Combinatie aproape incredibila de farmec masculin si talent in toate domeniile care tin de arta filmului, Warren Beatty este renumit in egala masura pentru izbanzile creatiilor sale cinematografice si pentru avalansa de femei celebre care s-au bucurat de privilegiul de a-i fi iubite. Sora lui, Shirley MacLaine, a scris la un moment dat o carte in care a dezvaluit cateva mii de nume de femei care i-au fost iubite fratelui sau. Insa el a iubit doar cateva…
In vreme ce viata profesionala a insemnat o lupta indarjita spre a face numai filme foarte bune, viata personala a reprezentat, pana la momentul casatoriei cu Annette Bening, o inlantuire uluitoare de povesti de dragoste mai lungi sau mai scurte, cautari, daruiri si despartiri care i-au creat o reputatie solida de barbat greu de imblanzit si pastrat.
Nu putem porni pe calea intelegerii omului Waren Beatty fara a arunca o privire asupra alegerilor care au marcat vietile parintilor sai. Tatal, Ira Beaty, american din statul Virginia, a avut un talent muzical deosebit, iubind mai mult decat orice vioara. Lipsit de incurajare si de incredere in sine, a respins oportunitatea de a studia muzica in Europa si a urmat cariera mult mai sigura de profesor de psihologie. S-a incris apoi la doctorat dar nu l-a finalizat si, desi avea o cultura si calitati umane deosebite, si-a domolit amaraciunea infrangerilor in alcool.
Mama, Kathlyn MacLean, canadianca din Nova Scotia, a avut personalitate artistica, dorindu-si foarte mult sa devina actrita, incurajata de o mama care pretuia rafinamentul si de un tata puternic, de profesie medic. Si totusi, Kathlyn a ales, la fel ca Ira, sa renunte la aspiratiile sale si sa predea la un colegiu pentru femei din Maryland. Acolo s-au cunoscut si s-au placut parintii care aveau sa aduca pe lume cel mai celebru cuplu de frate si sora din lumea artistica americana: Warren Beatty si Shirley MacLaine.
Henry Warren Beaty s-a nascut la 30 martie 1937, in Richmond, Virginia. Mai mic cu trei ani decat sora lui, Warren a fost educat in spiritul religiei baptiste, in respect pentru valorile familiei, inconjurat de carti. Copil fiind, a resimtit puternic tristetea tatalui si l-a afectat profund lipsa unei relatii de calitate cu acesta. A fost in schimb adorat de mama sa, care l-a incurajat sa-si urmeze inclinatiile artistice si sa realizeze toate visele pe care le-a avut si ea candva. Desi in liceu a jucat cu succes fotbal si i-au fost oferite burse pentru a continua acest sport si in colegiu, el nu le-a acceptat si s-a inscris la Nortwestern University, cu intentia de a studia dreptul. Acolo luat parte la cateva cursuri de arta dramatica si a simtit tot mai clar ca in el creste chemarea puternica pentru scena, pentru exprimarea emotiilor prin intermediul artei. Warren jucase inca de la varsta de cinci ani in piese de teatru regizate de mama sa la scoala la care preda. La noua ani a scris prima scrisoare de dragoste prin care a a cerut in casatorie o actrita de 28 de ani, fascinat de frumusetea si talentul ei. June Rowe Weaver a pastrat scrisoarea si, mai tarziu, cand el avea sa fie foarte cunoscut, a aratat-o fiicei sale.
Aceasta scrisoare gandita de un baiat de noua ani si adresata unei actrite sofisticate surprinde doua dintre cele mai interesante teme din viata lui Warren Beatty. Prima este interesul pentru casatorie, deprins din educatia baptista, iar a doua este fascinatia puternica pentru femeile frumoase. Dar tot de aici se desprinde si conflictul intern major pe care l-a trait Warren. Mesajul nerostit transmis de parintii sai era ca atunci cand te casatoresti trebuie sa iti sacrifici idealurile artistice pentru binele familiei, ca cele doua nu se pot impaca asa cum trebuie intr-o viata implinita. In vremea in care Warren era in primul an la colegiu, Shirley MacLaine devenise deja o actrita cunoscuta. Incurajat de succesul ei, Warren a decis sa paraseasca facultatea si s-a indreptat spre New York. Alegerea pe care o avea de facut era mai mult decat una intre drept sau actorie, era o alegere intre doua stiluri de viata, unul cu un drum clar si succes social garantat, celalalt supus cautarilor, riscului, fara nicio garantie palpabila.
