Cum s-au dus, cum s-au dus anii…
Ca apa au trecut printre noi
și ne-au ros ca pe pietre,
aproape nimic n-a mai rămas
din trupurile noastre superbe,
din inimile noastre flămânde,
din viețile noastre fără sfârșit.
Poate dacă te țineam strâns în brațe,
nu mai treceau.
Photo by Everton Vila on Unsplash
Categorii:
Cea mai frumoasa poezie
