Iuliana Marciuc si Adrian Enache traiesc, de 17 ani, o iubire profunda si temeinica, o iubire pusa de-a lungul timpului la incercare, dar care a iesit, intotdeauna, victorioasa. Dragostea lor a fost, ani de-a randul, subiect de barfa si comentarii, fara ca asta sa-i poata stinge, vreodata, flacara. Astazi, iubirea lor s-a asezat in matca, iar familia lor si-a randuit rosturile intru iubire. Intr-un interviu onest, realizatoarea emisiunii Confesiuni ne-a vorbit despre dragoste, despre familie, despre planurile lor de viitor.
Marea Dragoste / Tango: Cum iti imparti programul, cum te descurci cu David, cum reusesti sa faci si emisiune zilnica si drumuri la Snagov, unde iti petreci week-end-urile?
Iuliana Marciuc: In primul rand, e atat de frumos tot ceea ce fac, incat daca reusesti sa-ti organizeze timpul cum se cuvine atunci nu mai vezi decat partea plina a paharului. In sensul ca realmente sunt foarte ocupata, dar imi fac timp, in asa fel incat sa le impac pe toate, cum se spune. Ma organizez. Nu am vrut deloc sa-l dau pe David la bunici si sa-l vad doar in weekend. Adica de fiecare data am acceptat ajutorul si al mamei si al bunicii, pentru ca David, Slava Domnului, are si bunica si strabunica, dar numai cu vizita lor la mine acasa si nu invers, tocmai pentru a-l avea cat mai mult impreuna si pentru a petrece cat mai mult timp impreuna. Asta inseamna ca eu il duc la gradinita, dimineata, si dupa aceea imi fac programul meu de gimnastica, de pregatire de emisiune. Dupa emisiune, uneori ma mai duc si la restaurant. De la gradinita il ia cu randul o data Adrian, o data eu, de doua-trei ori mama sau ii mai fac program comun cu prietenii, pentru ca acum vrea foarte mult sa stea cu prietenii, nu mai vrea sa stea singur si tot timpul intreaba ce program avem astazi, cine vine la noi sau la cine mergem in vizita? Si, in rest, face tenis, merge la tenis, stie sa inoate de la 4 ani si nu prea mai vrea sa mearga la inot pentru ca stie ca a invatat deja si oricat ii explic ca mai sunt si alte stiluri el spune ca nu, gata, a invatat… Dar merge la tenis si la pian, suplimentar, de la gradinita.
Marea Dragoste / Tango: Ti se pare ca e talentat? Il mosteneste pe tatal lui in simtul artistic legat de muzica?
Iuliana Marciuc: A mers la cateva cursuri de actorie si i-am promis ca la toamna, cand va fi in clasa intai, va merge in continuare la actorie, dar asta mai mult ca o pregatire, ca lectie de dictie, ca lectie de miscare, nu neaparat pentru a face o profesie din asta, pentru ca este mult prea devreme sa spunem daca ne mosteneste intr-un fel sau altul. Eu mi-am dorit sa fac pian de mica, dar nu am reusit pentru ca n-am avut un pian, pentru el avem si pian, avem si clapa si vad ca-i place. A incercat si chitara, dar a renuntat foarte repede, poate si din cauza ca are manuta mai mica si chitara e grea la varsta asta. Dar vad ca la pian nu renunta si chiar ne pregatim de serbarea de sfarsit de gradinita speciala pentru pian, si abia asteptam sa vadem ce-a mai invatat.
Marea Dragoste / Tango: Cum iti amintesti – probabil ca sunt momente extrem de importante la care te gandesti mereu – de perioada cand ai fost insarcinata, cand il asteptai pe David sa vina pe lume, inainte sa stii daca va fi baietel sau fetita.
