fbpx

Manuela şi Răsvan Cernat – Nu adormim decât dacă ne ținem de mână

de
Manuela şi Răsvan Cernat

Manuela şi Răsvan Cernat sunt unul dintre cele mai unite cupluri din câte există în România. În cazul poveștii lor… a fost predestinare! Apoi, au continuat să-şi scrie iubirea cu fiecare miracol pe care l-au trăit împreună. Au doi copii care le poartă prenumele, tot dintr-un gest de mare dragoste. Manuela şi Răsvan Cernat sunt un cuplu care funcţionează ca un singur suflet.

Interviu de Eveline Păuna, fotografii de Paul Buciuta / Marea Dragoste

 

Eveline Păuna: Alături de soţul dumneavoastră trăiţi una dintre cele mai frumoase poveşti de iubire din România. Când şi cum v-aţi cunoscut?

Manuela Cernat: Trecuserăm, de mai multe ori, unul pe lângă celălalt, fără să ne vedem. Ba chiar, într-o seară, am petrecut vreo două ceasuri în același loc, la un „ceai”, cum se numeau pe atunci petrecerile, la un prieten comun. Am aflat asta abia ulterior. Atunci… pur și simplu nu ne-am văzut, pentru că nu se împlinise timpul. Dar era scris în stele. Și, când a sosit timpul, ne-am întâlnit, în casa compozitorului Theodor Grigoriu, care avea să ne fie naș de cununie. Un om minunat, o mare personalitate a culturii noastre, un artist și un intelectual de excepțională anvergură. A jucat un rol providențial în destinul nostru.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: V-aţi promis unul altuia la o lună după ce v-aţi întâlnit, apoi, la o distanţă de încă una, v-aţi căsătorit. Cum de aţi avut atâta curaj, atâta siguranţă?

Manuela Cernat: Dincolo de dragostea la prima vedere, eram pe aceeași lungime de undă, în absolut toate. Până și în anul și în data nașterii. El în 23 februarie, eu în 23 aprilie. Important era însă altceva: supraviețuisem miraculos furtunilor istoriei care ne loviseră familiile. Proveneam din aceeași lume, aveam același sistem de valori și aceeași educație, același background cultural, aceleași ferme opțiuni în vremuri tot mai tulburi. Un bătrân și înțelept medic ardelean îmi spusese odată „Fetițo, să-ți iei om din lumea ta!” Cât adevăr în cuvintele lui!

 

                                                        Nu mai auzeam nimic, decât bătăia inimilor noastre

 

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Povestea dumneavoastră pare atinsă de aripi de miracol şi de predestinare. Vă rog să-mi povestiţi episodul cu albumul de fotografie care cuprindea poza soţului dumneavoastră…

Manuela Cernat: La începutul anilor ’70, în salonul din apartamentul părinților mei, pe un scrin, printre alte cărți de artă, a apărut un album de format mare, cu instantanee din România, luate de o foarte celebră artistă fotografă din Italia, Maria Pia Vecchi. Îl răsfoisem, într-o doară, din interes pur profesional. Printre multele portrete, am dat peste un „giovane compositore”, un tânăr blond, zvelt, cu aer romantic și trăsături de o mare distincție. Am frunzărit mai departe, fără să bănuiesc că acel „giovane compositore” era Prințul din poveste, hărăzit mie! Mulți, mulți ani după aceea, când Răsvan a venit prima oară în vizită la noi acasă, într-un început de decembrie, a dat cu ochii de album, a zâmbit și l-a deschis direct la portretul lui. Mama a încremenit… ea adusese albumul în casă… Trei săptămâni mai târziu, de Crăciun, ne logodeam. Ne-am pus verighetele în fața unei icoane, în casa unui unchi al lui, la miezul nopții, în toiul unei petreceri nebune. Numai în camera aceea parcă se lăsase o tăcere nepământeană. Nu mai auzeam nimic, decât bătăia inimilor noastre. Când am ieșit, verișoara lui Răsvan, o persoană cu un remarcabil simț de observație, a văzut imediat lucirea aurului pe inelarul mâinii drepte și a strigat vestea… Cununia religioasă am făcut-o un an mai târziu, în cvasi-clandestinitate, cât mai departe de București. A fost în creștetul Bucovinei, la Mănăstirea Arbore, după Liturghia duminicală, sub privirile complice ale țăranilor din sat. Slujba a fost oficiată de un părinte tânăr și frumos ca Eminescu, părintele Chifan, cu care am rămas prieteni.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Care a fost cel mai frumos moment al poveştii dumneavoastră de dragoste de până acum?

