UNESCO a decis, in cadrul celei de-a saptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfasoara la Paris, in perioada 3 – 7 decembrie, inscrierea ceramicii romanesti de Horezu in lista Patrimoniului cultural imaterial.
Potrivit site-ului UNESCO, confectionarea ceramicii de Horezu este “un mestesug traditional unic”, practicat atat de barbati, cat si de femei din partea de nord a judetului Valcea, procesul de fabricatie fiind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, “barbatii sunt cei care se ocupa cu extragerea lutului, care este, ulterior, curatat, portionat si udat, framantat, tescuit si amestecat, devenind astfel materia prima cleioasa din care sunt confectionate celebrele vase rosiatice de Horezu. (…) Femeile sunt acelea care decoreaza obiectele folosind tehnici si instrumente specifice, cu care deseneaza modele traditionale. Indemanarea si talentul de a combina formele si culorile definesc personalitatea si unicitatea acestui tip de ceramica. Culorile sunt vii si variaza de la maro inchis, rosu, verde si albastru pana la celebrul ivoriu de Horezu”.
In urma discutiilor de joi, reprezentantii Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au decis ca ceramica de Horezu intruneste calitatile pentru a fi inclusa in Patrimoniul Cultural Imaterial. Astfel, potrivit UNESCO, “tehnicile, arta si cunostintele asociate ceramicii de Horezu sunt markeri simbolici pentru identitatea comunitatii din Horezu si Olari; inscrierea mestesugului ceramicii de Horezu in lista reprezentativa a UNESCO ar putea contribui la cooperarea cu alti mestesugari din alte zone in scopul promovarii respectului pentru diversitate culturala si creativitate umana; masurile propuse pentru cresterea promovarii, cercetarii si transmiterii mestesugului demonstreaza angajamentul diferitelor asociatii de mestesugari si autoritati locale pentru pastrarea acestei competente; olarii din Horezu si autoritatile locale participante la procesul de nominalizare si-au dat acordul pentru o informare gratuita, prioritara si completa in vederea inscrierii acestui element in patrimoniul UNESCO; mestesugul ceramicii de Horezu este inclus in mostenirea culturala intangibila a Romaniei, aflata sub autoritatea Comisiei Nationale pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, iar cei ce il promoveaza si il practica au oferit informatii pe toata durata pregatirilor”.
Cea de-a saptea sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanitatii a debutat luni si se va incheia vineri, la Paris. Pentru aceasta sesiune au fost primite 8 candidaturi pentru inscrierea pe lista patrimoniului imaterial in pericol si 36 de candidaturi pentru lista patrimoniului imaterial.
Anul acesta au mai fost inscrise in lista patrimoniului imaterial UNESCO, printre altele, ritualurile si mestesugurile asociate nuntii traditionale a populatiei Tlemcen din Algeria, Schemenlaufen, carnavalul din Imst, Austria, mestesugurile si arta de a canta la instrumentul muzical Tar, din Azerbaidjan, Ichapekene Piesta, festivalul din San Ignacio de Moxos (Bolivia), Frevo, forma de divertisment specifica unui carnaval din Recife, ritualurile Q?lišuy?n din Mašhad-e Ardeh?l din K?š?n (Iran), festivalul cireselor din Sefrou (Maroc).
Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO a fost alcatuita oficial in 2008, potrivit unei Conventii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial incheiata la Paris, pe 17 octombrie 2003. Lista numara in prezent peste 170 de opere din peste 75 de tari. Patrimoniul Cultural Imaterial se refera la traditii si expresii orale, incluzand limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri si evenimente festive, cunostinte si practici referitoare la natura si la univers, tehnici legate de mestesuguri traditionale.
Romania mai apare in Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatiii UNESCO cu ritualul calusului, inclus in 2008 (dupa ce fusese propus in 2005), si cu doina, inclusa in 2009.
Romania a trimis in primavara acestui an alte trei dosare, spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate anul viitor, in care sunt documentate, in vederea inscrierii in Lista patrimoniului imaterial, Colindatul in ceata barbateasca (propunere comuna cu Republica Moldova) si pelerinajele de la Manastirea Moisei (Maramures) si Sumuleu Ciuc (Harghita). De asemenea, reprezentantii Ministerului Culturii au declarat pentru MEDIAFAX, in iunie, ca s-a inceput lucrul la dosarul pentru propunerea jocului traditional romanesc oina, care ar urma sa fie trimis pana la sfarsitul lunii martie anul viitor la UNESCO si ar putea fi luata in considerare la sesiunea Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial din 2014. Romania participa si la alcatuirea unui alt dosar, tot pentru 2014, al carui titular este Turcia, despre sarbatorile Sfantului Gheorghe (23 aprilie) si H?d?rellez (sarbatoare musulmana din lumea turcica ce are loc pe 6 mai sau, pe stil vechi, 23 aprilie). Alte tari care vor face documentare pentru aceasta propunere sunt Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova si Libanul.