Iuliana Marciuc: Sigur, imi amintesc fiecare moment. Mi-amintesc momentul cand am aflat ca sarcina este sigura si cand, impreuna cu Adrian, am auzit primele batai ale inimii. Mi-amintesc perfect tot ce s-a intamplat inainte si dupa, inclusiv ca ne-am oprit la o taranca si Adrian mi-a cumparat un buchet de narcise albe. Adica am si foarte multe amanunte de care, bineinteles ca-mi amintesc. Apoi mi-amintesc cand eram insarcinata, despre petrecerea de ziua mea cand aveam o burta foarte mare si am si o poza cand Adrian a cantat la burtica, apoi momentul cand s-a rupt apa, care cred ca este unul dintre cele mai impresionante momente, de fiecare data numai cand povestesc nu reusesc sa-mi tin lacrimile, mi se pare ca este cel mai emotionant moment pe care-l poate trai o femeie.
Marea Dragoste / Tango: Cum s-a intamplat, unde erai, ce faceai?
Iuliana Marciuc: Eram acasa. Eram singura. Fusesem la o masa cu prietenii la pranz si ma odihneam dupa-amiaza. Adrian era plecat in turneu in Israel, nasterea urma sa fie peste vreo doua saptamani si m-am trezit din somul de dupa-amiaza cu acea durere specifica, pe care nu o pot descrie, dar care…, o durere placuta pot sa spun, o durere surda foarte scurta si foarte, foarte emotionanta. Norocul meu a fost ca, cu un an inainte i se intamplase prietenei mele si n-am intrat in panica pentru ca atunci am ajutat-o pe ea sa ajunga la spital si mi-am dat seama ca nu este criza mare de timp, adica poti sa stai cateva ore si asta a fost motivul pentru care n-am intrat in panica, desi nu eram deloc pregatita in nici un fel. Si am sunat la spital si doctorul meu tocmai venea dupa 36 de ore de zbor de la o conferinta din Brazilia. A fost foarte bucuros cand a auzit ca nasc dupa cele 36 de ore de zbor ale lui, dar a venit la spital special si am nascut, prin cezariana. Iarasi un alt moment impresionant este cand l-am vazut prima data… Iar cand era foarte mic, adormea tot timpul si incercam sa-l ciupim ca sa-l mai tinem si treaz. Bineinteles ca apoi, fiecare moment in parte reprezinta, practic, o sarbatoare. Am descoperit, am redescoperit viata impreuna cu David.
Marea Dragoste / Tango: Si, de exemplu, Adrian cand l-a vazut prima oara? Imi spui ca era plecat din tara, deci nu l-a vazut atunci.
Iuliana Marciuc: L-a vazut la cateva zile dupa aceea si am bineinteles prima poza in care il tine in brate cu fata spre el, asa, si se uita la el. S-a uitat minute in sir si el, care este un vorbaret, pur si simplu amutise. A stat cateva minute singur, mai mult de cateva minute, cateva zeci de minute singur cu el doar uitandu-se la el. Si mi-amintesc perfect ca tot se culca cu el pe burta si David era mic, mic, era mai putin decat toata partea de sus a lui, atat era de mic.
Marea Dragoste / Tango: Si pe David il cheama David Enache? L-a trecut pe numele lui atunci?
Iuliana Marciuc: Da, bineinteles din primul moment, il cheama Enache.
Marea Dragoste / Tango: Cum a putut face asta nefiind in tara? N-a fost ceva complicat?
Iuliana Marciuc: Nu. N-a fost ceva complicat. Exista un termen de doua saptamani sau nu stiu, parca termenul este de o luna, daca mi-amintesc exact. Este un termen dat pentru aviatori, navigatori, persoane al caror serviciu nu le permite recunoasterea chiar in prima zi de nastere, exista un termen de o luna in care poti recunoaste copilul si poti face actele copilului. Lucru care s-a intamplat cand el s-a intors in tara.
Marea Dragoste / Tango: Il cheama doar David sau mai are si al prenume?