Manuela Cernat: Nașterea copiilor. De atunci încoace am avut parte de atât de multe clipe extraordinare, încât nu pot să aleg. Am călătorit mult împreună, am luptat mult cu necazuri și cu răutatea oamenilor. Până atunci, ne-am rodat unul cu celălalt. Amândoi suntem firi puternice și, când două pietre tari se întâlnesc, la început sar scântei.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dar cel mai dificil?

Manuela Cernat: Brutala, nedreapta și arbitrara eliminare din Opera Națională a soțului meu, ca dirijor.

 

                                                           Un cuplu unit înaintea lui Dumnezeu funcționează ca un singur suflet

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Sunteţi, amândoi, personalităţi ale României. V-a apropiat acest lucru sau a fost, uneori, o dificultate?

Manuela Cernat: A fost un imens privilegiu să fim mândri unul de celălalt, să ne bucurăm fiecare pentru succesele celuilalt. Știu că există, din păcate, familii de artiști măcinate de invidie, de resentimente. Pur și simplu nu pot concepe așa ceva. Cum să te întunece pe tine bucuria omului iubit, victo-riile omului cu care tu împarți totul?! Un cuplu unit înaintea lui Dumnezeu funcționează… ca un singur suflet, ca o unică entitate. La împliniri și la lovituri vibrează la unison. O căsnicie nu înseamnă numai dragoste, ci și spirit de echipă, solidaritate. Viața în doi înseamnă un permanent balans, o permanentă reechilibrare; trebuie să știi să îl cruți pe cel de lângă tine, să nu îl încarci negativ ca să te descarci tu de un necaz, să găsești puterea să-l sprijini când nici tu nu mai ai resurse de energie. Viața în doi înseamnă să te bucuri, clipă de clipă, de darul acesta. Înseamnă să ai încredere în celălalt și tu, la rândul tău, să știi să reziști tentațiilor. Să respecți sacrul legământ. Par vorbe mari, dar totul este atât de simplu. Fericirea este la îndemâna noastră. Depinde doar de noi.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: V-aţi susţinut reciproc în carieră… De câte ori au fost lacrimi?

Manuela Cernat: A fost o altă mare șansă a noastră, aceea de a fi egal împliniți în profesiile noastre și de avea și pe acest plan multe puncte comune. În copilărie urmasem școala de balet particulară a coregrafului Petre Bodeuț, apoi studiasem pianul cu un rus alb, Romanov, fugit din Rusia după Revoluție. Dar Răsvan m-a învățat cum se citește o partitură de orchestră sau de operă și, până s-au născut copiii, la concerte urmăream împreună partitura. Pe urmă, el a început să dirijeze tot mai des și preferam să-l privesc. L-am însoțit la toate concertele și spectacolele lui, chiar și în unele turnee din străinătate, în Japonia, în Danemarca, în Franța. El a venit la conferințele și evenimentele mele, îmi urmărește emisiunile tv. Ne aplaudăm sau ne criticăm reciproc și, în privirea celuilalt, fiecare dintre noi citește evaluarea cea mai exactă, afectuoasă, dar lucidă. Da, este o imensă șansă să ai lângă tine un om în care ai totală, absolut totală încredere, cu care poți discuta orice, de la istorie la literatură, la politică, un om care să fie o adevărată enciclopedie. Lacrimi nu au fost, ci doar indignare, ori de câte ori lui Răsvan i s-au pus piedici în profesie. Dau ca exemplu doar una: invitat în SUA pentru o audiție cu Philadelphia Orchestra și un concert cu dată stabilită în Florida, nu i s-a dat pașaport, în urma unei turnătorii colegiale.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Copiii vă poartă numele – Răsvana şi Emanuel. E un gest de dragoste?

