Duminică, 24 august 2025, la Sala Palatului din București a avut loc concertul de deschidere a Festivalului Internațional George Enescu, ajuns la ediția cu numărul 27.
Fotografii de Paul Buciuta
La pupitrul dirijoral al Orchestrei Filarmonicii George Enescu s-a aflat directorul artistic al festivalului, maestrul Cristian Măcelaru, iar în program au fost incluse trei momente artistice:
Concertul pentru orchestră Op.182 (primă audiție absolută) de Dan Dediu
Concertul în re minor pentru vioară și orchestră de Aram Haciaturian, avându-l ca solist pe violonistul francez de origine sârbă Nemanja Radulović
Poema română de George Enescu, cu participarea actorului Marius Bodochi și un concept regizoral multimedia semnat Nona Ciobanu și Peter Košir.
Deși concertul de deschidere a figurat drept sold out, Sala Palatului nu a fost cu adevărat arhiplină, din loc în loc mai rămăseseră pâlcuri de scaune libere. A fost, însă, o seară a iubitorilor de artă dornici să participe la un eveniment memorabil, o întâlnire cu multe personalități ale culturii aflate în sală.
Concertul pentru orchestră în primă audiție absolută al lui Dan Dediu, o comandă primită special pentru deschiderea acestei ediții de festival, a durat aproximativ 20 de minute și a fost răsplătit cu aplauze, însă nu atât de entuziaste pe cât consider că ar fi meritat o astfel de întâmplare artistică istorică. Din sală, compozitorul a fost chemat pe scenă și a primit îmbrățișarea dirijorului și un buchet de flori.
Aplauzele au fost dezlănțuite cu adevărat la finalul concertului de Haciaturian, solistul și dirijorul fiind rechemați insistent pe scenă, unde au susținut și un bis spectaculos: înainte de pauza spectacolului, Cristian Măcelaru a schimbat bagheta de dirijor cu o vioară și a interpretat în duo cu Nemanja Radulović Preludiul celor Cinci piese pentru două viori și pian de Shostakovich.
După pauză, scena a fost preschimbată în univers sinestezic. Poema Română a lui George Enescu a beneficiat de un preambul artistic inedit în care actorul Marius Bodochi a interpretat cu har captivant o serie de texte – mărturisire ale marelui Enescu. Poema română, prima compoziție pentru orchestră a tânărului George Enescu, dedicată Reginei Elisabeta a României (“Omagiu respectuos M.S. Regina României” este textul dedicației înscrise de autor pe frontispiciul lucrării) a fost apoi interpretată, divin, de Orchestra Filarmonicii George Enescu, într-o montare multimedia care a inclus proiecții spectaculoase de imagini, texte, filme evocând copilăria și maturitatea lui George Enescu, într-un concept artistic al regizorilor Nona Ciobanu și Peter Kosir.
Luminița Arvunescu: Când am aflat că acest compozitor va fi Dan Dediu, am avut, în plus, garanția succesului
La pauză și după încheierea spectacolului, am adresat câtorva personalități întâlnite o întrebare legată de primul moment al serii, compoziția lui Dan Dediu.
Cum vi s-a părut concertul pentru orchestră compus de Dan Dediu special pentru festival și prezentat în premieră absolută în deschiderea serii?
Luminitza Petre, muziciană
Concertul mi s-a părut o compoziție excepțională prin amploarea orchestrală și prin armoniile care sunt românești. Nu este o lucrare atonală, nu sunt, nu au fost “zgomote”, și m-am bucurat, de exemplu, de structurarea și secvențele de cvarte în suflători, m-au fascinat. A fost un studiu de orchestră excepțional, toți au pregătit perfect concertul, concert-maestrul a avut solo-uri foarte grele la vioară – acolo unde se termină vioara foarte sus- , dar a cântat foarte bine. Totul a fost excepțional de bine pregătit și maestrul Măcelaru a scos la lumină muzica, într-adevăr, ca un arhitect. Foarte frumoasă lucrare de Dan Dediu, îl felicit sincer pe compozitor.
Rep: Dumneavoastră ca muzician, ca violonistă și dirijoare, vă mai puteți bucura de muzică și ca un simplu spectator?
L.P.: La această lucrare m-am bucurat enorm, pentru că nu o știu și am ascultat-o prima oară. Pentru un muzician este greu în momentul în care ai studiat intens o lucrare și ai ascultat multe interpretări și îți dai seama că ceea ce asculți în sală nu se ridică – nu are disciplina, nu are sunetul de vioară pe care îl așteptai… Noi am învățat școala rusească de vioară și modelul nostru a fost David Oistrakh, care are un sunet extraordinar de cald și… interminabil, cantilena nu se termină la Oistrakh. În această interpretare sunetul viorii a fost un pic fragmentat, în partea a doua… Dar nu vreau să critic, totul a fost foarte bine pregătit și a fost o bucurie.
Rep: Vă referiți la concertul lui Haciaturian, cu Nemanja Radulović solist.
L.P.: M-a impresionat mai mult duo-ul de la sfârșit, cu maestrul Măcelaru, care are un sunet superb de vioară și un vibrato splendid, mi-a plăcut foarte mult. Mi-a plăcut mai mult sunetul viorii maestrului Măcelaru decât sunetul viorii lui Radulović. Vibrato-ul și căldura sunetului său, nu vreau să nedreptățesc pe nimeni, dar mi-a atins mai mult inima.