Iuliana Marciuc: Il cheama David Mihnea Enache. David pentru ca este numele pe care ni l-am dorit, era pe lista de nume pe care noi ni le-am dorit si cand am fost dusa la spital, prietenele mele care m-au insotit l-au tinut pe Adrian in legatura telefonica directa cu ceea ce s-a intamplat si el, fiind in Israel, a zis, e clar, dintre toate numele alese trebuie sa ramana David. Pentru ca era in Israel. Si fusese chiar in aceeasi zi la locurile sfinte. Iar Mihnea pentru ca ne pregateam sa nasc de Sfantul Mihail si Gavrila si am zis sa aiba si un nume de sfant si mie mi-a placut foarte mult Mihnea.
Marea Dragoste / Tango: Cum esti in relatia cu Adrian acum? Cum v-ati asezat in iubirea voastra, legat de copilul vostru? Ce planuri aveti impreuna de acum inainte?
Iuliana Marciuc: Noi am avut planuri tot timpul, deci lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, mai ales ca el este intr-o continua miscare tot timpul si din cauza firii lui, dar si din cauza profesiei lui. Pentru ca, Slava Domnului, este solicitat si are concerte prin tara, prin Bucuresti si cu Teatrul „Tanase“ mai merge prin turneu, deci este destul de des plecat. Nu s-au schimbat foarte mult lucrurile. Pentru ca si cand nu statea cu noi permanent isi gasea timp sa vina, sa se ocupe de David, sa-l ia de la gradinita, sa mearga in parc cu el, sa facem vacante. Deci foarte mult lucrurile nu s-au schimbat. S-au schimbat, daca vrei, in sensul ca s-au asezat pe un fagas, daca vrei, de curatenie morala. Asta a fost schimbarea pe care eu am resimtint-o. Pe care am resimtit-o si in urma logodnei pe care am avut-o. Si, in general, prin tot ceea ce facem noi. In rest, oricum petreceam foarte mult timp si inainte impreuna, cum petrecem si acum.
Marea Dragoste / Tango: Si aveti planuri de casatorie? Va ganditi la asta?
Iuliana Marciuc: Sincer, sunt perioade cand ne gandim, sunt perioade cand nu ne gandim. In sensul ca singurul motiv pentru care as face acest lucru ar fi tot pentru David, pentru ca, ma rog, deja zilele trecute, exact cand plecam la gradinita, eram toti trei in usa si ne-a intrebat daca suntem casatoriti si daca poza pe care o avem pe noptiera este de la casatorie. Era poza de la logodna si i-am explicat ca este doar de la logodna si sigur ca a inceput cu un sir de intrebari. Norocul nostru a fost ca foarte multe exemple din jurul nostru, din pacate sau din fericire, sunt de oameni necasatoriti, dar care traiesc impreuna sanatosi copiii. Si momentul in care a cerut exemple a avut si exemple de oameni casatoriti, dar si exemple de oameni care traiesc si cresc impreuna un copil. Logoditi sau nelogoditi…
Marea Dragoste / Tango: Ati facut logodnica la biserica cu un preot sau acasa?
Iuliana Marciuc: Da. Am facut o logodna foarte frumoasa si romantica pe malul marii, la Balcic. Unde ne-a insotit parintele Stancu, este unul dintre duhovnicii nostri de-a lungul anilor, care a venit special la Balcic si-a tinut slujba acolo, pe malul marii. A fost o intamplare foarte frumoasa. Noi am fost solicitati sa nasim o familie, care si-alesesera deja locul la Balcic. Loc care a coincis cu dorinta noastra, pentru ca noi la mare ne-am cunoscut si la mare a inceput povestea noastra. Si atunci nu numai ca am acceptat cu bucurie sa-i nasim, dar am spus ca, pentru ca s-o putem face, trebuie sa facem si noi inainte slujba de logodna. Care a fost o slujba in tot intelesul cuvantului, in sensul ca am avut nasi, am avut buchet, am avut lumanari. Am iesit dupa aceea la biserica la o saptamana de la eveniment. Adica am respectat intrutotul traditia logodnei.