Manuela Cernat: Și o inconștiență! Avem mii de încurcături cu actele, mai ales când călătorim împreună. Lui nu i se părea niciun nume îndeajuns de frumos pentru minunea pe care o așteptam. „Foarte bine, atunci o să-l cheme Răsvan, sau Răsvana”. Mai putea spune nu?! De altfel, în persană, „Răsvan” înseamnă „Grădina Paradisului”. Femininul lui l-am inventat noi. Cel puțin așa credeam. Trebuia să fim pregătiți pentru amble variante. Atunci nu exista ecograful. Din fericire. Pentru că astăzi el alungă din viața cuplului emoția, înfrigurarea așteptării… e fată… e băiat?! Pe atunci suspansul era total. O mătușă de-a mea, mamoșă, spunea că mamele pot ghici după cum mișcă prima dată copilul. Dacă trage un șut zdravăn – bum! – e sigur băiat, dacă unduiește delicat – e fată… Prognoza îmi părea la fel de fantezistă ca rubrica meteo. Și touși, chiar așa a fost! După ce a apărut Răsvana, a fost rândul lui să decidă ca bis-ul să poarte numele Emanuel – „Dumnezeu este cu noi”.

 

                                        Astăzi, când cotidianul e tot mai complicat, fără umărul de care să te reazemi, oferindu-i la rândul tău sprijin, te frânge viața…

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Care a fost cea mai frumoasă declaraţie de dragoste pe care v-aţi făcut-o?

Manuela Cernat: Într-o emisiune de televiziune, invitați amândoi, pe un platou cu multă lume și multă zarvă, ne-am simțit ca doi îndrăgostiți timizi, ne-am privit în ochi și, fără să mai auzim sau să vedem ce se întâmplă în jur, am fi vrut să fugim de acolo undeva unde să fim numai noi doi.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Mai cred românii în Marea Dragoste?

Manuela Cernat: Nu doar românii, ci întreaga planetă caută, așteaptă și visează perechea ideală, împlinirea deplină prin iubire. Dacă până și păsările cerului își construesc cuiburi, au perechi și le sunt fidele, au grijă de pui și se sacrifică pentru ei, cum să ratăm noi oamenii aceste bucurii esențiale?! Tocmai astăzi, când cotidianul e tot mai complicat, fără umărul de care să te reazemi, oferindu-i la rândul tău sprijin, te frânge viața…

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Care este cel mai nobil gest pe care o femeie îl poate face din iubire?

Manuela Cernat: Cred că noblețe trebuie să existe în fiecare gest și în fiecare cuvânt de zi cu zi al unui cuplu, în egală măsură din partea femeii și a bărbatului. De ce să fim numai noi nobile și ei nu?!

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Sunteţi gata să spuneţi că povestea dumneavoastră de dragoste e pentru totdeauna?

Manuela Cernat: Știu doar că, după atâția ani de viață în doi, la miezul nopții, tot nu adormim decât dacă ne ținem de mână.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Interviuri · Stiri

Comentarii

  • Am avut placerea si norocul sa cunosc acest cuplu celebru in Romania si i-am apreciat mult. Sper sa am sansa sa-i mai reantalnesc.
    Le urez din inima un an nou 2019 cu mult succes si multe bucurii !

    Marcel Rosca ianuarie 1, 2019 11:06 am Răspunde
  • RAZVAN. …MANUELA. SM CITIT
    ARTICOLUL …CU LACRIMI ÎN OCHII
    VĂ FELICIT. VO DORESC. SANATATE BUCURII. VOUĂ ȘI COPIILOR FACEȚI PARTE DIN CELE MAI FRUMOASE AMINTIRI LE AM. DE. ACASĂ ACOLO CU DRAG…

    BOGDAN ANTONESCU septembrie 21, 2016 12:30 am Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.