Probabil ca nu este o misiune usoara pentru nici un ziarist sa stea de vorba cu Puya despre lucruri pe care nu le aminteste niciodata in interviurile sale. Sotia lui, Melinda, copiii – o fetita de aproape doi ani si inca un bebelus pe drum, fratele lui, Alexandru, care a murit de curand nu sunt subiecte in preajma carora artistul se simte confortabil. Cu toate astea, nu ne-a refuzat intru totul curiozitatile si ne-a vorbit, in interviul de mai jos, despre familia lui si despre “lucrurile importante in viata”, despre muzica, televiziune si politica, despre colegul sau din trupa La Familia, Sisu, despre extravagantele si placerile lui de zi cu zi.
“Te bucuri ca prostul ca lumea poate sa-ti vada toate pozele din album pe Facebook?!”
Marea Dragoste / Tango: Multi oameni sunt exhibitionisti, le place asta…
Puya: Lumea s-a schimbat foarte mult din cauza asta, si cred ca mai mult in rau. Mie imi plac discutiile simple, iesirile in natura. Cateodata prefer sa merg cu bicicleta decat sa folosesc masina.
Marea Dragoste / Tango: Care crezi ca e cel mai grav lucru care se intampla acum in muzica romaneasca?
Puya: Nu cred ca e ceva care se intampla doar muzicii romanesti. Muzica romaneasca, din punctul meu de vedere, e sus si chiar nu ma gandeam ca o sa ajunga la nivelul asta. Cand m-am apucat eu de muzica, prin ’95, nici nu speram sa am vreodata un videoclip, de exemplu. Nu era nici o televiziune muzicala, nu era nici o piesa romaneasca pe radio, se saturase lumea de slagare. Abia mai tarziu au aparut 3 Sud Est si altii. Iar acum, uite, sunt artisti romani pe care-i vezi in topurile straine. Crede-ma, este un foarte mare pas in fata! Dar ce se intampla muzicii in general este ca se vrea ca ea sa se consume repede. Exact cum se procedeaza si cu masinile. Ai vazut, masinile care se fac acum sunt facute sa se strice dupa un anumit numar de kilometri. Asa sunt facute si piesele, sa se consume, de aia auzi o piesa de 50 de ori pe zi la radio, tocmai ca sa ti-o doresti si pe-a doua, si in felul asta sa cumperi 10 piese intr-o luna. Si eu sunt afectat de faptul ca sunt difuzat de 100 de ori pe zi, si pe mine ma enerveaza chestia asta. Si uniformizarea asta…Lumea nu-si mai doreste lucruri diferite. Eu, in anii ’90, adormeam cu radioul la cap, ascultam radioul non-stop, inregistram casete de pe radio. Auzeai si rock, auzeai si muzica de club, si hip-hop, pe cand acum, cam toate suna la fel. Din fericire, noi am gasit o metoda: facem piese pentru radio si facem alte piese pe care chiar asa le gandim, sa nu intre la radio, niste piese care nu se incadreaza in rigorile alea. O piesa de genul asta este si “Nimic nu e nou” (n.r. melodie dedicata de Puya fratelui sau, Alexandru, decedat de curand). A fost solicitata de cateva radiouri, dar am vrut s-o pastam mai mult pe Internet.
Marea Dragoste / Tango: Am vazut ca are deja peste un milion de vizualizari pe YouTube.
Puya: Da, multumim celor care ne-au sustinut. Recunosc ca, in mare parte, vizualizarile alea le-a facut si Alexandru. Era un tip popular.
Marea Dragoste / Tango: Din cate am inteles, piesa era deja gata inregistrata, nu a fost compusa atunci, iar clipul era deja filmat.
Puya: Da, asa este. Mi se pare aiurea sa faci un clip doar pentru momentul asta… Noi nu facem muzica de inmormantari, sa fim seriosi. S-a intamplat, pur si simplu, si a fost ironia sortii ca mare parte din text s-a potrivit. Altfel, nici n-as fi avut timp si dispozitie sa ma ocup de asa ceva. Si, oricum, mi se pare aiurea sa folosesti in felul asta o tragedie…
“Ultima oara cand m-a sunat n-am putut sa-i raspund la telefon. A fost chiar in ziua in care a murit.”
Puya: Nu stim cauza.
Marea Dragoste / Tango: S-a facut o autopsie?
Puya: Da, asteptam rezultatele.
Marea Dragoste / Tango: Au scris mult despre faptul ca Alexandru avea probleme cu drogurile.
Puya: Ca multi altii avea probleme cu drogurile, si in primul rand, cu drogurile legale. Sa scrie despre cazurile de copii care se sinucid din aceasta cauza, si care de cele mai multe ori au trecut pe certificatul de deces “stop cardiac”, “stop cardio-respirator” sau “blocaj renal”. Toti tinerii intre 20 si 25 de ani care mor din cauzele astea mor de la droguri. Sau sinuciderile care exista… Eu nu inteleg ce problema poate sa aiba un tanar care se arunca de pe bloc, la 25 de ani. Hai ca e unul, care e mai nebun, dar in ultimul timp au fost foarte multi! De ce nu se intreaba nimeni ce s-a intamplat cu sinuciderile si cu infarcturile astea asa subite? Poate intr-un final au facut un soi de actiune, dar deja e prea tarziu. Si da, ii consider vinovati pe cei care au lasat asta sa se intample, intr-o masura si pentru moartea fratelui meu, dar si pentru ceilalti care au mai murit din cauza asta. Pentru ca el a plecat acolo tocmai ca sa scape de asta…
Marea Dragoste / Tango: De aceea a plecat in Italia?
Puya: Da, ca sa scape de problema asta, nu ca sa munceasca sau pentru ca avea nevoie de bani.
Marea Dragoste / Tango: Era de multi ani plecat?
Puya: Da, era plecat de vreo trei, patru ani.
Marea Dragoste / Tango: Aveati o relatie stransa?
Puya: Foarte stransa. M-am vazut cu el cu doua saptamani inainte sa moara.
Marea Dragoste / Tango: O alta poveste care a circulat pe subiectul asta a fost aceea ca tocmai fusese parasit de sotia lui si ca el ar fi vrut sa moara. E adevarat? Ce parere ai despre felul in care presa a scris despre moartea lui?
Puya: Astea sunt prostii. El era un tip vesel, care nu avea nici un motiv sa moara, mai ales pentru o relatie. Mizeriile astea care tot incearca sa afle informatii, in momentul in care nu le raspunzi la telefon, scriu exact ce le trece prima oara prin cap. Daca cineva ajunge la o revista si spune despre altcineva ca e homosexual, ei il trec pe ala pe prima pagina ca fiind homosexual. Sunt obisnuit cu cacaturile astea, de aia nici nu le citesc. Doar pentru faptul ca n-au aflat ei la timp cand a fost inmormantarea, au avut tupeul sa-i bata mamei mele la usa, la doua zile dupa ce a murit Alexandru… Au scris cretinatatile astea…N-am ce sa comentez. Uite, n-au aflat! Trebuie sa se obisnuiasca cu gandul asta, sunt unele sifoane care n-au toate informatiile, sa-si plateasca sifoane mai bune! Au batut si la vecini la usa, sunt foarte subtili, n-am ce sa spun… Dar le transmit pe calea asta ca de cate ori o sa prind cate unul o sa-i dau un motiv foarte serios sa scrie, pentru ca eu nu cred in a te ascunde dupa niste initiale si a avea pretentia sa nu ti se intample nimic, atunci cand jignesti foarte rau pe cineva. Eu o s-o iau personal si, cand cineva o sa ma jigneasca si o sa aflu cine sta in spatele initialelor, sa fie sigur ca o sa plece un pic sifonat, fara sa am nici un resentiment. O sa fac asta si daca cineva vine si spune ceva rau pe strada. Daca cineva face asta inmultit cu 10, daca ridica jignirea la nivel de tara, adica o face in ziar, de ce ar trebui sa fiu un tip care raspunde diplomatic? Nu, n-am sa fiu diplomat.
Marea Dragoste / Tango: Alexandru a fost la primul episod de genul celui care i-a provocat moartea?
Puya: A fost la primul, a fost la al doilea… Ce mai conteaza? Dumnezeu sa-l ierte, a fost fratele meu, l-am iubit si-l iubesc in continuare, a fost un tip foarte vesel, de treaba, era placut, a avut foarte multi prieteni, asta trebuie sa stie lumea despre el si cam atat.
Marea Dragoste / Tango: Ce-ti aduci aminte despre ultima oara cand ai vorbit cu el?
Puya: Culmea, ultima oara cand m-a sunat n-am putut sa-i raspund la telefon. A fost chiar in ziua in care a murit.
Marea Dragoste / Tango: Si ultima oara cand v-ati vazut, cum a fost?
Puya: Am facut o petrecere, la un concert de-al meu, la Roma.
“Unde era elita in ’90, cand au fost alegerile, si dupa ce bataie au luat de la mineri cei din Piata Universitatii, Iliescu a castigat cu procent de 75 %?”
Puya: M-am gandit de multe ori la chestia asta si mi-am dat seama ca televiziunea nu are nici o vina. Mi se pare ca televiziunea de azi este exact oglinda a ceea ce suntem noi. Cei care produc emisiuni jenante nu sunt neaparat genul de oameni care-si doresc sa prezinte asta la televizor. Au si ei de facut niste ratinguri, se iau dupa gusturile oamenilor si, treptat, vazand ca OTV-ul are asa mare succes, au preluat toti stilul asta. Si l-au dus la un nivel mai sus, iar acum sunt emisiuni gen OTV pe toate posturile de televiziune. E ceea ce-si doreste lumea. Sunt foarte multi care blameaza ca sunt crime la televizor, dar sunt foarte multi care se uita la respectivul jurnal cu crime!
Marea Dragoste / Tango: Dar nu crezi ca producatorilor le sta in putere sa schimbe, sa educe gustul publicului?
Puya: Exista in Romania, ca peste tot in lume, o lupta intre doua mari categorii: elita si… prostimea, sa-i zicem, marea masa. Lupta asta e si-n domeniul muzical, exista peste tot. Eu te intreb, unde e elita cand ratingul unui radio ca Guerilla e foarte jos? Sau cand Academia Catavencu da faliment? Unde era elita in ’90, cand au fost alegerile, si dupa ce bataie au luat de la mineri cei din Piata Universitatii, Iliescu a castigat cu procent de 75 %? Bine, sa zicem, atunci erau indoctrinati, dar ce face elita asta acum? De ce nu cauta niste metode de a-i influenta pe ceilalti, care evident, sunt majoritari? Ne multumim sa stam acasa si sa dam cate un comment naspa pe net. Eu pot sa zic ca sunt unul care incearca, pentru ca nu poti sa atingi lumea decat facand niste lucruri la nivel mare. Daca ai sa continui sa stai acasa si sa te plangi cat de rau e in Romania, si ce prosti sunt romanii, si ce cacaturi sunt la televizor, atunci imi pare rau…
Marea Dragoste / Tango: Tu ce incerci cel mai mult sa faci, sa schimbi?
Puya: Eu imi doresc ca mesajele mele sa ajunga la cat mai multa lume. Nu-mi propun sa cant pentru doar acei oameni de elita, doar pentru cei care, vezi Doamne, intr-adevar ma inteleg. Nu, eu cred ca daca vrei sa dai un semnal si sa spui ceva, trebuie s-o stie cat mai multa lume. De aceea incerc sa apar la radio cat mai mult, sa fac piese “comerciale”. Termenul asta are o conotatie peiorativa, pentru multi, comercial inseamna de cacat.
Marea Dragoste / Tango: Dar nu e neaparat asa!
Puya: Nu, dar in conceptia publica asa e, e ceva de rau daca e comercial. Eu fac asta pentru ca stiu ca doar asa reusesc sa ajung la cat mai multi si sa influentez mentalitati.
“Eu cred ca Romaniei de acum i-ar folosi foarte mult o dictatura.”
Puya: Dar sa stii ca dictatorii n-au fost tot timpul asupritori. Au fost si despoti luminati in lumea asta, care au facut lucruri bune. Despre Cuza se zicea la un moment dat ca era dictator, pentru ca era in conflict cu clasa politica, si atunci a fost interpretat ca un dictator, dar a facut multe lucruri bune. Eu cred ca Romaniei de acum i-ar folosi foarte mult o dictatura. Pentru ca romanii au dat cel mai mult randament cand au fost fie sub regalitate, fie cand au fost sub dictatura. Vorbesc de randament, de ordine, de disciplina. Ca, intr-adevar, comunismul a fost o mizerie in toate tarile. Eu unul, sincer, nu as fi contra unui dictator luminat. Da, as vrea sa se dizolve toate partidele politice si sa nu existe decat un om care conduce. Daca exista cineva care sa poata sa faca treaba asta ca lumea, de ce nu? Nu am nevoie sa se certe intre ei in fiecare secunda… Tot timpul se discuta despre cifre, despre cat de rai sunt unii, despre cat de rai sunt altii, despre diverse conflicte, dar nimeni nu vorbeste despre problemele reale ale oamenilor si cum pot fi ele rezolvate. Nimeni nu ofera solutii. Se vorbeste despre cirfe, ni se spune ca a scazut nu stiu ce indice, ca nu stiu ce datorie e mare sau mica, dar cine intelege ce vorbesc ei? Noi nu suntem economisti, ca sa ne dam seama ce se intampla daca a cazut bursa din New York. Sa-mi spuna cum fac ca sa nu mai fie rosia 7 lei! Sa-mi explice cineva de ce dracu o chestie care creste din pamant, daca ii pui o samanta si o uzi, costa 7 lei! Si am vazut in piata copii care se certau cu vanzatoarea pentru ca nu-i lasa sa ia si ei o capsuna de pe taraba! Eu tin minte ca atunci cand eram mic nu aveam problemele astea. Ca sa mananci sanatos, de exemplu, te costa o groaza de bani. A manca sanatos a devenit un privilegiu, iar asta e un lucru foarte rau. Mancatul mi se pare un drept primordial pentru oameni. Adica, nu vorbesc de elicoptere… Dar sa mananci e primordial, cel putin pentru oamenii care muncesc, nu? Acum, mancatul bine e un privilegiu al clasei care are bani. Aici ar trebui sa intervina politicienii, sa rezolve problemele! In fine, eu nu sunt nici pedelist, nici pesedist, sunt… pesimist, cam asta e ideea.
Marea Dragoste / Tango: Dar chiar si tu ai cochetat la un moment dat cu politica.
Puya: Da, a fost o solicitare din partea Partidului Verde, care avea o doctrina interesanta. Numai ca, atunci cand doctrina s-a intalnit cu romanii, s-a schimbat foarte mult. Pot sa spun ca am fost un pic pacalit in povestea aia si m-am implicat mai mult decat trebuia. Atunci cand am vazut ca tipul de la ProTV imi lua interviu, iar unul din partid se baga si el in cadru… mi-am dat seama ca nu sunt unde trebuie. Pe mine m-a interesat doctrina partidului, daca o citesti, ai sa vezi ca e interesanta, The Green New Deal.
Marea Dragoste / Tango: Sa ma intorc la intrebare: daca ai fi dictator si ai impune un program de doar patru ore la televizor, ce program ar fi?
Puya: Hm, nu stiu, cred ca desene animate! (rade) Dar alea vechi, Disney vechi, nu astea de acum.
“In ultimul timp, Sisu se ocupa mai mult cu puscaria, nu se mai ocupa cu muzica.”
Puya: Cred ca am foarte putini prieteni, singurul pe care il cunosc e Sisu. Ne stim toti intre noi, sunt amic cu mai multi, dar prietenia se termina atunci cand ajungi la concurenta. Pe de alta parte, noi pentru noi nu avem foarte mult timp. Prieteniile se consuma asa, la o intalnire in studio, pe la un concert, poate cateva telefoane in care vorbesti tot despre proiecte… E o prietenie atipica, pentru ca tot timpul intervine munca. Daca te referi la o prietenie adevarata, in care doi oameni sunt impreuna fara nici un motiv, financiar sau de alta natura, atunci e greu…
Marea Dragoste / Tango: Cu cei de la BUG Mafia, cu care ati fost in proces, in ce relatii mai sunteti?
Puya: Nu ne-am mai vorbit de atunci.
Marea Dragoste / Tango: Si cu Sisu?
Puya: Pe Sisu il asteptam sa se intoarca iarasi acasa, numai ca vad ca in ultimul timp se ocupa mai mult cu puscaria, nu se mai ocupa cu muzica. In toamna ar trebui sa intre in prima comisie. Am tot ramas in aer cu albumul la care lucram si sper ca de data asta sa ramana liber, ca sa-l putem termina. Dar asta depinde de el.
Marea Dragoste / Tango: Voi aveti o relatie foarte apropiata, sunteti buni prieteni?
Puya: Suntem prieteni buni, e o relatie care dureaza de multi ani, asta nu poate sa o rupa nimeni. Insa recunosc ca si intre noi au fost divergente, si cea mai mare este din cauza ca el nu reuseste sa ramana liber. Pentru ca, oricat de ambiguu este dosarul, conjuctura in care el ajunge acolo e cam aceeasi. Poate ar trebui sa-si aleaga mai bine prietenii.
Marea Dragoste / Tango: Dar cand a fost liber si a avut, practic, o sansa noua, ai incercat sa-l ajuti cumva?
Puya: Astea le incearca oamenii atunci cand au copii de 13 sau 14 ani cu probleme. Dar aici vorbim de un barbat care are doi copii si 30 si ceva de ani.
Marea Dragoste / Tango: Dar la orice varsta poti sa-ti pierzi directia, nu crezi?
Puya: Da, dar el si-a pierdut-o deja de trei ori! Nu, e vorba despre un stil de viata, despre o lume in care te invarti si la care nu vrei sa renunti. Pe de o parte il inteleg, pe de alta parte nu-l inteleg deloc, si el stie chestia asta. Fiecare isi traieste viata pe care crede ca trebuie sa si-o traiasca. Trebuie sa fie mai atent acum, pentru ca poate sa raneasca si pe altii. Nu ma refer la droguri, ci mai mult la stilul asta al lui de viata, de a umbla cu oameni care sunt cautati de politie si de a pica alaturi cu ei, atunci cand ii prinde, de a umbla in anturaje dubioase… Asta e stilul de viata pe care l-a ales el. Eu unul pot sa spun ca m-am despartit de chestia asta de mult, ar trebui s-o faca si el. Trebuie sa stii sa eviti o anumita categorie de oameni care chiar iubesc sa ajunga la parnaie. Sunt unii care ajung de cate trei, patru sau cinci ori, vorbesc numai de infractiuni, au impresia ca mai suntem prin ’93, sa te plimbi cu un BMW de 5000 de euro si sa fii seful cartierului. Au trecut vremurile astea, dar sunt unii care inca mai cred in ele.
Marea Dragoste / Tango: Tu ai petrecut mult timp cu Sisu, cum de nu ai fost tentat sa o iei pe aceeasi panta?
Puya: Noi tot timpul am fost doi oameni foarte diferiti, de asta ne-au si iesit lucrurile asa bine. Si suntem in continuare diferiti. Daca observi, si muzica pe care o face el in ultima vreme e diferita fata de cea pe care o fac eu acum, deci si carierele solo sunt foarte diferite. Cu siguranta, cand o sa ne intalnim, o sa fie foarte bine, chimia asta e in toate lucrurile, plus cu minus.
Marea Dragoste / Tango: La ce te referi cand spui ca erati foarte diferiti?
Puya: Eu sunt un tip cu un simt mai practic, sunt mai organizat in ceea ce fac si, pe alocuri, materialist. El este un tip care nu e deloc organizat, merge asa, la sentiment, dupa cum ii simte inima si nu-l intereseaza partea financiara, o ignora de multe ori, si din cauza asta banuiesc ca nu l-ai auzit asa de mult pe la radio.
“Materialismul in lumea noastra e mai nou o calitate. Cu cat esti mai nematerialist, cu atat ajungi mai rau.”
Puya: Pentru mine conteaza pentru ca iti ofera libertate. Cand nu ai bani, atunci exista un nene care se numeste patron si care te forteaza sa te trezesti la ora 7, cand tu mai vrei sa dormi doua ore. Pentru somnul in plus, pentru asta muncesc. Asta imi ofera mie banii: somnul in plus si faptul ca scap mai usor de controlul celorlalti asupra mea. Iar materialismul in lumea noastra e mai nou o calitate. Cu cat esti mai nematerialist, cu atat ajungi mai rau. Daca nu pierzi din cap chestia asta, ca banii sunt o metoda ca sa devii mai liber, atunci e bine. Daca tu crezi ca banii sunt ceva ce trebuie sa ai in cantitati cat mai mari, ca sa umpli seiful… te trezesti singur.
Marea Dragoste / Tango: Tu traiesti bine din muzica ta? Ai un stil de viata asa cum ti-l doresti?
Puya: N-am ajuns inca la stilul acela de viata. Stilul meu de viata ar fi sa fac absolut tot ce-mi doresc. Iar daca vreau astazi sa nu fac nimic, sa pot sa nu fac. Daca vreau ca anul asta sa stau asa, sa stau asa. Cred ca asta e un avantaj pe care foarte greu ti-l permiti. Chiar si-n muzica esti prins intr-o rutina. Au existat saptamani in care mergeam la cate cinci, sase spectacole. Si sa nu-mi spui mie ca intr-o saptamana ca asta, cineva mai canta de placere, de dragul muzicii…
“N-am asistat la nastere, mi se pare o tampenie. Nu inteleg oamenii care asista la nasterea copiilor, ce vrei sa vezi?!”
Puya: Da, este din nou insarcinata, dar nu vreau sa vorbesc despre asta.
Marea Dragoste / Tango: Cum s-au schimbat lucrurile in viata ta, de cand ai un copil?
Puya: Majoritatea are impresia ca atunci cand ai un copil, cineva vine si iti umbla in creier cu o cheita si te face un om model. Daca tu ai fost toata viata o panarama, ramai o panarama si dupa aia. Daca ai fost un baiat organizat si care a stiut tot timpul ce vrea, o sa ramai in continuare asa. Nu cred in schimbarile astea bruste. Normal, apar niste responsabilitati, dar nu cred ca, daca ai facut un copil, trebuie sa incepi sa faci alte lucruri sau sa renunti la cele pe care le faceai inainte. Chiar gresesc cei care incearca sa-si schimbe total stilul de viata, pentru ca atunci apar frustrarile si stresul, in momentul in care iti spui: Gata, vreau sa fiu un tatic model, nu mai fac nimic. Trebuie sa fii in continuare tu. Este o schimbare in viata mea, dar nu consider ca mi-a schimbat comportamentul.
Marea Dragoste / Tango: V-ati planificat sa aveti un copil sau, pur si simplu, s-a intampat?
Puya: Am hotarat sa facem copii, era un pas normal, n-am facut vreo sedinta de bloc, sa ne gandim daca sa-l facem sau nu… Niciodata nu mi-au placut planificarile astea, nici cand, nici daca e bine sau nu… Asa, niciodata nu e timp pentru copii, dupa mintea majoritatii.
Marea Dragoste / Tango: Cand s-a nascut fetita ta, ai asistat la nastere?
Puya: N-am asistat la nastere, mi se pare o tampenie. Nu inteleg oamenii care asista la nasterea copiilor, ce vrei sa vezi?! Eu cred ca nu mai faci dragoste cu nevasta ta niciodata, dupa ce o vezi acolo, plina de sange…Mi se pare o aberatie!
Marea Dragoste / Tango: Cum ai luat decizia sa te casatoresti?
Puya: Mi s-a parut un lucru firesc, din moment ce suntem impreuna si avem un copil. Sincer sa fiu, nu eram foarte grabit s-o fac, dar pana la urma, si religios e bine s-o faci. Si preotul te sfatuieste ca atunci cand traiesti cu cineva mult timp sa faci pasul asta, pentru ca trebuie sa fii unit si in fata lui Dumnezeu. Si mai ales femeia trebuie sa simta ca face parte dintr-o familie, nu ca e doar gagica ta. Hartiile alea sunt doar niste acte, dar cununia religioasa te uneste in fata lui Dumnezeu, si-atunci poti sa spui ca sunteti o familie. Asa mi se pare mie normal.
Marea Dragoste / Tango: Si ai simtit schimbarea asa, in felul la care te referi?
Puya: E putin altfel, dar cred ca schimbarea o simte mai mult femeia in toata povestea asta. Ma refer la momentul in sine, nunta, imbracatul in mireasa, petrecerea… Astea conteaza mai mult pentru femei decat pentru barbati. Nu cred ca o sa auzi nici un barbat ca zice: Abia astept ziua cand o sa fiu imbracat in costum de ginere, nu?
“Foarte putina lume stie cum ma cheama. Eu insumi nu stiu numele adevarat al foarte multor artisti cu care am colaborat”
Puya: Da, asa este.
Marea Dragoste / Tango: Cum v-a venit ideea asta inedita?
Puya: Ideea a pornit atunci cand am realizat spoturile pentru concertul Ursus. Jocul de pe scena a prins foarte bine la public si s-au gandit ca ar fi cazul sa unim aceste doua lumi care sunt atat de diferite. Unii au primit cu aplauze vestea, altii au primit-o cu foarte multa reticenta. Sa-ti spun o intamplare: cand m-am intalnit cu Cristi la filmarea pentru spot, mi-a spus: Ce faci, Dragos? M-a surprins foarte tare, pentru ca foarte putina lume stie cum ma cheama. Eu insumi nu stiu numele adevarat al foarte multor artisti cu care am colaborat. El este un tip foarte deschis, chiar am simtit ca ne potrivim, pentru ca daca nu exista un soi de chimie, nu s-ar fi putut realiza colaborarea asta.
Puya: Asta este viata mea, asa simt eu ca trebuie sa fac, iar oamenii de langa mine ma inteleg. Bineinteles, acord din timpul meu liber mare parte familiei, dar pana la urma, cine se casatoreste cu un cantaret stie la ce sa se astepte. Timpul e scurt, dar are valoare. Am facut doi copii deja! (rade)
Marea Dragoste / Tango: Ce-ti reprosezi cel mai mult in postura de tata?
Puya: Deocamdata, sunt tata de un an si sase luni… E o perioada in care tatii nu au foarte mare legatura cu copilul.
Marea Dragoste / Tango: Da, asa crezi?
Puya: Din punctul meu de vedere, da. E o perioada in care mama intervine mai mult. Trebuie sa alapteze copilul, sa-i schimbe scutecele, sa-i faca de mancare.
Marea Dragoste / Tango: Tu nu te-ai implicat deloc in lucrurile astea?
Puya: Nu, eu nu ma pricep.
Marea Dragoste / Tango: Nu i-ai schimbat niciodata scutecul fetitei tale?
Puya: Nu, pentru ca nu ma pricep. Ne impartim indatoririle astea. Eu am grija sa nu le lipseasca nimic. Si, crede-ma, nu-i usor.
Marea Dragoste / Tango: Pe sotia ta cand si cum ai cunoscut-o?
Puya: Nu vreau sa dau detalii despre cum ne-am cunoscut. Sunt chestii personale, n-am chef sa vorbesc despre cum m-am cunoscut eu cu ea si toate telenovelele astea…
Marea Dragoste / Tango: Ai mai avut, inainte de ea, relatii foarte importante?
Puya: Nu, m-am nascut si m-am casatorit direct! Ce intrebare e asta?!
Marea Dragoste / Tango: Te intrebam daca au mai existat femei foarte importante in viata ta, inainte de Melinda…
Puya: Foarte importante… Pai, daca erau asa importante, nu ma mai casatoream cu sotia mea, nu? Am mai avut relatii, de-a lungul timpului, dar din moment ce nu am ajuns sa ma insor cu femeile acelea, se pare ca nu erau asa importante.
Marea Dragoste / Tango: Fidelitatea cum o vezi intr-o casnicie, crezi ca este absolut obligatorie?
Puya: Asta e o intrebare cu doua taisuri. Trebuie sa o vad neaparat ca pe un lucru bun, nu?
Marea Dragoste / Tango: Nu, nimeni nu-ti impune una sau alta, eu doar te intreb cum o vezi tu.
Puya: Dar n-ai cum sa zici ca nu esti de acord cu asta, nu? Cel putin ca barbat, ti-ai taiat craca de sub picioare.
Marea Dragoste / Tango: Daca citeste sotia ta interviul asta, nu stiu… Insa m-as bucura sa te simti liber si sa-mi spui ce gandesti.
Puya: Eu, sincer, sunt un tip fidel, n-o sa-mi las niciodata familia la greu. O sa le asigur tot timpul ceea ce au nevoie si n-o sa fiu niciodata omul care sa-si lase sotia si copiii de izbeliste ca sa fuga, asa, sa-si traiasca copilaria. Eu am copilarit mai mult decat altii…Exista probleme in orice cuplu, dupa un anumit numar de ani, sper sa nu ajungem acolo.
Marea Dragoste / Tango: Sotia ta ce-ti reproseaza cel mai des?
Puya: Asta-i buna, vrei sa aduc certurile din casa mea in revista Tango?!
Marea Dragoste / Tango: E o intrebare intr-o nota haioasa, nu-ti cer sa intri in detalii foarte personale…
Puya: Haioasa?! Ce poate fi haios atunci cand femeia iti reproseaza ceva? A, ca e haios pentru ceilalti, da, dar pentru mine nu e un moment haios! Deci nu vreau sa-l comentez (rade).
Marea Dragoste / Tango: E cicalitoare Melinda?
Puya: E de treaba.