La New York a fost acceptat la renumita scoala de actoriei condusa de Stella Adler, aceeasi pepiniera care l-a format pe Marlon Brando. Ca sa poata plati cursurile, a lucrat ca muncitor in constructii si a cantat la pian intr-un bar. Dragostea pentru muzica s-a mostenit din partea tatalui, asa cum talentul pentru exprimarea scenica s-a transmis dinspre familia mamei. Cele opt luni de instruire in arta dramatica sub indrumarea Stellei Adler au reprezentat singura pregatire formala a lui Beatty pentru cariera care avea sa urmeze. A primit mici roluri in cateva sitcom-uri pentru televiziune si piese de teatru si a mai adaugat o litera numelui de familie, dubland t-ul, din dorinta ca numele sa fie simetric si sa arate bine in lumina reflectoarelor.
Inca din timpul liceului Warren a parut sa aiba un magnet cu care atragea fetele si femeile. Idealurile sale feminine s-au format in tiparele sofisticate oferite de admiratia pentru actritele Rita Hayworth si Elisabeth Taylor, si in modelul de rafinament si inclinare spre arta indus de bunica din partea mamei, Blanche Lehigh MacLean, care preda la universitate lectii de dictie si perfectionare in arta exprimarii. Dupa lungul sir de prietene si iubite din adolescenta, ajuns la Los Angeles, in varsta de 22 de ani, Warren este atras puternic de actrita engleza Joan Collins, 26 de ani, si pregateste un plan pentru a o cuceri. Cand Joan soseste la o petrecere, el canta deja la pian, inconjurat de un cerc de admiratori. Ea e impresionata de frumusetea ochilor lui si de maiestria muzicala si accepta sa il intalneasca si sa il cunoasca mai bine. Joan Collins reprezenta pentru Warren seductia Hollywood-ului, sofisticarea, atractia pentru o persoana mai matura. Aflat sub contract cu studioul MGM dar fara nici un rol concret in pregatire, este ales sa joace pe Broadway, in drama „A Loss of Roses”, o piesa scrisa de William Inge, autor consacrat, castigator al premiului Pulitzer. Acest rol i-a adus o nominalizare la premiul Tony. Inge, homosexual recunoscut, a avut o mare simpatie pentru Beatty si, cu el in minte, a lucrat la scenariul pentru filmul „Splendoare in iarba”. Desi piesa „A Loss of Roses” a avut o viata scurta la New York, pentru Warren a insemnat primul pas pe calea spre succes.
Imaginea lui Beatty a fost sustinuta puternic de catre publicistul John Springer, care a acceptat sa il promoveze fara a fi platit, pana la momentul in care actorul va castiga mai multi bani. Beatty a continuat relatia pasionala cu Joan Collins, prima femeie pe care a iubit-o nebuneste. Dupa ce Joan a descoperit ca este insarcinata au hotarat impreuna ca ea sa aiba un avort ilegal, decizie motivata mai ales din teama ca un copil le va afecta carierele. Warren a inceput filmarile la „Splendoare in iarba”, in regia lui Elia Kazan, si alaturi de Natalie Wood, la acea vreme o actrita deja consacrata. A cerut-o in casatorie pe Joan, ascunzand inelul de logodna in frigider, insa curand ea a plecat sa filmeze in Italia si el a suspectat-o ca a avut un alt iubit, lucru care pe ea a suparat-o foarte rau. Povestea lor incepea sa fie presarata cu probleme si se va sfarsi inainte de implinirea celui de-al doilea an. Dupa succesul din filmul de debut, Warren a aparut in productii mai putin importante, fapt ce nu a corespuns dorintei lui puternice de a lucra la filme care au cu adevarat ceva de spus. Aceasta situatie l-a dus cu gandul la trecerea pe pozitia mult mai puternica de producator, si a infiintat compania Tatira, al carei nume alatura formula de alint a mamei sale, Tat, si prenumele tatalui, Ira.
Dupa despartirea de Joan Collins, Warren s-a apropiat afectiv de Natalie Wood, care trecea, la randul ei, prin momente foarte dificile datorate destramarii casniciei cu actorul Robert Wagner. Fiecare a adus in relatie propriile sale probleme, nereusind sa stabileasca un echilibru emotional comun. Amandoi erau firi analitice, aveau nevoie de atentie si luptau cu propriile inhibitii. Warren nu i-a fost fidel lui Natalie si dupa doi ani ea l-a parasit. Aventurile de o noapte cu numeroase femei intretineau in Beatty un sentiment de vinovatie, pentru ca erau in totala neconcordanta cu manierele sale de gentleman din sud, adept al valorilor credintei si familiei. Exista insa in el aceasta latura de copil teribil, nesupus, dornic de a experimenta, dornic de a trai imaginea de sex-simbol pe care, pe de alta parte o detesta.
