Astronautul roman Dumitru Prunariu, primul si singurul roman care a ajuns vreodata in spatiul cosmic – pe 14 mai 1981 -, a declarat pentru MEDIAFAX ca saltul din stratosfera al austriacului Felix Baumgarter poate fi considerat un prim test reusit al unui costum spatial flexibil.
In opinia lui Dumitru Prunariu, reusita lui Baumgartner nu este doar incununarea unei ambitii duse la bun sfarsit si a unei perioade de cinci ani de pregatire intensa, ci si un pas inainte in ceea ce priveste perfectionarea metodelor de salvare de pe navele care desfasoara misiuni spatiale. Costumul flexibil purtat de austriac in saltul sau din stratosfera a reusit sa reziste la viteza cu care acesta a coborat – 1.342,8 kilometri/ ora – fara a-i pune viata in pericol.
“Problema mare pe care mi-o puneam eu, ca inginer de aviatie, este cum rezista costumul respectiv in zona transsonica, pentru ca, totusi, este un costum flexibil, iar zona transsonica implica niste modificari de parametri ai aerului foarte puternice – diferente de presiune de densitate a aerului inainte de partea sonica”, a declarat Prunariu pentru MEDIAFAX.
Acesta mai apreciaza ca, odata cu saltul temerar al lui Baumgartner, a asistat la un prim test al unui costum care a dovedit ca poate aduce un om pe pamant de la o inatime “trasstratosferica”.
“Nu ii putem spune cosmica, deoarece cosmos e mai mult, mult mai mult – o inaltime la care zboara avioanele de vanatoare, mai sus oricum decat zboara avioanele de pasageri. Este un pas important, pentru ca, de la acea inaltime, densitatea aerului este foarte mica, deci reintra practic in straturi dense ale atmosferei. Problema este ca, sarind dintr-un vehicul spatial care intra in atmosfera cu 28.000 de kilometri/ ora cu un astfel de costum implica mult mai multe aspecte legate de securitatea persoanei din interior decat saltul de pe o platforma fixa ridicata de un balon – tinandu-se cont de viteza cu care se reintra in atmosfera, hai sa spunem ca vehicolul franeaza pana la altitudinea de la care a sarit Felix Baumgartener pana la 5.000 de kilometri/ ora , este o viteza hipersonica. Astfel, el a atins o viteza transsonica, spre supersonica, dar nu a depasit faza aceasta. Un astfel de costum flexibil permite sa intri in atmosfera si sa zbori cu viteze hipersonice si chiar cu mult mai mult decat viteza hipersonica cu 4-5 mAh (miliamperi / ora – n.r.). Parasirea navei cosmice cu un astfel de costum trebuie facuta in anumite conditii foarte bine studiate – fie intr-un scut de protectie care sa franeze puternic si sa te aduca la o viteza transsonica de la care iti dai drumul liber cu un astfel de constum, fie facuta aceasta capsula in care sa treaca si care sa te protejeze, pentru ca fortele vibratiile organismului uman la viteze asa de mari pot sa fie atat de puternice incat sa te omoare inauntru”, mai spune astronautul roman.
Felix Baumgartner, care, duminica, a realizat cu succes saltul in cadere libera din stratosfera, plonjand de la o altitudine record de 39.043 de metri, deasupra statului american New Mexico, este prima persoana din lume care a depasit viteza sunetului, fara a se afla intr-un avion. Acest record a fost atins chiar in ziua in care se celebreaza 65 de ani de la primul zbor cu un avion supersonic, care a fost pilotat de Chuck Yeager in 1947, informeaza Sky News.
Plonjand de la altitudinea de peste 39.000 metri deasupra statului american New Mexico, Felix Baumgartner a stabilit duminica si un alt record mondial – saltul in cadere libera de la cea mai mare altitudine, a confirmat in conferinta de presa de dupa salt Brian Utley, reprezentantul Federatiei Aeronautice Internationale.
Felix Baumgartner a urcat in stratosfera intr-o capsula presurizata, trasa de un balon urias cu heliu, dupa care a fost in cadere libera timp de peste patru minute, potrivit Sky News.
Recordul pentru saltul cu parasuta in cadere libera era detinut din 1960 de un fost colonel din aviatia americana (US Air Force), Joe Kittinger, care, ajuns la limita spatiului cu ajutorul unui balon umflat cu heliu, a sarit in gol de la altitudinea de 31.333 de metri. Kittinger a fost, de altfel, acela care i-a oferit lui Baumgartner sfaturi in timpul coborarii.
Totusi, austriacul nu a depasit si un al doilea record detinut de Kittinger, care s-a aflat in cadere libera timp de 4 minute si 36 de secunde. Felix Baumgartner s-a aflat in cadere libera doar 4 minute si 19 secunde.
Scopul principal al lui Felix Baumgartner, pasionat de sporturi extreme, a fost acela de a depasi viteza sunetului in cadere libera – o premiera mondiala -, plonjand de la o altitudine record. El a depasit altitudinea pe care si-o propusese, de 36.576 de metri, realizand saltul de la peste 39.000 de metri.
