Despre mine, despre voi si despre multe altele. Tuturor ne plac povestile, iar povestile sunt frumoase atunci cand sunt adevarate. Cred ca e un adevarat curaj sa spui ce gandesti, ce simti si sa te citeasca o tara intreaga.
Va citesc de la inceputuri. Am cumparat revista de la primul numar si nu stiti de cate ori mi-am promis sa scriu. Va cunosc pe fiecare in parte. Am articole preferate. De fapt sa va spun in ce ordine citesc eu articolele. Prima data citesc interviurile cu personalitati. Am gasit aici persoane interesante, importante, mai altfel. Mi-am schimbat pareri, in sensul ca nu imi placea o persoana publica, iar dupa ce citeam despre ea in revista voastra imi dadeam seama ca greseam. De exemplu: nu imi placea Miron Mitrea de nici o forma. Insa mi-a placut cand a zis ca il doare sufletul pentru ca opozantii politici nu pot da in el, ca el e barbat, dar ca cea mai afectata e sotia si asta il doare ingrozitor. Si din momentul ala mi-a placut, mult de tot. Am iubit-o din prima clipa pe Anca Parghel. Am inteles cum gandeste si mi s-a parut cu adevarat artista. Cred ca e nevoie de cat mai multi oameni de genul asta: foarte sinceri cu ei. E de dorit ca o tara sa aiba cat mai multi cetateni de cat mai multe feluri. Actualmente suntem o mare gramada de oameni identici, si daca cineva se desprinde din turma asta, ceilalti rad si arata cu degetul. Cred ca de aia exista o revista ca a voastra, ca sa ne mai trezim si noi cei din provincie. Va iubesc, si va mai scriu…. Pe cuvantul meu