Marea Dragoste / Tango: Ai plans la logodna? Pentru ca pare ceva foarte emotionant.
Iuliana Marciuc: (rade) Da. A fost un moment foarte asteptat, pregatit minutios. A fost, intr-adevar, un moment foarte emotionant. Ni s-au umplut ochii de lacrimi la amandoi. Ne-am bucurat ca au fost prieteni multi alaturi de noi. Era marea care ne unise, martora iubirii noastre, care acum era martora logodnei. Adica fiecare lucru era o poveste si era foarte romantic. Asa cum Adrian m-a invatat pe mine sa fiu. Pentru ca eu nu eram o fire foarte romantica, dar cu povestea asta am devenit si eu mai romantica.
Marea Dragoste / Tango: Cum ai reusit sa-ti pastrezi iubirea atatia ani? Pentru ca, mai ales in mediul artistic cuplurile se fac si se desfac. Oamenii nu trec peste incercari peste care tu ai reusit sa treci. Cum de-ai putut sa-ti pastrezi iubirea asta de-atatia ani?
Iuliana Marciuc: Cu siguranta ca amandoi am contribuit si contribuim zilnic la acest lucru. Eu cred ca iubirea se intretine. Eu cred ca fiecare dintre parteneri trebuie sa aiba grija de iubirea lui si-a celuilalt. Noi ne facem permanent surprize. Sigur ca incercam sa fie numai surprize placute. El are un fel special de a transforma banalul si cotidianul in mici sau mari evenimente. E un lucru pe care tot de la el l-am invatat. Probabil in dorinta lui de a iesi din cotidian si de-a nu fi mononton face si pentru el, dar si pentru celalalt, viata mult mai frumoasa. Cred ca, cu intelegere si cu toleranta unul fata de celalalt, pentru ca, sigur ca si eu am avut multe peste care am trecut. In acelasi timp, cu siguranta ca nici eu nu sunt perfecta si are si el lucruri peste care trece, cred c-am invatat sa ne intelegem unul pe celalalt. Ne acceptam libertatea, pentru ca fiecare suntem doua firi foarte independente, libere si, pana la urma, iubirea trebuie sa, cum sa spun, sa castige in fata unor mici probleme, care, sigur c-au fost, cum le are fiecare. Nu cred ca trebuie la fiecare cearta sa, nu stiu, sa cedam asa usor. Cred ca este si foarte mult o chestiune de destin. Adica sunt intr-adevar foarte multe cupluri care se destrama, se fac si se destrama cu usurinta. Imi pare rau chiar de fini nostri, ei dupa un an de la casatorie, iata, au divortat. Si fusesera impreuna vreo 6-7 ani inainte. Poate ca este si unul din motivele pentru care noi, desi am vrut sa legalizam dragostea noastra in fata lui Dumnezeu si am facut o logodna, nu stiu daca vrem sa facem mai mult decat atat, in sensul ca de ce sa ma casatoresc ca sa am de ce sa ma despart. Exemplele din jurul nostru, intr-adevar, nu sunt foarte reusite. In orice caz noi avem multi prieteni si casatoriti si necasatoriti, foarte multe cupluri si foarte multi spun acelasi lucru ca le place sa fie in preajma noastra ca sa se incarce cu povestea noastra de iubire care se vede permanent.
De multe ori am vrut sa renunt la o iubire care-mi parea interzisa, dar pana la urma m-am lasat asa in mana destinului
Marea Dragoste / Tango: Crezi in marea dragoste? Poti sa spui ca „Adrian este sufletul meu pereche, jumatatea mea“?
