Cum roade visul firea cea aeve/
Cu fiecare noapte mai adanc,/
Manand in turme zei, menandri, eve/
Si cavaleri cu lire la oblanc,[…]
Cum roade visul firea cea aeve
Cu fiecare noapte mai adanc,
Manand in turme zei, menandri, eve
Si cavaleri cu lire la oblanc,
Cum se lipesc cu totii de oglinda
Sa treaca dincolo cat mai curand,
Cum creste jalea-n tagma suferinda
A chipurilor in amurg plapand,
Cum nasc apoi naluci in cavalcade
Gonind usor spre porturi sidefii,
Spre specii calde, populand estrade
La circul interzis pentru cei vii.
Nu ma lasa, de umeri ma cuprinde,
Sopteste-mi vorbe clare, sa-nteleg,
Ori suiera preziceri si colinde
Sa fie iarna pentr-un ev intreg.
Din volumul Versuri, Editura 100+1 GRAMAR, Bucuresti 2000
In adancul iernii se nasc iubirile dezlantuite si cunoasterile dincolo de ratiune…