Oamenii de stiinta au reconstituit prin modelare informatica o parte a cortextului cerebral al unui soarece, localizand cu precizie legaturile dintre neuroni, aceasta reusita ajutandu-i pe cercetatori sa inteleaga mai bine felul in care functioneaza creierul mamiferelor, inclusiv cel uman.
“Este o descoperire majora, pentru ca fara ea ar fi trebuit sa asteptam decenii sau chiar secole intregi pentru a determina localizarea fiecarei sinapse (conexiunile dintre neuroni, n.r.) din creier”, a explicat Henry Markram, de la Ecole Polytechnique de Lausanne, coordonatorul acestui proiect denumit “Blue Brain Project”.
“De acum va fi mult mai usor sa construim modele informatice precise”, a adaugat cercetatorul elvetian, al carui studiu a fost publicat in revista stiintifica americana Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Obiectivul acestui proiect, ce a fost lansat in 2005, este acela de a construi un creier virtual de mamifer pana in anul 2018.
Una dintre marile provocari cu care se confrunta specialistii in stiinte neuronale consta in alcatuirea unei “harti” a sinapselor dintre neuroni, denumita “conectom”, ce ar permite explicarea modului de formare a fluxului de informatii din creier, considerat un fel de “Graal” in acest domeniu de cercetare.
Creierul uman numara cateva sute de miliarde de neuroni si un numar infinit mai mare de sinapse.
Pentru a reconstitui virtual in trei dimensiuni un microcircuit al sinapselor corticale la soareci, savantii elvetieni s-au bazat pe datele culese timp de 20 de ani din esantioane de tesut cerebral, determinand astfel formele si proprietatile electrice ale mai multor tipuri de neuroni (celulele nervoase cerebrale).
Savantii au “tradus” aceste proprietati biologice in date matematice si au modelat 10.000 de neuroni conectati intre ei prin 30 de milioane de sinapse si multi kilometri de fibre, folosind super-computerul Blue Gene creat de IBM.
Oamenii de stiinta au constatat ca distributia sinapselor virtuale din studiul lor corespunde celei dintr-un circuit cerebral real la soareci, in 75% pana la 95% din cazuri, validand astfel modelul lor.
Ei au demonstrat astfel, dupa parerea lor, ca exista posibilitatea de a prevedea intr-o mare masura distributia sinapselor si legaturile electrice din creierele mamiferelor.
