Satul de toate, toate le-as lasa,
Dar daca mor, cui las iubirea mea?

 

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *