fbpx

Simona Catrina: Sunt coasta si proasta lui Adam

de

Ea se apucase de fumat de dragul lui. Intre timp, el s-a lasat, iar ea fumeaza si-acum, desi a divortat de el de opt ani. Intre timp, a cunoscut alt destept, de dragul caruia s-a apucat de pizza si bere, s-a facut cat o ursoaica si-a lasat-o el (pentru una care, probabil, manca numai pizza vegetariana fara coca, dupa cum atesta fesa ei modesta). A slabit pentru alta imensa iubire a vietii ei, dar dupa doua luni de ciorba de varza, a ajuns la perfuzii, iar amantul a ajuns la alta, una care cica manca normal (dar avea, ce-i drept, arderi mai bune).

Soarele s-a tampit si a curs pe pamant

Momentan, doamna din istoria de mai sus are ochii stinsi ca stapanul lui El-Zorab si poseda o anemie care aspira la statutul de leucemie. V-am expus traseul unei femei pe care am cunoscut-o in timp ce asteptam amandoua sa dam examen pentru carnetul de sofer. Nu putea sa sufere condusul, dar voia sa-l potoleasca pe noul ei iubit, care dispretuia femeile fara permis.

Pana unde se poate lati prostia, intr-o relatie de chipurile dragoste? O sa va mire ce potential are elasticitatea principiilor. Intri intr-o relatie cu o lista de teorii savante, iar la vremea cand zboara fulgii in urma acestei iubiri monumentale, te trezesti ca toate hachitele tale se usuca si pica.

Ne tampim gradat, de fiecare data cand ne indragostim de cineva. Tot ce-am invatat la scoala sau din fostele iubiri busite e nul, nu ne ajuta la nimic. In fata fiecarei noi nebunii din dragoste, ne blegim prompt, avem flash-uri din trecut, de cand radea toata clasa, cand nu ne mai aminteam cat fac cinci ori sase, desi tociseram imbecilizant in ajun. Si noi ne uitam in puricii tablei, in gaura poroasa a buretelui, zgariam creta si beleam ochii la clasa care stia ca suntem momentan toante, dar ca ne va trece intr-o zi – iar daca santem frumoase, nici n-avem nevoie sa ne treaca.

De cand ma stiu, gluma preferata a gastii mele era ca sunt suficient de frumoasa ca sa-mi permit luxul sa nu stiu cum se calculeaza aria paralelogramului. Mi-a mai trecut virtutea estetica, iar acum ma intreb la ce-mi foloseste atata prostie care, pe vremuri, mi se parea utila. Mai ales ca, in loc sa se manifeste-n trigronometrie, cum stabilisem eu candva, prostia mea se manifesta in dragoste.

Si am ajuns la vorba lui mamaie, care zice ca, daca prostia ar durea, multi s-ar tavali pe covor, sub urgia colicii. Pot sa descriu din memorie modelul covorului meu, din toate unghiurile si de la distante microscopice, cu detalii socante. In plus, solutia salina a lacrimei i-a scos fata destul de frumos, ceea ce aspiratorul nu izbutise.

 

Prima mea (nebunie din) iubire

V-as oripila lejer cu cate prostii am facut eu din dragoste. Iubirea e o scuza convenabila, in caz de forta majora, dar in acelasi timp devine circumstanta agravanta. Adica sunt de acord, unii fac tot felul de nebunii fiindca n-au incotro, dau de situatii limita, au drame, boli sau datorii. Si-atunci ar face pe dracu ghem si l-ar tese-n gherghef, numai sa scape de napasta. Dar eu ma port ca o descreierata numai fiindca am o problema la articulatii si cartilagii: de cate ori sufar dupa cate un barbat, mi se luxeaza, se inmoaie si tremura suspect. Am destul calciu, cu mintea stau mai prost.

Luciditatea intra in sevraj, de fiecare data cand nu-i dau drogul: o dragoste perfecta. De unde sa scot asa ceva? N-am fost capabila niciodata. Pe alocuri, bagand de seama ca am aspiratii sentimentale peste cota mea de piata, execut diverse imprudente si ma port ca un pacient de la nebuni care a scapat pastila sub pat si i-a fost rusine sa ceara alta. Rad, plang si amenint dupa reguli misterioase.

Iar aici, la detalii, ar putea intra cam tot ce-am scris pana acum in Tango: cum ma mint eu fara pic de cabotinism, cu un respect artistic desavarsit. Cum astept ani de zile sa nu-mi mai ceara el atatea calitati si sa-mi ceara, in schimb, mana. Cum inteleg si cele mai suspecte manifestari de (lipsa de) iubire. Toate astea compun reteta unei stupiditati scuzabile numai in termeni poetici. Destul de grav adica, avand in vedere in ce lume traim.

Nu pot nici sa alcatuiesc un top al prostiilor mele sentimentale, asa cum se poarta acum, fiindca simt ca nu pot sa-mi nedreptatesc niciun pui, as fi ca-n “Sophie’s Choice”, iertata sa-mi fie aroganta acestei comparatii. Daca aflu vreodata ca intereseaza pe cineva cu adevarat, promit sa scriu o carte-confesiune, atunci cand voi imbatrani suficient cat sa stiu ca nu mai am scapare. Cata vreme inca mai sper sa ma vindec, astept aici, la colt de existenta, ca un motan care stie ca in ditamai silozul e un singur soarece, ca e putin probabil ca ala sa iasa din claia de morcovi, dar el pandeste si spera in miracole, ascutindu-si gheara.