Urmatoarea relatie importanta a fost cea cu actrita franceza Leslie Caron, mai mare decat el cu sase ani. Warren avea 26 si Leslie 32. El o placea de cand o vazuse in filmele „Gigi” si „An American in Paris” iar intalnirea fata in fata, la o petrecere, a fost marcata de o atractie reciproca irezistibila. La finalul serii au plecat impreuna, fara a fi observati. Leslie Caron era casatorita cu regizorul de teatru Peter Hall, insa mariajul devenise vulnerabil datorita preocuparii exclusive a sotului pentru lumea scenei si a dispretului sau pentru cariera lui Leslie de la Hollywood. Actrita franceza nu era tipul de femeie care sa se ascunda si i-a marturisit sotului sentimentele pentru Warren, inlesnind astfel o despartire care plutea de mult in aer. Desi foarte indragostit de Leslie Caron, Beatty a flirtat in timpul filmarilor la „Mickey One” cu partenera sa de ecran Alexandra Stewart si nu numai cu ea. Mai tarziu el va denumi aceste scurte aventuri „esecuri etice”. Relatia cu Leslie a fost multa vreme una discreta, iar atunci cand a razbatut in presa, Peter Hall, care ceruse deja divortul, a dat-o in judecata pe fosta sotie si pentru comiterea de adulter si a cerut sa i se acorde custodia celor doi copii, cerere care i-a fost acceptata. Prinsi in aceste procese legale traumatizante, Warren i-a fost un real sprijin afectiv iubitei sale, acordandu-i toata atentia si recomandandu-i propriul sau psihanalist pentru a o ajuta sa depaseasca momentele de cumpana.
In plan profesional se contura tot mai clar proiectul „Bonnie and Clyde”, filmul care va fi produs de catre compania lui Beatty in 1967 si va reprezenta un reper pentru cinematografia americana. Intre timp a jucat impreuna cu Leslie Caron in „Promise Her Anything” (1965), stabilind traditia de aparea in filme alaturi de femeile din viata sa. Leslie va marturisi mai tarziu ca, atunci cand s-a pus problema casatoriei, ea a fost constienta de existenta a doua puncte sensibile: implicarea foarte puternica a lui Warren in cariera lui cinematografica si faptul ca nu era inca pregatit sa fie fidel unei singure femei.
In martie 1966 Warren si Leslie participa impreuna la Londra la premiera regala a filmului „Born Free”. Acolo Warren o vede pentru prima oara in realitate pe actrita Julie Christie, cea care peste un an ii va deveni iubita si cu care va avea o relatie de sase ani. Leslie Caron il paraseste pe Warren, nemaiputand sa ii accepte infidelitatile. El resimte puternic atat despartirea de iubita, cat si separarea de copii acesteia, de care se atasase puternic emotional. In continuare se dedica productiei filmului „Bonnie and Clyde” si traieste o poveste de dragoste cu prim-balerina rusa Maya Plisetskaya, in varsta de 44 de ani, care nu vorbea deloc engleza. Warren studiaza limba rusa si continua indelungata cautare a unei actrite care sa fie potrivita pentru rolul lui Bonnie. Dupa distribuirea lui Faye Dunaway, Warren a controlat strict toate aspectele productiei, respectand standardele foarte inalte care, in conceptia lui, trebuie onorate pentru a produce ceva cu adevarat valoros. „Bonnie and Clyde” si „Easy Rider” au fost filmele care au marcat inceputul unui nou val la Hollywood, o perioada in care marile studiouri au inceput sa acorde artistilor o libertate de expresie nemaiintalnita pana atunci.