“Daca vor intr-adevar sa prinda traficanti, sa caute prin porturi, prin aeroporturi sau poate chiar prin Parlament.”
Puya: Da, asa este.
Marea Dragoste / Tango: Cum vezi tu problema drogurilor, dupa experientele nefericite pe care le-ai avut cu oameni dragi?
Puya: Exista o prejudecata, atunci cand cineva se drogheaza, toata lumea sare-n sus: Aoleu, ce faci?! Nu e chiar asa. Foarte multa lume se drogheaza si n-are nici pe dracu. Si, oricum, “a te droga” e un cuvant urat. E foarte multa lume care fumeaza marijuana, care ia Ecstasy pe la petreceri si sunt oameni normali, nu li se intampla nimic. Abuzul, in schimb – si aici vorbesc de orice, nu numai de droguri – abuzul si de jocuri pe net, de cafea, de alcool, de Coca Cola, intotdeauna duce la ceva nasol. A baga praful sub pres si a spune ca drogurile sunt de vina pentru toate e o tampenie. Lumea trebuie sa stie si despre asta, ar trebui ca cineva sa le explice serios care e efectul si la ce risc se supun. Sa stie oamenii care e diferenta intre heroina si joint. Sa stie diferenta intre LSD, Ecstasy si celelalte. Da, devii dependent, sigur, daca abuzezi de chestiile astea. La noi, cei care consuma sunt pusi intr-o categorie de aurolaci, oamenii canalelor… Daca aude cineva ca te-ai drogat, gata…
Marea Dragoste / Tango: Ceea ce tu crezi ca e nedrept?
Puya: Sunt foarte multe forme de dependenta. Lumea trebuie sa fie mai deschisa si sa se concentreze pe explicarea efectelor pe care le au drogurile si a diferentelor dintre ele, pentru ca exista droguri usoare si droguri grele. Nu sa alerge consumatori prin parcuri, sa le ia jointul din mana si sa-i bage la puscarie. Daca vor intr-adevar sa prinda traficanti, sa caute prin porturi, prin aeroporturi sau poate chiar prin Parlament. Asta e un joc, suna bine, “droguri”, “traficanti”, dar iti spun, foarte multa lume consuma. Poate ar fi cazul sa i se explice acestei mase mari de oameni ce se intampla, in loc sa-i haituiasca pe consumatori si sa-i prezinte drept traficanti de droguri pe la televizor. Daca vor sa combata flagelul asta, sa incerce sa faca lumina.
Marea Dragoste / Tango: Tu ai fost vreoata in situatia de a te lupta cu o dependenta in sensul asta?
Puya: Dar ma lupt cu diverse dependente in fiecare zi. Da, te lupti cu tine, cu diverse lucruri pe care le faci zi de zi si nu vrei sa le mai faci.
Marea Dragoste / Tango: Eu ma refeream concret la droguri.
Puya: N-am fost niciodata internat intr-un spital de genul asta si n-am avut nevoie de ajutor psihologic.
Marea Dragoste / Tango: Te-ai redresat singur?
Puya: De ce-mi pui cuvinte in gura?
Marea Dragoste / Tango: Nu fac asta, ci te intreb daca te-ai redresat singur.
Marea Dragoste / Tango: Iar eu ti-am spus scurt: nu am fost niciodata in spital si nu am avut nevoie de un psiholog. Tocmai pentru ca e un subiect tabu, nu vreau sa-l discut.
“M-as imbraca si de cinci ori cu aceeasi haina, daca-mi place. Nu ma intereseaza sa fiu in trend.”
Puya: Faptul ca piesele mele ajung la radio mi-a creat o aura de tip care nu face muzica decat pentru bani si nici nu are foarte multe in creier. Ca sunt un artist comercial.
Marea Dragoste / Tango: Chiar crezi ca asa gandesc unii oameni?
Puya: Unii, da. Exista discutiile astea pe internet, daca te uiti. In rest, nu stiu, poate ar trebui sa faci un sondaj de opinie.
Marea Dragoste / Tango: Ma refeream la cele care te deranjeaza pe tine si pe care ai vrea sa le clarifici.
Puya: S-au clarificat foarte multe in ultima perioada. Mai ales din 2009, de cand am lansat “Undeva-n Balkani”, muzica hip-hop a fost imbratisata ca un stil de sine statator. Fusese o perioada destul de lunga in care nu mai aparuse la radio stilul asta de muzica. Multe dintre prejudecatile referitoare la cei care canta rap s-au cam dus. Daca la inceput se spunea ca noi suntem doar aia care injuram, cred ca acum lumea si-a cam dat seama ca textele de rap – si nu vorbesc numai de ale mele – chiar au foarte multa samanta, spre deosebire de cele din alte stiluri muzicale. Iar asta se vede si la fanii care vin la spectacole, ca sunt avizati. Cred ca am inceput sa fim vazuti ca niste artisti in adevaratul sens al cuvantului, nu mai suntem asa, niste copii care vor sa fie americani.
Marea Dragoste / Tango: Care sunt placerile tale de zi cu zi, in afara de muzica?