Oricum, alegand la intamplare din gramada, mi-amintesc azi, cu destula duiosie, ca prostiile facute sub incidenta dragostei incep la o varsta cruda, cand legea nu-mi permite nici alcool, nici tutun, nici sex. In schimb, imi da voie sa-mi pierd mintile dupa cate-un coleg de clasa la fel de prost ca mine. Ceea ce mi se pare un precedent periculos.

Adica am inceput cu gafele prin clasa a opta, iar apucaturile prunciei raman incurabile. La 14 ani, eram sfasiata ca nu ma iubeste Sorin, care habar n-avea ce tropaia prin mintea mea prea buna la romana si prea proasta la matematica. Iar la 25 de ani de la acest moment istoric, ma aflu in acelasi punct, cu tot progresul tehnicii si-al economiei mondiale.

 

Crede si nu cerceta buzunarele 

Daca-mi spune un iubit ca am nasul stramb, mai intai il operez, abia pe urma ma uit in pozele vechi, sa vad daca era adevarat ce zicea el. Cam asta e schema dupa care actionez. Ceea ce, in rarele mele momente in care capul nu mi se roteste-n jurul axei si-mi sta fix pe umeri, mi se pare un act idiot. Daca face aluzii la talia mea labila, nu mai mananc o saptamana (dupa care mananc o luna prea mult, pe fond, nu-i asa, nervos). Daca ma insala, in loc sa-mi gasesc si eu alti doi viteji in contrabalans, eu echilibrez situatia printr-un plans intelept, cronic. Si printr-o asteptare stranie, din care nu stiu niciodata ce va rezulta: in sensul ca un dezastru sau un compromis, nimic altceva, va dati seama.

La ora asta, cam totul se traduce prin prostie in dragoste, daca ma gandesc bine. Asa ca nu e prea greu sa ajungi codas la toate cursurile sufletului. La cum se pune problema la ora actuala, chiar si fidelitatea e considerata o ineptie logistica. Daca iau in calcul toate astea, rezulta ca sant in retard sentimental, trebuie sa merg la o scoala a vietii cu regim special, pentru persoane cu deficit de cate ceva.

Naivitatea e un alt aspect simptomatic. Crezi orice aberatie, orice minciuna de regiune superioara si de calitate – in consecinta – proasta. El sustine ca intarzie la serviciu fiindca are un bou de sef, iar tu legeni fata a paguba, ii parchezi capul lui in poala ta calda, ii plangi de mila, ii scarmeni tandru chica si astepti pensia, sa scape el de sef si tu de singuratate.

Nu vine cu salariul intreg, fiindca firma nu mai are bani, nu mai are fluturasul de la chenzina, fiindca patronul a hotarat sa nu le mai dea fluturasi, nu reclama aceasta chestiune la Ministerul Muncii, fiindca i-e frica sa nu-l dea afara, desi face atatea ore suplimentare, ca n-a mai ajuns acasa inainte de distinsa ora 23.00 de sambata trecuta, cand s-a dus la derby, dupa care si-a sarbatorit infrangerea cu un sobor de halbe, la o terasa. Si tu crezi totul, esti dispusa oricand sa accepti varianta lui. Si cand spun “tu”, spun eu.

Cunosc cel putin trei cazuri in care femeile au renuntat la facultate in anul IV, cand mai aveau un pic de sfortare si ouau licenta. Au ajuns la faza asta fie pentru ca erau gravide si-au hotarat ca alta ocazie procreatoare nu mai exista pe fata pamantului, fie pentru ca iubitii lor erau artisti sau genii mai mult sau mai putin intelese, care aveau nevoie de o menajera permanenta, plus servicii erotice, plus o convietuire cu o femeie molcoma, fara gargauni si emancipari de tip Hortensia Papadat-Bengescu.

Azi, ele sunt niste contopiste divortate, iar ei cu viata refacuta a patra oara, afectand grav statistica invatamantului superior si statistica sanatatii mintale feminine.

 

 

 

 

 

 

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:
Dosar · Simona Catrina

Comentarii

  • doamne cat ma regasesc…si cate om mai fi:(

    o natafleatza ianuarie 9, 2012 8:56 pm Răspunde
  • Simona, nu dispera mai sunt locuri la spital si pt cei ca tine

    Ciprian ianuarie 9, 2012 8:14 pm Răspunde
  • "…am aspiratii sentimentale peste cota mea de piata."

    Tu… esti nostima rau!!! Daca s-ar masura atractia in functie de umor, probabil ca cineva ca tine ar trebui sa fie saptamana de saptamana in top 1%…

    ;)))))

    Dante ianuarie 9, 2012 7:37 pm Răspunde
  • "…am aspiratii sentimentale peste cota mea de piata."

    Tu… esti nostima rau!!! Daca s-ar masura atractia in functie de umor, probabil ca cineva ca tine ar trebui sa fie saptamana de saptamana in top 1%…

    ;)))))

    Dante ianuarie 9, 2012 7:36 pm Răspunde
  • "…am aspiratii sentimentale peste cota mea de piata."

    Tu… esti nostima rau!!! Daca s-ar masura atractia in functie de umor, probabil ca cineva ca tine ar trebui sa fie saptamana de saptamana in top 1%…

    ;)))))

    Dante ianuarie 9, 2012 7:35 pm Răspunde

Dă-i un răspuns lui Dante Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.