Iuliana Marciuc: Eu zic ca da, pot sa zic, atata timp cat am trecut impreuna peste atat de multe lucruri… Chiar si copilul a fost pentru mine un semn, eu mi l-am dorit foarte mult. Pot sa spun ca noi ni l-am dorit foarte mult, atata timp cat el a fost alaturi de mine in tratamentele pe care le-am facut, in investigatiile pe care le-am facut. Eu n-am ramas foarte usor insarcinata si chiar, la un moment dat, s-a pus problema unei fertilizari in vitro. Tin minte ca gandul meu a fost, adica am avut o singura rezerva la aceasta procedura: m-am gandit ca, daca Dumnezeu vrea ca noi sa ramanem impreuna, semnul lui va fi un copil venit pe lume pe cale naturala.
Marea Dragoste / Tango: A, si asa a si fost, bineinteles.
Iuliana Marciuc: Asa a si fost. Pana la urma nu a mai fost nevoie de nici un fel de interventie si in momentul in care imi cam luase adio de la o sarcina pe cale naturala ea a venit.
Marea Dragoste / Tango: Nu v-ati mai gandit si la alti copii, dupa aceea, mai ales acum, in ultima vreme. Nu te gandesti, nu-ti mai doresti sau nu mai planificati.
Iuliana Marciuc: Nu. Sincer, varsta nu cred ca-mi permite. Sigur ca am o multime de avantaje pe care le vad in a fi o mamica putin mai in varsta. In sensul ca, practic, eu ma mentin tanara datorita copilului meu. Cand am avut intalnirea de 20 de ani de facultate eram cea mai tanara dintre mamici. Chiar m-a amuzat lucru acesta. Unele dintre ele erau chiar bunici. Si eu sunt doar mamica. Lucru care are si foarte multe avantaje. Eu traiesc acum o alta tinerete alaturi de copilul meu, dar nu cred ca as mai lua-o de la capat. Nu stiu daca as mai avea rabdarea necesara. Eu am si crescut singura si nu am acest model in familie. In plus, David o are pe Diana, este sora lui si incercam sa cultivam aceasta relatie de fratie intre ei, pentru ca nu se stie cand va veni momentul sa se ajute unul pe altul. Asa cum diferenta dintre ei nu le permite sa aiba foarte multe activitati in comun.
Marea Dragoste / Tango: Cati ani are ea?
Iuliana Marciuc: Diana e nascuta in ’96, are 15 ani. Implineste 16 ani. Iar David implineste 7 ani.
Marea Dragoste / Tango: Da. E diferenta destul de mare.
Iuliana Marciuc: E diferenta mare care nu le prea permite sa aiba multe activitati in comun. Si, cu toate astea, de cate ori se intalnesc, incercam sa le gasim lucruri de facut in comun, care sa-i uneasca…
Marea Dragoste / Tango: Dar cum esti in relatii cu Diana? Ai reusit sa te imprietenesti cu ea?
Iuliana Marciuc: Niciodata nu am avut o relatie proasta cu Diana. Intotdeauna am avut o relatie buna. Sunt perioade in care vorbim mai des. Sunt perioade in care vorbim mai rar, dar relatia este foarte buna. Este un copil foarte bun. De care Adrian si mama lui sunt mandri, si au si de ce, pentru ca este o adolescenta care a intrat printre primii la liceu. Si este un copil cuminte.
Marea Dragoste / Tango: Parintii tai au o casnicie foarte frumoasa. Sunt un model de relatie frumoasa.
Iuliana Marciuc: Da. In general si ei prietenii lor. Ei fac parte dintr-o generatie cu alte valori. Eu, intr-adevar, am vazut la ei un model si tocmai de asta mi-a fost, o buna perioada de timp foarte greu, pentru ca, ceea ce am vazut eu la parintii mei nu era ceea ce mie destinul imi arata. Dar am invatat sa nu spun niciodata niciodata. Pentru ca nu stii ce-ti rezerva viata. Recunosc, de multe ori am vrut sa renunt la o iubire care-mi parea interzisa, dar pana la urma m-am lasat asa in mana destinului si…
Marea Dragoste / Tango: Si bine ai facut, nu? Pentru ca iata, sunteti impreuna, aveti iubirea voastra, copilul vostru, familia voastra acum, nu?