Luminița Arvunescu, muzicolog
“O călătorie muzicală în 20 de minute” – așa și-a definit Dan Dediu lucrarea, ieri, la conferința de presă – și, pot să spun acum, după ce am ascultat-o, nu ne-a păcălit nici în privința duratei și nici cu sugestia călătoriei. Au fost 20 de minute, iar călătoria ne-a dezvăluit noi veleități instrumentale. A fost o călătorie în interiorul orchestrei ca lume.
Personal, am apreciat de când am aflat inițiativa maestrului Măcelaru de a comanda unui compozitor român primul opus din programul inaugural. Și sper să se mențină această idee!
Când am aflat că acest compozitor va fi Dan Dediu, am avut, în plus, garanția succesului, muzica lui fiind întotdeauna inspirată și, mai ales, foarte… la locul ei în contextele date. Ceea ce s-a întâmplat și cu opusul din seara aceasta.
Da, am aplaudat cu convingere, atât inițiativa, cât și noul Concert pentru orchestră al lui Dan Dediu… perfect integrat în conceptul Concertului de deschidere a Festivalului Enescu!
Doina Bâscă, jurnalistă
Mediu. Mă așteptam la mai rău. (Rep.: La mai rău?! De ce?) El totuși are o vârstă și nu mă așteptam să încerce să meargă de la concert de vară la contemporan și înapoi. Dar a fost armonic, deci a fost bine.
Lari Giorgescu: Compoziția lui Dan Dediu mi s-a părut minunată, chiar o minune!
Monica Babuc, istoric, directoare ICR Chișinău
Mie mi-a plăcut. Este o mostră foarte interesantă de muzică nouă, l-am ascultat pe Dan Dediu nu o dată, la Chișinău, cu operele lui în cadrul Zilelor muzicii noi, un festival dedicat acestui gen de muzică, și cred că concertul pe care l-am ascultat astăzi este una dintre lucrările lui cele mai reprezentative. Și felicit inclusiv organizatorii Festivalului Enescu pentru această alegere pentru că contează să ne mișcăm înainte cu muzica și să demonstrăm că România are muzică nouă.
Irina Margareta Nistor, critic de film, jurnalist
În primul rând ideea de a avea o primă audiție și să deschizi în felul ăsta festivalul mi se pare un gest extrem de respectuos față de George Enescu și față de noi, publicul care merge des la concerte. Tocmai calculam că la Ateneu merg de 55 de ani, de când aveam 13 ani, iar aici (la Sala Palatului) de 60 de ani, veneam aici la cinema… M-am bucurat de concertul în primă audiție, dar cel mai mult m-am bucurat de Poema Română, m-am bucurat enorm, și aș vrea să nu uite nimeni că între 1947 când a plecat Regele și 1989, respectiv, 1990, era interzis să se cânte finalul de la Poema Română. Aș vrea să nu uitați asta niciodată – și evident că mi-au dat lacrimile când spun acest lucru. A fost interzis, se oprea finalul… Cineva mă întreba dacă a existat cenzură și la Ateneu, la concerte, pentru că toată lumea crede că doar la filme, doar la teatru exista cenzură. Nu! Dacă era Misa Solemnis, se dădea numai numele autorului, niciodată nu se spunea ce se cântă în seara aceea. Sau dacă erau colinde, nu se treceau în program. Tot timpul a existat cenzură și aș vrea să nu uităm asta niciodată, pentru că, dacă uităm, ne paște s-o repetăm…
Lari Giorgescu, actor
Festivalul Enescu este unul dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important eveniment cultural dintre toate cele care se întâmplă în România, și este o mare sărbătoare pentru orașul București, se simte că parcă tot orașul este într-o mare efervescență și înțeleg că, de anul acesta, o să fie evenimente și în alte orașe. Iar deschiderea de azi a fost pe măsură și noi (n.r. Lari Giorgescu și soția sa, Corina Boboc) ne bucurăm mult să venim, din doi în doi ani, la fiecare ediție a acestui festival. Compoziția lui Dan Dediu mi s-a părut minunată, chiar o minune! Trebuie să vă spun că eram lângă Gigi Căciuleanu și lângă Valerian Mareș, care este impresarul lui Gigi și unul dintre organizatorii festivalului de aici, și vedeam că își trăgeau ocheade unul altuia, priviri de apreciere pentru acest moment de deschidere a festivalului. Așa mi s-au părut și mie, absolut minunate, și interpretarea, cât și compoziția cea nouă!
Rep.: Recunosc că mi-aș fi dorit să se fi aplaudat mai mult, mai intens, la un astfel de moment unic, o premieră absolută…
L.G.: Eu nu am avut așteptări, doar m-am bucurat cu toată ființa mea de muzică și de interpretare. Cum sper să vă bucurați și dumneavoastră în toate celelalte seri ale festivalului și, în mod deosebit, dacă se va putea, vă invit și joi seară, pe 28 august de la ora 20, la un proiect pe care îl am și eu în festival Onirius, un concept făcut de Gigi Căciuleanu sau, mai degrabă, un concept visat de Gigi Căciuleanu. Este o parabolă, un spectacol imersiv, cum sunt cele prezentate la MINA, la care s-a lucrat cu multă minuțiozitate și care cred eu că mărește calitatea și capacitatea festivalului de a integra forme de arte vizuale, pe lângă muzica minunată pe care o prezintă. Cu mare bucurie vă invit și vă aștept și eu să vedeți spectacolul la muzeul MINA, Muzeul Artei Noi Imersive.
