Doi artiști români pe care i-am văzut mai puțin în operele din țara noastră, dar care joacă pe marile scene ale lumii, Angela Gheorghiu și Marius Brenciu, pot fi văzuți astăzi în distribuția splendidei creații a lui Puccini, La Rondine, care se transmite în streamingul online gratuit dăruit de Metropolitan Opera iubitorilor de operă din întreaga lume. Pentru a o viziona, după ce intrați pe metopera.org apăsați butonul alb WATCH NOW. Fluxul va fi disponibil astăzi, 16 aprilie, până la ora 18:30 EDT, respectiv până noaptea la ora 01.30, ora României – vineri, 17 aprilie.
Fotografii Metropolitan Opera
La Rondine, de Puccini, cu libretul creat de Giuseppe Adami, a văzut luminile rampei la 27 martie 1917.
În montarea de la Met, Angela Gheorghiu și Roberto Alagna sunt protagoniștii operei-bijuterie a lui Puccini. Dirijorul Marco Armiliato conduce o distribuție excepțională, care îi include și pe tenorul Marius Brenciu, pe soprana Lisette Oropesa și pe basul Samuel Ramey.
După mai bine de 70 de ani, tulburătoarea poveste de dragoste a lui Giacomo Puccini, La Rondine, a revenit pe scena Met în timpul stagiunii 2008-2009, într-o nouă producție de Nicolas Joël, care a plasat acțiunea în Franța anilor 1920.
Spre deosebire de lucrările de maturitate ale lui Giacomo Puccini, de la Manon Lescaut din 1893 până la Turandot-ul neterminat 31 de ani mai târziu, care sunt incluse în toate repertoriile de operă, La Rondine este pe nedrept de puțin jucată și de cunoscută. Însă este o lucrare superbă, unică și remarcabil de modernă, scrisă de Puccini în perioada sa de mare forță, în care era deja considerat cel mai popular compozitor de operă din lume. Numai că un șir de contexte nepotrivite au făcut-o să rămână în umbră și să nu cunoască gloria meritată nici în timpul vieții lui Puccini, nici în veacul următor. Totuși, până la sfârșitul vieții sale, Puccini nu și-a pierdut încrederea în această lucrare remarcabilă. „În viitor”, a spus el, „își vor da seama ce bijuterie este.” Iar noi avem șansa să întâlnim, astăzi, viitorul visat de Puccini.
Soprana Angela Gheorghiu și tenorul Roberto Alagna, interpreții rolurilor principale, care, în acea perioadă erau căsătoriți, sunt doi artiști care au jucat un rol major în reînvierea operei, dăruind publicului o versiune splendidă și îndelung aclamată la fiecare reprezentație. „Am fost întotdeauna de părere că este una dintre cele mai importante opere ale lui Puccini”, a spus Angela Gheorghiu. „Nu pot să vă spun de ce este cântată atât de rar. Pentru mine a fost prima operă pe care am înregistrat-o vreodată într-un studio. Este cea mai modernă operă a lui Puccini”. Iar Roberto Alagna a adăugat: „Este o operă care cuprinde foarte multe emoții, o atmosferă muzicală cuprinzătoare și are și momente foarte dramatice… Nu înțeleg de ce a durat atâta să reintre în repertoriu…” a mai spus Roberto Alagna.
La Rondine s-a jucat la Met în 1936, iar de atunci, la distanță de aproape 70 de ani, a revenit abia în 2008.
Dirijorul Armiliato consideră că La Rondine este o capodoperă, o bijuterie care așteaptă să fie redescoperită și iubită de public așa cum merită cu adevărat.
La Rondine marchează o schimbare de la formula pe care Puccini o folosise până la acel moment în cariera sa. Spre deosebire de operele sale de succes anterioare, La Rondine este o poveste originală, care nu se bazează pe un roman sau dramă cunoscută. Este povestea unei frumoase parizience, Magda, care își părăsește viața de până atunci pentru o poveste de dragoste romantică cu un tânăr idealist și naiv. Ea fuge cu el în sudul Franței (titlul operei se referă la rândunelele ce zboară spre sud înainte să vină iarna), dar va reveni la viața ei anterioară la sfârșitul operei. Această poveste de dragoste eșuată este pusă în contrast cu povestea unui alt cuplu, o pereche mai comică de îndrăgostiți care mențin entuziasmul în relația lor prin umor și ironie. În această operă, iubirea apare sub mai multe fațete, lăsându-ne să ne gândim la iubirile care ne rămân mai mult în suflete. Cele așezate, casnice și înțelepte sau acelea care ne răpesc inima pentru o vară, dar pe care nu le mai uităm niciodată?