Fascinat de Julie Christie si de rolul ei in „Dr. Jivago”, Warren reuseste sa o cunoasca personal si dureaza cateva luni pana cand amandoi renunta la relatiile pe care le aveau cu partenerii actuali si devin impreuna un cuplu. Julie Christie este o persoana foarte directa, neimpresionata de glamour-ul de la Hollywood si amandoi impartasesc o mare pasiune pentru adevar. Succesul financiar al lui „Bonnie and Clyde” i-au permis lui Beatty sa continue sa isi dedice energia numai lucrurilor in care credea cu adevarat. Interesul sau s-a mutat pentru o vreme pe teritoriul politicii, activand in 1968 in campania prezidentiala a senatorului Robert F. Kennedy. Desi implicarea in politica l-a redus la valorile clasice ale familiei, tentatiile sexuale au continuat sa apara, mai ales sub influenta prietenilor sai Victor Lownes, seful Clubului Playboy din Londra, si a regizorului Roman Polanski, care dadea petreceri in fiecare seara de vineri. In vreme ce Julie Christie era un spirit liber, avea puternice idei feministe si nu isi dorea familie si copii, Beatty spunea ca nu va fi credincios unei singure femei decat dupa casatorie. In 1969 Warren si Julie au calatorit la Moscova, pe urmele poetului John Reed, despre care Beatty avea in plan sa produca un film, proiect care va fi amanat noua ani. A jucat impreuna cu Julie Christie in trei filme „McCabe & Mrs. Miller” (1971), „Shampoo” (1975) si „Heaven Can Wait” (1978).
In anul 1972 se implica in campania prezidentiala a senatorului George McGovern si considera ca nu se poate dedica in acelasi timp atat politicii cat si cinematografiei. Continua povestea de dragoste cu Julie Christie, incercand sa tina secrete relatii scurte cu alte femei. Se implica in organizarea de concerte pentru strangerea de fonduri in favoarea candidatului pe care il sustine, in vreme ce relatia cu Julie Christie se raceste si se apropie de sfarsit.
Heaven (and Marriage) Can Wait
Warren gaseste si cumpara casa visurilor sale, pe Mulholland Drive, intre Los Angeles si San Fernando Valley, acolo unde locuiesc atat prietenul sau Jack Nicholson cat si Marlon Brando. In timp ce decoreaza casa, Warren este indecis asupra a ceea ce vrea sa transmita noua sa locuinta: imaginea unui politician democrat sau imaginea unui star de la Hollywood? In 1974 a inceput o poveste de dragoste cu actrita Michelle Phillips, cea care fusese si prietena lui Jack Nicholson. Michelle era nemultumita ca petreceau mult timp in casa, Warren ferindu-se mai mereu de ochii publicului. Atitudinea lui legata de casatorie era in continuare ambigua, dorindu-si sa aiba familia lui si copii, dar inca simtindu-se nesigur in fata implicatiilor induse de o promisiune pe viata. Michelle Phillips ar fi dorit sa se casatoreasca cu Warren si au existat anumite zvonuri ca acest lucru se va intampla, insa in vara lui 1976 ea a decis sa puna capat povestii lor care durase doi ani si jumatate. Ea intuise corect comportamentul lui Beatty cu iubitele lui: „Cu cat se apropie mai mult, cu atat i se face mai teama. Asa ca se indeparteaza si are cate o aventura fara nici un fel de semnificatie… nu vrea sa isi asume responsabilitatea a ceva ce s-ar putea sa nu functioneze cum trebuie. Mi-am dat seama ca evitarea acestui risc va face parte intotdeauna din personalitatea lui si a trebuit sa iau o decizie. In sfarsit am privit lucrurile in fata si am plecat.” La baza atitudinii ambigue a lui Warren statea teama lui secreta, insuflata de mesajele subintelese in copilarie, ca mariajul nu reprezinta un mod de viata fericit si productiv.
In anul 1978 produce filmul „Heaven Can Wait”, pentru care este nominalizat la patru premii Oscar: cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun actor si cel mai bun scenariu original. Este ultima data cand joaca impreuna cu Julie Christie, actrita care simte ca e momentul sa aleaga intre Hollywood si a Anglia si opteaza definitiv pentru a doua varianta. „Heaven Can Wait” aduce incasari de 80 de milioane de dolari si il pune pe Beatty intr-o pozitie foarte buna in cetatea filmului.
In primavara anului 1978, in varsta de 41 de ani, Warren Beatty incepe povestea de dragoste cu actrita Diane Keaton, 32 de ani, are tocmai primise Oscar-ul pentru rolul din „Annie Hall”. Beatty a fost impresionat de interpretarea ei din filmul „Looking for Mr. Goodbar”(1977), de faptul ca are un stil propriu, neconventional, o fire artistica si valori morale foarte puternice. De asemenea, Diane Keaton punea mare pret pe pastrarea vietii personale departe de ochii publicului. Curand dupa ce s-au intalnit, Warren nu a mai dat nici un interviu pentru mai bine de zece ani. Diane ii va fi alaturi pe parcursul celor trei ani cat a durat lucrul la productia „Reds” si a interpretat rolul Louise Bryant, iubita poetului John Reeds, cel care ia parte la Revolutia Rusa din 1917. „Reds” i-a adus din nou lui Warren Beatty patru nominalizari la premiul Oscar si, de data aceasta, a castigat statueta pentru cel mai bun regizor. Filmarile la „Reds” au fost dificile, extenuante, iar in relatia lor din spatele ecranului Warren nu i-a fost fidel nici lui Diane Keaton, lucru pe care ea il stia. Dupa despartirea de Diane, Beatty a avut o serie de relatii mai scurte, cu cateva actrite, dansatoare si modele.
