Doamne, daca-mi esti prieten,/
Cum te lauzi la toti sfintii,/
Da-i in scris porunca mortii/
Sa-mi ia calul, nu parintii.[…]
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum te lauzi la toti sfintii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu parintii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
N-asculta de toti zurliii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu copiii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Nu-mi mai otravi ursita,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu iubita.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum sustii in gura mare,
Moaie-ti tocul in cerneala
Si-nainte de culcare
Da-i in scris porunca mortii,
Cand si-o ascuti pumnalul,
Sa-l infiga-n mine, Doamne,
Si sa lase-n viata calul.
Categorii:
Cea mai frumoasa poezie
Uram, ha mi barátok vagyunk…
Uram, ha mi barátok vagyunk,
Hisz így dicsekszel szentjeidnek,
Parancsold írásban az üdvözülteknek
Hogy lovam vigyék, ne szüleimet.
Uram, ha mi barátok vagyunk,
Ne hallgass a sok eszementre,
Add szavad az elhunytaknak
Ne fiaimat vigyék, hanem a lovamat.
Uram, ha mi barátok vagyunk,
Ne mérgezd más sorsunk tovább,
Add írásba az elmenteknek,
Lovam vigyék, ne kedvesemet.
Uram, ha mi barátok vagyunk,
Ahogy mondtad, s hangoztatod,
Tollad Uram, mártsd tintába
Alvás előtt, álom előtt
A halottaknak írásba add,
Ki majd tőrt fen hátam mögött,
Földem fölött ontja vérem,
Csak a csődört hagyja élve.
Horváth Csaba fordítása
E vorba de soartă omului,cerând lui Dumnezeu mila ,compasiune ,iar el având atat dragoste față de părinți,de copii,de iubita de cal,pana la urma prefera să facă un pact cu moartea cerand-ui să-și lase toate dragi lui în viața,sacrificandu-si viață,iubind-ui pe toți în mod egal neaceptand să-i vadă că îi va lua de lângă el,cumplită moarte.Aici e vorba de dragoste..atât demult îi iubea neaceptand suferința…nu de cal ..așa cum au înțeles unu!
dragĂ sPIRIDOANE…
după El-Zorab este într-adevăr cea mai frumoasă poezie despre cai…
Mă bucur că te-am cunoscut. Trimite-mi ceva pentru
aCTUALITATEA LITERARĂ!!
Dupa El-Zorab, acesta e al doilea cal pentru care plang..
Si iapa noastra de la tara a imbatranit si picioarele din spate isi slabisera articulatiile..De la o vreme orbise..:( Ai mei au dat-o unor oameni s-o duca undeva unde-si va afla sfarsitul pentru ca toti plangeam vazand-o asa..intr-o noapte batea cu picioarele in poarta de la gradina, batrana si oarba.. se intorsese acasa .. Stela noastra:(((( "Sa-mi ia calul, nu parintii.."
Sincer n-am avut cuvinte – e foarte puternica!
Genial.fara cuvinte.Interpretarea lu Piersic e pe masura…
poezia aceasta m-a impresionat fiind ca si yo am avut cal si tataie nu a mai putut sa-l tina si cand a dat-o am plans zile la rand ….. uneori un animal iti poate fi un adevarat prieten
o poezie foarte frumoasa