Iuliana Marciuc: Da. Eu niciodata nu am acceptat si n-as accepta sa stau intr-o relatie in care sa fac compromisiuni mari. Sa stau intr-o relatie doar de dragul a ceea ce spune lumea. Si sigur, impreuna, am sfidat de multe ori lumea, dar… Dar nu suntem singurii. Diferenta dintre noi este clar ca noi suntem niste persoane publice cu o poveste cunoscuta. Sunt foarte multi oameni in jurul nostru care au povesti asemanatoare, pana la urma noi credem ca dragostea noastra e unica, dar, de fapt, fiecare crede asta. Probabil asta este si frumusetea dragostei.
Marea Dragoste / Tango: Nu te-a certat mama ta de-a lungul timpului, sau tata, nu te-au certat parintii tai din cauza relatiei tale atat de complicate, in care el a fost casatorit atatia ani?
Iuliana Marciuc: Ei, bineinteles ca au fost foarte multe discutii. La toate eu am incercat sa le povestesc despre cat de multe ofera Adrian si ei, pana la urma, erau si martorii acestei povesti si au incetat sa se mai impotriveasca.
Marea Dragoste / Tango: Pe parintii lui i-ai cunosc, ii cunosti?
Iuliana Marciuc: Bineinteles, noi am avut de la inceput o relatie foarte buna cu parintii lui. Ne vizitam. Mai putin cu tatal care sta foarte mult la Galati si vine destul de rar in Bucuresti, dar de cate ori vine doreste sa-si vada nepotul. Iar cu mama lui am avut permanent o relatie foarte buna despre care ea a si vorbit la un moment dat.
Am tinut permanent legatura. Chiar uneori ne amuzam si spunem ca are, probabil cel mai complet album de fotografii. In sensul ca ea primea fotografii, dintr-un CD intreg, ea primea 2-3 fotografii cele mai reprezentative la varsta respectiva. Si in acest fel, albumul ei este, practic, cel mai complet. Nu-i lipseste nici o perioada a varstei lui David.
Marea Dragoste / Tango: Deci ai o soacra buna.
Iuliana Marciuc: Da, da. Este o femeie cumsecade, foarte intelegatoare, blajina si, in acelasi timp, tipica. Se uita la emisiunile mele, se uita la aparitiile lui Adrian si de fiecare data le comenteaza. Aici seamana foarte mult cu mama mea care, intotdeauna puncteaza lucrurile care nu-i plac.
Marea Dragoste / Tango: Cum ii cheama pe parintii tai, prenumele lor?
Iuliana Marciuc: Alecu si Svetlana.
Marea Dragoste / Tango: Semeni foarte mult cu mamica ta. Sunteti amandoua frumoase si exact acelasi gen, e pentru tine, si tu ai sa inaintezi in varsta si vei arata ca ea, deci ai un model extraordinar. O sa fii frumoasa pentru totdeauna.
Iuliana Marciuc: Multumesc foarte mult. Mama mea este frumoasa. A fost si mai frumoasa… Este foarte optimista, iar acum, o data cu venirea pe lume a lui David este si foarte responsabila si incantata. David face foarte multe activitati cu ea. Ea se ocupa foarte mult de David si asta ii ocupa foarte mult timpul si-i face foarte multa placere.
Marea Dragoste / Tango: Esti o norocoasa ca ai atatia oameni buni langa tine.
Iuliana Marciuc: Sunt o norocoasa pentru ca David are si o strabunica, foarte sanatoasa, Slava Domnului, la 85 de ani ai ei. Si pe bunici, si prieteni. Noi suntem foarte sociabili si sigur ca modelul pe care-l are David este un model bun. El ia de la fiecare cate ceva. De exemplu, tatal meu citeste si acum foarte mult. Iar jocul preferat al lui David, daca se poate spune asa, este cititul.
