Centrul FILIA a transmis în data de 11 ianurie 2021 o scrisoare deschisă adresată Guvernului României prin care a solicitat respectarea drepturilor femeilor în politicile post-criză prin adresarea problemelor specifice cu care se confruntă în perioada pandemiei. Demersul este susținut de un număr de 12 organizații partenere din sfera drepturilor omului.
Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că, în astfel de perioade, problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Atunci când atenția publică este monopolizată de un subiect major, experiențele specifice ale femeilor și ale altor categorii vulnerabile tind să fie ignorate, iar inegalitățile de gen să se adâncească.
Centrul FILIA a desfășurat o cercetare exploratorie, în perioada august-noiembrie 2020, despre experiențele femeilor în timpul pandemiei pentru a înțelege starea de fapt și pentru a formula recomandări de măsuri post-criză sensibile la gen. Rezultatele cercetării scot la suprafață situații extrem de diverse de la pierderea locurilor de muncă și veniturilor, la epuizare fizică și psihică, la violență în familie și la locul de muncă, insuficiența resurselor de trai, intensificarea activităților de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale sau acces deficitar la servicii de sănătate medicală. Aceste teme lipsesc aproape cu desăvârșire de pe agenda publică și acest lucru se reflectă și în încrederea pe care o au femeile în autorități – datele indică un grad scăzut de încredere în autorități și preferința pentru rezolvarea eventualelor probleme prin apel la rețelele informale.
Cercetarea menționată face parte din proiectul “Femeile în timpul și după coronavirus: Informare, Cercetare și Advocacy pentru Egalitate de Gen” derulat de Centrul FILIA în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Către Guvernul României
În atenția Prim-Ministrului Florin Cîțu
Scrisoare deschisă
Solicităm includerea unor măsuri pentru respectarea drepturilor femeilor în politicile post-criză
Centrul FILIA solicită noului guvern condus de Premierul Florin Cîțu să adreseze responsabil și cu prioritate efectele crizei COVID-19 asupra femeilor. Apreciem abordarea egalității de șanse între femei și bărbați în cadrul Programului de guvernare, precum și a contextului pandemic privind accesul la servicii de siguranță pentru victimele violenței. Inclusiv organisme internaționale precum Organizația Națiunilor Unite recomandă plasarea femeilor și problemelor de gen în centrul măsurilor de combatere și recuperare ca urmare a pandemiei. În acest sens, subliniem necesitatea integrării unei perspective de gen în măsurile de combatere a crizei, precum și în pachetul post-criză.
Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Cu toate acestea, realitatea ne demonstrează că inegalitățile de gen se adâncesc în momente de criză, precum cea existentă.
- Două treimi dintre persoanele care au intrat în șomaj de la începutul pandemiei sunt femei;
- Femeile s-au confruntat cu insuficiența resurselor de trai datorată pierderii locurilor de muncă;
- Violența domestică se intensifică în perioada pandemiei, când victima este captivă în aceeași locuință cu agresorul, iar accesul la servicii de sprijin și la justiție sunt îngreunate (precum procedurile online care nu sunt accesibile tuturor);
- Echilibrul viața privată – viață profesională este afectat de pandemie prin împovărarea și mai mare a femeilor cu treburile domestice și de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale;
- Îngreunarea accesului femeilor la servicii de sănătate de calitate.În consecință, solicităm Guvernului României să țină cont de următoarele recomandări privind:
I.Prevenirea și combaterea violenței domestice
- Adoptarea proiectului privind sistemul de monitorizare electronică aagresorilor împotriva cărora există un ordin de protecție prin brățări electronice.
- Dezvoltarea unor proceduri clare de intervenție în cazurile de violență domestică, atunci când victima sau agresorul sunt infectați cu virusul COVID-19.
- Asigurarea accesului tuturor femeilor la justiție, inclusiv în perioade de stare de urgență sau de alertă, prin dezvoltarea unor măsuri specifice care să țină cont de provocările pe care le înfruntă femeile, precum lipsa accesului la electricitate, abilități scăzute de operare pe calculator lipsa deținerii dispozitivelor electronice necesare pentru a completa și depune online dosarul pentru emiterea unui ordin de protecție, nivel de educație scăzut, necunoașterea limbii române, deficiențe de vedere sau auz, dizabilități fizice sau mintale.
- Asigurarea accesului la servicii de consiliere psihologică și juridică pentru victimele violenței domestice, 1) prin alocarea fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii acolo unde ele nu există, în special în zonele defavorizate și 2) prin alocarea fondurilor necesare continuării serviciilor deja existente și adaptării acestor servicii la nevoile determinate de intensificarea violenței domestice în contextul pandemiei.
II. Asigurarea accesului la servicii de sănătate
- Debirocratizarea procesului de accesare a serviciilor medicale decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin eliminarea necesității adeverinței de la medicul de familie pentru a confirma sarcina și accesarea serviciilor medicale gratuite în timpul sarcinii pe baza unui test de graviditate efectuat în spital.
- Includerea în Strategia Națională de Sănătate (2020-2024) a refacerii și finanțării rețelei de planificare familială și includerea pastilelor anticoncepționale pe lista medicamentelor compensate.
- Creșterea rolului moașelor independente, care ar putea suplini această lipsă în zonele slab acoperite de servicii medicale. Cadrul legal necesar implementării și integrării meseriei de moașă în sistemul de sănătate este cvasi-absent. Lipsa acestor reglementări face ca moașele să nu se poată implica în furnizarea de îngrijire în timpul și în afara sarcinii, fapt care duce la o foarte slabă accesibilitate a serviciilor de contracepție, și la rate mari de mame neurmărite deloc pe parcursul sarcinii.
8. Monitorizarea permanentă la nivel național a respectării accesului femeilor la servicii de întrerupere de sarcină.
III. Îngrijirea și munca domestică
9. Eliminarea restricției acordării concediului părinților în cazul unde este posibilă telemunca. Momentan, concediul părinților în cazul închiderii grădinițelor și școlilor poate fi acordat, dacă nu este posibilă telemunca. Acest lucru contribuie la presiunea pusă pe femei de a realiza în același timp și activități de îngrijire și activități productive pe piața muncii și generează costuri ridicate pentru acestea în termeni de epuizare fizică și mentală.
10.Realizarea unei analize de impact și identificarea soluțiilor pentru redeschiderea în condiții de siguranță a școlilor și grădinițelor. Transpunerea educației în online generează o presiune în plus asupra femeilor și reprezintă o provocare și o sursa de inechitate socială în special în mediile vulnerabile, unde accesul la educație online este inexistent Pe termen lung, această măsură este nesustenabilă. De altfel, recomandarea oficială a OMS este aceea de a menține în condiții de siguranță grădinițele și școlile deschise.
Menționăm că măsurile sus-menționate se regăsesc, în mod preponderent, în cadrul politicilor publice aferente perioadei 2021-2027, elaborate la nivelul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, fiind importantă asigurarea tuturor resurselor necesare pentru realizarea acestora. Reiterăm faptul că adoptarea acestor măsuri reprezintă pași importanți în vederea diminuării inegalităților de gen și a asigurării unui acces real al femeilor la servicii de sănătate și siguranță de calitate.
Cu stimă, Andreea Rusu Directoare Executivă- Centrul FILIA
Photo by engin akyurt on Unsplash