Cu textul “Born to fly” (Nascut pentru a zbura, n.r.) tatuat pe antebrat, austriacul in varsta de 43 de ani a sperat sa adauge mai multe recorduri in palmaresul sau: caderea libera realizata de la cea mai mare inaltime si cea mai rapida saritura libera. De asemenea, Felix Baumgartner a intentionat sa devina primul om care depaseste viteza sunetului fara a se afla intr-un echipament special de zbor.
In timpul ascensiunii sale, Felix Baumgartner a depasit si un alt record: s-a aflat intr-o capsula trasa de un balon care a ajuns la cea mai mare altitudine la care s-a aflat vreodata un balon cu echipaj uman, potrivit explicatiilor oferite de specialistii care au comentat transmisiunea live de pe redbullstratos.com.
Uriasul balon – la care a fost atasata o capsula cu o greutate de 1.315 kilograme, in interiorul careia se afla Felix Baumgartner – a fost ridicat in aer in jurul orei 18.30 (ora Romaniei), pentru umflarea lui fiind necesari 850.000 de metri cubi de heliu.
Ascensiunea celui supranumit “Neinfricatul Felix” a durat aproximativ 2 ore si 40 de minute.
Baumgartner, care a purtat un costum presurizat, a pasit afara din capsula in jurul orei 21.08 (ora Romaniei). Inainte de a se arunca in gol, Baumgartner a spus: “Cateodata trebuie sa urci foarte sus pentru a-ti da seama cat esti de mic” (“Sometimes you have to go really high to see how small you are”).
Momentele de dupa saritura au fost critice. Pozitia corpului sau a avut un rol crucial, pentru a-i permite acestuia sa respire. Daca ar fi cazut si s-ar fi rotit prea repede, Felix Baumgartner ar fi putut sa sufere probleme la ochi, creier si sistemul cardiovascular, potrivit Reuters.
Coborarea lui Baumgartner a durat 9 minute si 3 secunde, din care 4 minute si 19 secunde in cadere libera, inainte de deschiderea parasutei, potrivit specialistilor din camera de control a misiunii lui Felix Baumgartner. Viteza atinsa in timpul coborarii de Felix Baumgartner a fost de 1.342,8 kilometri/ ora.
Evenimentul, pentru care austriacul s-a pregatit de cinci ani, programat sa aiba loc initial pe 8 octombrie, a fost amanat, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, de mai multe ori, intai pentru 9 octombrie, apoi pentru 11 octombrie si, cel mai recent, pentru duminica.
“Imi plac foarte mult provocarile, iar incercarea de a deveni prima persoana care depaseste bariera sunetului este o provocare unica. Acesta este, probabil, ultimul lucru pe care il mai am de facut”, a declarat Felix Baumgartner in timpul perioadei de pregatire pentru marele salt.
“Cred ca totul este o chestiune de pregatire. Trebuie sa iti faci bine treaba. Si imi displace sa fiu numit un iubitor de senzatii tari sau dependent de adrenalina, pentru ca nu sunt deloc asa. Imi place ca totul sa fie foarte bine pus la punct”, a mai spus Baumgartner.
Aventurierul austriac a trecut peste deceptia provocata de amanarea saltului si a incercat in ultimele zile sa se concentreze asupra a ceea ce a trebuit sa faca duminica, potrivit unui comunicat remis in urma cu cateva zile de organizatori.
Felix Baumgartner s-a nascut pe 20 aprilie 1969 in orasul austriac Salzburg si, de copil, a visat sa piloteze elicoptere si sa sara cu parasuta. “Mi-am dorit intotdeauna sa ma simt liber si, mai ales, sa privesc lumea de sus. Cand eram mic ma cataram in copaci si mi-am dorit intotdeauna sa zbor”, a spus Felix Baumgartner.
El a efectuat primul salt la varsta de 16 ani, inainte de a se inrola in armata austriaca si si-a perfectionat calitatile in cadrul fortelor speciale.
Aventurierul a explorat deja cele patru colturi ale lumii, uneori in aer, dar si de la nivelul solului. In 1999, el a devenit primul om care a sarit de pe unul dintre bratele statuii lui Hristos Mantuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia, la numai 30 de metri de la sol, suficient insa pentru a deschide parasuta si a ateriza in siguranta.
Dar cele mai spectaculoase sarituri ale sale sunt acelea de pe cele mai inalte turnuri ale lumii – Petronas Tower din Kuala Lumpur, Malaezia (in 1999), si de pe turnul din Taipei, Taiwan (2004).
Felix Baumgartner a devenit in 2003 primul om care a traversat Canalul Manecii in cadere libera folosind o aripa de deltaplan fabricata din carbon.
Baumgartner a sarit si de pe cel mai inalt pod din lume, Viaductul Millau, din Franta, care se ridica la inaltimea de 343 de metri deasupra Vaii Tarn.
In prezent, el traieste in Elvetia si Statele Unite ale Americii, insa marturiseste: “In aer ma simt acasa”.
Sportivul este sprijinit tehnic si financiar pentru acest salt supersonic de grupul austriac de bauturi energizante Red Bull si de patronul acestuia, multimilionarul austriac Dietrich Mateschitz.
Cel din urma este si proprietarul echipei de Formula 1 Red Bull-Renault, la care concureaza actualul campion mondial, germanul Sebastian Vettel.
