Ai dreptul sa nu spui nimic. Tot ce spui poate fi folosit impotriva ta

 Daca tac, ooof!… doare pe dinauntru. Daca vorbesc, jap!… doare pe dinafara

 
De fiecare data cand am mintit, mi-am mangaiat tandru constiinta cu scuza ca o fac pentru binele relatiei. Indiferent de genul relatiei. Ca nu putem fi sinceri tot timpul, sinceritatea deplina e o tampenie. Daca am plesni de sinceritate, n-am mai fi politicosi-ipocriti in fiecare zi, ci ne-am saluta onest: “Saru’mana, vaco!”, “Buna dimineata, cretinule!”. Sotului nu i-am mai spune “In seara asta dorm la Cornelia”, ci “In seara asta dorm la Marius”. 

Am auzit ca unele femei nu pot dormi noaptea cu povara minciunii. Eu n-am insomnii decat daca ma apasa ceva. Dar nu pe suflet, ci pe gat, eventual. In lumea oamenilor de calitate, tentatia sinceritatii ar fi, cica, uriasa. De nestavilit. Sub genericul: “Mai bine sa afli de la mine decat de la altii”, sotia se salta in fund, in puterea noptii, si ii spune sotului nu numai ca, dar si cand, cum, cu cine si de cate ori l-a inselat.

Ma induioseaza scenele astea si m-ar tenta sa le isc cateodata, daca ar fi cazul, numai ca urmarea lor nu-mi place deloc: o bataie scurta sau un infarct ceva mai lung, apoi un divort tatesc si gata, madam-statuia-sinceritatii ramane singura, fara familie, fara bani, traieste cu diazepam, cu vodca si cu cine mai apuca. 

Un sut in fund si-un adulter pe cap – un pas inainte!

 
Cand un barbat nu e suficient de gelos, parca simti nevoia sa-l intarati. Accesele de sinceritate conjugala sunt, de multe ori, urmarea unei frustrari. Barbatul nu te mai vede, se uita prin tine, desi spune ca mdaaa, te iubeste, sigur, iham. Spune numai daca-l intreaba cineva, altfel nu. Poti sa umbli goala pusca prin casa ori in halat cacaniu, tot aia e. Sexul arata ca uitatul la TV: mereu la fel, tu in pozitia asta, el in pozitia aia.

Disperata ca viata ti s-a uscat la 28 de ani, uiti cum iti jurasesi cu opt guri ca nici sub hipnoza n-ai sa recunosti adulterul. Si ca ai sa prostesti in fata si detectorul de minciuni, daca e nevoie. Insa atunci cand vezi ca omul de langa tine doarme pe el, te enervezi si-l zgaltai. Nu se stie cum, dupa un pahar de vin sau intr-o criza de nervi, urli: “Te-am inselat!”.

E ca si cum arunci chibritul aprins in balta de pacura. Nu mai poti retrage nimic. Explodeaza. Nu te poti trezi a doua zi spunandu-ti ca ai visat. Si nici lui nu-i poti spune ca a visat, pentru ca n-a dormit deloc, toata noaptea.

Iarta-ma, dar de-acum inainte am sa ma mai culc cu cate cineva…

 
Cand spui “Te-am inselat”, spui de fapt “Te-am inselat si de-acum inainte am sa te tot insel”. Chiar daca ti-ai jurat si tie ca n-o sa se mai intample, e clar ca se va mai intampla. E un lucru stabilit clar, stiintific. Cazurile rare care contrazic asta ies din statistica, sunt nesemnificative.  E ca atunci cand un barbat te pocneste, apoi buf, cade in genunchi si miorlaie ca n-o sa se mai repete. Se va mai repeta, stii si tu, stiu si doctorii de la Urgente.

Prin urmare, atunci cand te-ai hotarat sa nu-ti mai speli constiinta cu un detergent obisnuit, ci sa treci la inalbitorii de firma si sa recunosti tot, gandeste-te ca discursul tau nu are marsarier. Mergi numai inainte. Iar cel de langa tine va sti in fiecare clipa a existentei voastre nu numai ca un alt penis a patruns in locul acela, dar si ca tu nu meriti incredere. Ca nu stii ce faci, iar daca stii ce faci, cu atat mai rau.

