Nu suntem singuri pe pământ decât în iubirile noastre dintâi. Dincolo de primele îndrăgostiri, dincolo de marile speranțe ale celei dintâi povești de dragoste, trecutul se prăvălește peste noi. Fantomele anilor risipiți ne bântuie fără milă fericirile care vin uneori prea târziu ca să le mai putem trăi întregi, ferite de neliniști.
În toate cărțile mele, în toate poveștile pe care le-am scris, mi-am atribuit copiii unor bărbați inventați sau visați, eroi așteptați sau doar chemați, pământeni iubiți fără speranță sau nepământeni iubiți fără rost. A fost forma mea de răzbunare pe realitate, dreptul meu de a corecta în lumea în care eu sunt stăpână, zeiță și judecător, o realitate lipsită de independență pe care, în viața de zi cu zi, n-o mai pot îndrepta.
Cu cât m-am cufundat mai mult în iubirea prezentă, cu atât mai mult am simțit nevoia irațională, absurdă, să schimb tot ce am trăit până acum. Să-mi spăl de pe trup atingerile trecute, să-mi îndrept greșelile și faptele proaste, să curăț cu lacrimi trufia lui și cu gesturi blânde vinovățiile mele. Dar nu mai pot schimba nimic. Cicatricele mele s-au preschimbat în dantelăria unor ținute de gală. Copiii mei au chipul iubirii trecute, copiii lui seamănă altei femei. Tresăririle mele de azi sunt reflexe ale unor întâmplări de demult, iar felul lui de a privi către mine poartă, obligatoriu, irizările unor comparații pe care mi-e greu să mă prefac că nu le simt.
Aș vrea să schimb ce a fost până acum, dar pentru că îmi e cu neputință, mă rog pentru un viitor care să-mi vindece rănile. Mă așez cu sufletul la capăt de viață, oblig nisipul clepsidrei să curgă în sus și, într-un exercițiu răsturnat și cutremurat de emoții, îi mulțumesc bărbatului iubit pentru zecile de ani de fericire pe care mi i-a dăruit. Îi mulțumesc că ne-am întâlnit la timp și că ne-am trăit adevărata tinerețe îmbătrânind împreună. Îi mulțumesc că am avut copiii fericirii noastre și că nepoții ne-au găsit tot iubindu-ne. Îi mulțumesc că datorită lui am învățat să cred din nou în dragoste. Și am trăit iubind. Și nu am mai murit niciodată.