Marea Dragoste / Tango: Da, ce lucru minunat!
Iuliana Marciuc: Care este un lucru minunat. Asculta foarte mult, ii place foarte mult sa asculte muzica si nu face nimic altceva in timp ce asculta muzica. Asta, evident, a luat-o de la tatal lui. Ii place sa mearga la teatru, ceea ce a luat de la mine, pentru ca eu, prin educatie, si asta ma ajuta foarte mult si la emisiunea zilnica pe care o fac, cu portrete de personalitati din lumea artistica, am fost dusa de mana la teatru in fiecare duminica, la matineu. Cu alte cuvinte, de la fiecare ia cate ceva.
Marea Dragoste / Tango: In ceea ce priveste proiectele profesionale, in ce te implici acum?
Iuliana Marciuc: As vrea sa spun, cu mare bucurie, ca emisiunea „Confesiuni“ este foarte cunoscuta. Este deja un brand al TVR-ului cunoscut pe piata media si este, probabil, proiectul care mi se potriveste cel mai mult si am sa-l continui si de la toamna. Si, practic, incerc de fiecare data sa aduc in fata publicului numai oameni de valoare. Nu incerc, chiar si reusesc, pentru ca eu fac selectia. Aducem numai oameni de valoare si cred ca este un model de ceea ce ar trebui sa transmita televiziunea.
Marea Dragoste / Tango: N-ai fost niciodata la o alta televiziune, nu? Esti foarte fidela Televiziunii Romane…
Iuliana Marciuc: Da. Si in viata particulara sunt statornica. Am primit, bineinteles, oferte dar, nu stiu, firea mea nu mi-a permis sa incerc altceva. Am fost statornica locului in care am ajuns imediat dupa ce-am terminat facultatea, ma simt bine pentru ca este o televiziune curata si nu as putea sa fac alt gen de emisiuni.
Marea Dragoste / Tango: Si ai si un restaurant. Spune-mi cum se numeste?
Iuliana Marciuc: Timp de cinci ani de zile am avut un restaurant chinezesc, care a fost in topul restaurantelor chinezesti din Bucuresti si asta m-a bucurat. A fost, de fapt, primul restaurant chinezesc deschis in Bucuresti cu patron roman si bucatari chinezi, bineinteles. Si m-am bucurat ca am reusit sa-l duc in topul clasementelor de specialitate tot timpul. Am luat insa hotararea sa schimb, nu stiu daca a fost o hotarare buna sau nu. Dar, ma rog, in general evit sa ma uit in urma. Viata e facuta din alegeri si alegerile nu sunt, nu stim intotdeauna daca sunt bune sau nu.
Eu iau lucrurile asa cum sunt. Sunt bucuroasa cu noul restaurant pe care-l am acum. Care este un restaurant italienesc, dar se gatesc si retete israeliene, pentru ca asociatul meu este israelian, se numeste Dov Café, dupa numele lui. Si incercam sa facem tot felul de lucruri frumoase si acolo, e o preocupare care-mi place si, totodata, o dorinta de a lasa o afacere si copilului meu. De la asociatul meu invat foarte multe in ceea ce priveste relatia parinte-copil si ei isi implica foarte mult, de mici, in copiii in afacere. Este o alta mentalitate a poporului israelian, pe care eu incerc s-o invat. Ei nu dau nimic de-a gata si la ei nu exista copii de bani gata. Exista copii care invata de mici ce inseamna banul si invata sa-l respecte.
Cred c-ar trebui sa invatam si noi mai mult de la ei.
Vestimentatia lui David Enache a fost asigurata de Innocence, www.innocence.ro
Tag-uri:
Adrian Enache · casatorie · copil · David Enache · iubire · Iuliana Marciuc · logodna · relatieCategorii:
Interviuri