Puya: Cand nu fac muzica, ascult muzica. Mai beau un sprit, ies undeva in natura, sa stau cu prietenii, nu-mi place niciodata sa stau singur. Tot timpul trebuie sa fie cineva pe la mine pe acasa, cate doi, trei, cinci insi, cu cat mai multi, cu atat mai bine. Nu-mi place singuratatea si rutina. Cateodata imi place sa ma plimb cu masina, pur si simplu, si sa ascult muzica.
Marea Dragoste / Tango: Ce muzica asculti?
Puya: Ultima oara am ascultat Sting, din vremea cand era in trupa Police. Imi place si muzica lui Barry White sau Stevie Wonder. Sunt melodii care nu se mai incadreaza in tiparele de acum, dureaza cate sase sau sapte minute si sunt foarte complexe. Ascult muzica pe care n-o prea auzi azi la radio.
Marea Dragoste / Tango: Ce fel de extravagante ai?
Puya: Nu sunt un tip prea extravagant, sunt pe dinafara cand vine vorba de haine, ceasuri, masini. Majoritatea crede ca eu sunt un tip care tine cont de lucrurile astea.
Marea Dragoste / Tango: Pentru ca e si o filosofie care sta in spatele stilului tau de muzica…
Puya: E o cerinta. Lumea trebuie sa te vada ca esti imbracat bine, trebuie sa ai o anumita imagine, nu? Dar, daca ar fi dupa mine, pe mine m-ar durea in p… de moda. M-as imbraca si de cinci ori cu aceeasi haina, daca-mi place. Nu sunt atras de lucrurile astea, nu ma intereseaza sa fiu in trend. Am avut si masini foarte scumpe, dar nu pot sa spun ca au fost ceva extraordinar. Mi-am luat, la un moment dat, un Mercedes S, pentru ca am vrut sa vad cum merge. M-am tot plimbat cu el, dar dupa aia mi-am dat seama ca toate masinile fac acelasi lucru. Diferenta de bani nu justifica nimic, asa ca l-am vandut.
Marea Dragoste / Tango: Acum ce masina ai?
Puya: Acum n-am nici una!
Marea Dragoste / Tango: Si cu ce te deplasezi?
Puya: Am o masina de la socrul meu, pana cand o sa-mi cumpar una.
Marea Dragoste / Tango: Cand apari pe scena, cine se ocupa de tinutele tale? Sunt artisti care apeleaza la stilisti, de exemplu.
Puya: Da, probabil ca si eu as avea nevoie, la un moment dat, dar daca nu ma pasioneaza subiectul… Ar trebui, poate, sa cer sfaturi, dar n-am pe cineva care sa ma sfatuiasca in domeniul asta. N-am ajuns inca la “prost imbracati” si nu sunt un om care sa tina cont de asta. Daca ar fi dupa mine, probabil ca m-as imbraca foarte mult in trening.
Marea Dragoste / Tango: Probabil ca te si imbraci foarte mult asa, nu?
Puya: Nu in trening, ca nu prea mai e la moda, nu prea mai da bine (zambeste). Acum doar la sala te duci in trening, pe strada trebuie sa ai blugi nu stiu de care, cu lanturi…
Marea Dragoste / Tango: La ce lucrezi in prezent, ce planuri muzicale ai pentru anul asta?
Puya: La mai multe lucruri: avem un single in lucru, un album pe care trebuie sa-l lansam anul asta si lucrez la cateva piese La Familia.
Marea Dragoste / Tango: Ai vreun vis pe care n-ai reusit sa ti-l implinesti in muzica?
Puya: Mi-ar palcea sa cant cu o trupa live. Chiar acum caut oameni pentru asta.
Marea Dragoste / Tango: Ce-ti doresti cel mai mult pentru urmatorii ani?
Puya: Imi doresc sa fac muzica si sa nu ma mai intereseze daca e la radio sau nu. Sa nu-mi mai pese daca ajung numarul unu, daca reusim sa vindem un numar de unitati, daca vine lumea la concerte sau nu, sa o fac pur si simplu fara sa am grija comerciala.
Marea Dragoste / Tango: Si ne intoarcem la bani…
Puya: Oricine, ca sa poata sa creeze, are nevoie de bani. Eu mi-as dori sa o fac asa, cum se intampla in ’95, cand nu credeam ca muzica o sa ajunga o meserie pentru mine. Mi-ar placea sa ajung din nou sa o fac ca pe un hobby. Si acum imi face placere, dar toate discutiile astea contractuale si toata alergatura asta din spatele vietii de artist omoara la un moment dat artistul. Nici unui artist nu-i priesc chestiile astea. Cand stai in studio si muncesti, si-apoi ajunge nu stiu cine pe la radio si iti diseca piesa, ca si cum ar fi un animal la autopsie… Toate astea ajung sa-ti taie elanul. Voi nu stiti, dar exista niste standarde, niste rigori in care trebuie sa te incadrezi. Eu din fericire fac muzica ce-mi place si am un manager care poarta toate discutiile astea. Dar mi-ar placea sa fac muzica asa cum o faceam la inceput, cand m-am lansat.