In 1984, in timp ce era implicat in campania prezidentiala a candidatului democrat Gary Hart, Warren Beatty este prezentat la Paris actritei franceze Isabelle Adjani. Relatia cu Adjani va fi urmatoarea legatura serioasa din viata lui Beatty. Actrita avea 26 de ani, in vreme ce Beatty implinise 46. Frumusetea deosebita a lui Isabelle, aplecarea spre melancolie mostenita de la tatal ei, nevoia de a-si proteja viata personala si de a detine controlul, toate au fost aspecte care l-au atras puternic pe Beatty. Dar casatoria lor ar fi insemnat ca Isabelle sa se rupa de viata si cariera ei din Franta, lucru pe care ea nu a fost de acord sa il faca. Relatia lor a fost una de tipul „la distanta” si a durat trei ani. Isabelle a refuzat rolul pe care Beatty i l-a oferit in rolul „Dick Tracy”, acest gest simbolizand finalului relatiei dintre ei.
Madonna l-a sunat pe Beatty ca sa ii spuna ca ea isi doreste rolul refuzat de Adjani. Beatty a fost de acord si dupa ce el a mai avut o legatura de 7 luni cu actrita Joyce Hyser, Madonna i-a devenit, la 30 de ani, si iubita. Madonna a recunoscut ca ea a fost cea care a insistat ca aceasta relatie sa se intample. Beatty admira la ea faptul ca nu avea inhibitii, tabu-uri, ca facea mereu asa cum credea de cuviinta. Legatura lor nu a durat foarte mult, la aparitia filmului in cinematografe era deja incheiata.
Annette Bening, femeia care a schimbat totul
Urmatorul proiect cinematografic avea sa fie „Bugsy”, un film despre viata celebrului gangster Bugsy Siegel. In rolul amantei lui Bugsy va fi aleasa sa joace Annette Bening, care impresionase in filmele „Valmont” si „The Grifters”. Combinatie sofisticata de actrita foarte talentata si femeie cu mult sex-appeal, Annette i-a atras puternic atentia lui Warren. El va marturisi ca atunci cand a intalnit-o, a stiut din primele treizeci de secunde ca aceasta este femeia care ii va shimba viata. Onestitatea, inteligenta, vitalitatea, vocea deosebita, talentul actoricesc, frumusetea, toate l-au convins imediat pe Beatty ca indelungatele sale cautari si framantari legate de o viata de familie au luat sfarsit. Trei decade pline cu povesti de dragoste traite cu femei care puneau pe primul plan cariera, un numar impresionant de relatii de scurta durata, perioade de indoiala si singuratate, toate au devenit de domeniul trecutului. Intalnirea cu o femeie foarte talentata si foarte senzuala, crescuta intr-o familie in care erau respectate valorile protestante ale clasei de mijloc, a insemnat pentru Beatty permisiunea de a fi, in sfarsit fericit. S-au casatorit in martie 1992 si au impreuna trei fete si un baiat.
Au mai jucat impreuna in filmul „Love Affair”, care nu s-a bucurat de o primire prea buna. Beatty a realizat in 1998 satira politica „Bulworth”, un film de succes, la fel ca satira sexuala „Shampoo” in 1975. Cea mai recenta productie „Town and Country” (2001) nu a fost una deosebita. Beatty a luat serios in considerare propunerea de a candida, in anul 2000, pentru pozitia de presedinte al Statelor Unite, dar in final a decis sa nu se inscrie in cursa.
Figura romantica, barbatul aproape nedrept de frumos, artistul perfectionist, care dorea sa aiba controlul celor mai mici amanunte din creatiile sale, omul cu un deosebit simt al umorului, gentlemanul cu maniere blande din sud, a reusit in sfarsit sa impace in a doua jumatate a vietii dorinta de a avea o familie careia sa ii fie credincios, cu pasiunea sa creatoare, care l-a facut sa fie autorul catorva dintre cele mai reprezentative filme din toate timpurile.