Asa judeca el, cel inselat, evident ca motivele tale morale mai atenueaza din culpa. De multe ori, femeile insala din razbunare. E o supapa buna, antidivort. Ca sa nu-ti faci casnicia scrum, preferi sa lucrezi in subteran. 

 
Te iubesc atat de mult, incat trebuie, trebuie sa te insel!

Mai e si inselatul din dragoste. Aveam o colega care vehicula o teorie in premiera: “Il insel tocmai pentru ca-l iubesc!”, spunea ea, si avea cea mai usoara constiinta din lume, pentru ca pacatuia “din dragoste, nu din viciu, ca altele”. Era terifiata de viitorul posac impreuna cu un sot de care i s-ar fi acrit pe masura ce trecea timpul. Dupa fiecare aventura, se intorcea in bratele sotului si il compara in gand cu amantii. El castiga intotdeauna, fiindca intrusii erau cu totii niste nemernici, niste mincinosi care-i faceau greata. 

Dilemele acestei femei au inceput insa atunci cand, dupa vreo zece ani, gafaia deja sub povara secretelor. Ar fi vrut sa-i destainuie consortului ei macar un sfert din derapaje. Tot din dragoste. “Il iubesc atat de mult, incat, ooof, trebuie sa-i spun, chiar daca il distrug moral!”, spunea ea. Adevarul e ca, recunosc, cea mai relaxanta postura pe fata pamantului e aia in care sezi si cu dansa-ntr-ansa, si cu sufletu-n rai.

 
CU CINE?

Oficial, minciuna e doar atunci cand esti intrebat si raspunsul tau e perfid. Nimeni nu te obliga sa vorbesti neantrebat si spui adevarul din senin, nici daca esti criminal in serie. Modelul american cu “You have the right to remain silent…” are rol de etica generala.

Inainte ca barbatii sa-mi spuna ca m-au inselat, voiam sa stiu adevarul. Dupa ce marturiseau, as fi dat orice ca idiotii sa fi tacut. Indoiala bazaie oricum. Daca spune ca nu te-a inselat, nu crezi niciodata suta la suta. Daca spune ca da, urmeaza momentul de criza maxima: CU CINE? E foarte important cu cine. Uneori, iti pare bine ca te-a inselat cu una care, cat era el la dusul post-orgasmic, i-a furat banii din portofel. Yes! Deci era o curva ordinara, hoata si vagaboanta. Asa-ti trebuie! Ce daca avea corp frumos? Vezi bine, astea cu corp frumos sunt toate niste secaturi.

Sincer, nu sufeream mai deloc atunci cand aflam ca m-a inselat cu una care imi era inferioara. O parasuta vulgara si mahalagioaica. Dar zaceam trei saptamani dupa ce aflam de o amanta perfecta, cu ceva creier si multi nuri.

Recunoaste, adori barbatii care se pricep sa te puna in valoare comparativ amantele lor de ocazie: “Tot tu esti cea mai buna…” Culmea, nici nu te mai simti inselata, esti prea mandra si prea ocupata sa rumegi scorul net in favoarea ta.

Seduse de principiul comparatiei, multe femei incearca aceeasi schema: “M-am culcat o data cu Virgil, dar jur ca nu era asa de bun ca tine! Tot pe tine, numai pe tine te iubesc!”. Barbatii nu cad asa repede in aceasta capcana, atentie! In primul moment, ar uza de toate stratagemele ca sa scoata de la tine detalii: are amantul penis mai lung?… mai gros?… rezista mai mult in pat?… saruta mai misto?… e mai inalt?… are par in cap?…

Dupa ce afla tot ce-l roade, indiferent ca datele ii sunt favorabile sau nu, sotul e la fel de turbat. Pentru ca, in adancul inimii lor, barbatii nu suporta detaliile depravate si marturisirile plangacioase. Nici pe ale femeilor de langa ei, nici pe-ale lor insile.

 
*********

Mi-e rusine sa recunosc, dar probabil ca n-am sa fiu niciodata pe deplin sincera cu barbatii din viata mea. Nu pot. Totusi, apreciati ca acum, cand marturisesc asa ceva, sunt fatalmente sincera. Si vreun barbat, vreodata, poate folosi revista asta impotriva mea, la divort.