Marșul Diversității, Bucharest Pride 2017, ajuns la cea de-a treisprezecea ediție, a adunat sâmbătă, 20 mai 2017, peste 2000 de participanți care s-au întâlnit în Piața Kiseleff, alături de Arcul de Triumf, apoi au pornit în marș către Piața Victoriei. Înainte de plecarea către centru, în jurul orei 17, ploaia s-a dezlănțuit în rafale torențiale, însă fără să-i poată alunga pe cei dornici să susțină drepturile comunității LGBT și o societate în care să existe toleranță, înțelegere, respect, egalitate autentică între oameni. Ascunși sub umbrelele enorme în culoarea curcubeului sau sub copacii de pe marginea șoselei Kiseleff, participanții au așteptat ca rafalele să se oprească, după care au pornit într-un marș plin de ritm, de veselie, de culoare, de entuziasm, de iubire.
Fotografii de Paul Buciuta
Din camionul care deschidea coloana, au ținut scurte discursuri Florin Buhuceanu, reprezentant al Asociației ACCEPT- inițiatoarea și organizatoarea evenimentului-, Adam Sambrook, Vice Ambasadorul Marii Britanii la București, Oana Preda, de la Centrul de Resurse pentru participare publică, Brigitte Loesch, parlamentar german din landul Baden Wurttemberg, Oana Băluță, Platforma civico-politică ”Democrație și Solidaritate – Demos”, Laura Halding Hoppenheit, Stuttgart Pride, membră a Partidului Die Linke, Ana Sipciu și Radu Stoica, din partea partenerului evenimentului, GOOGLE România și Patrick Brăila, regizor și activist pentru drepturile persoanelor transgender. În mod deosebit, discursul final, dincolo de care s-a pornit în marș către piața Victoriei pe muzica mixată de DJ-ul invitat, a fost primit cu mare entuziasm și urale.
Patrick Brăila: Învăţaţi să vă iubiţi pe voi înşivă, pentru că doar aşa puteţi să îi iubiţi şi pe ceilalţi!
“Comunitatea trans e aici?!” a strigat Patrick Brăila, purtător al unui tricou inscripționat cu inițiala T.
“Mărșăluim azi printre copaci si case goale și ne întrebăm oare cum ar fi să purtăm curcubeul ăsta pe la Victoriei, Romană, Universitate, Unirii?
Mărşăluim printre copaci şi case goale şi nu nu ne vede nimeni, dar eu zic că e un prilej să ne vedem noi între noi, să privim atent către cei din jurul nostru şi să înţelegem că avem în comun mai mult decât credem. Că nu e suficient să bifăm o literă din acronim fără să ne pese de celelalte, că important e să ne cunoaştem unii pe alţii, să ştim unii despre alţii.
Hai să înţelegem foarte clar şi sincer cuvântul comunitate. Priviţi în jur, noi cei care suntem aici suntem cei norocoşi, cei privilegiaţi. Ştiu, sunt cuvinte grele…
Dar cum rămâne cu femeile şi cu fetele trans care sunt nevoite să facă sex ca să supravieţuiască?
Cum rămâne cu adolescenţii LGBT care nu au niciun ajutor?
Cum rămâne cu persoanele intersex despre care nu vorbeşte nimeni?
Cum rămâne cu femeile şi cu bărbaţii trans care au plecat din ţară, pentru că pur şi simplu nu au mai rezistat într-un sistem care nu le recunoaşte identitatea?
Cum rămâne cu cei care au rămas, dar nu pot fi azi aici?
Ce putem face?
Câteva lucruri simple.
Învăţaţi-vă drepturile!
Învăţaţi să staţi cu spatele drept şi să strigaţi că identitatea voastră nu e o alegere, şi nu e sub nicio formă negociabilă.
Învăţaţi că nu sunteţi inferiori, nici superiori, ci egali.
Învăţaţi să povestiţi despre voi cu deschidere, onestitate, asumare şi vehemenţă.
Învăţaţi că greul prin care aţi trecut este arma voastră cea mai de preţ pentru că felul în care vă trăiţi greul face diferenţa, cel puţin în ochii voştri, între învingători şi învinşi.
Învăţaţi să vă iubiţi pe voi înşivă, pentru că doar aşa puteţi să îi iubiţi şi pe ceilalţi.
O comunitate puternică se bazează pe iubire şi respect. Hai să învăţăm asta şi să dăm mai departe. Asta putem să facem.
Hai să ne gândim foarte clar şi sincer ce înseamnă o comunitate…
Au fraţii noştri din Moldova o vorbă: “Fără frică!” Hai să exersăm asta!
Trimitem dragoste şi putere fraţilor noştri din Cecenia, nu uităm şi respectăm victimele transfobiei şi homofobiei.
E al treilea meu an consecutiv la Pride şi o să merg la Pride, mort, copt, de-ar fi să se ţină în mijlocul câmpului, pentru că am o voce. T-ul nu e tăcut.
