fbpx

Angelina Jolie – Totul despre sex, iubiri si caritate

de

E regina fanteziilor erotice a trei sferturi dintre barbatii planetei si asta numai daca presupunem, statistic si obiectiv, ca cei din ultimul sfert n-au auzit de ea sau apartin minoritatilor sexuale. In patul Angelinei Jolie se lafaie, insa, de citiva ani, cel mai rivnit barbat de la Hollywood si, de cind il iubeste pe el, diva si-a mai retras din mreje incercind sa convinga in rol de partenera fidela, mama devotata si ambasadoare a initiativelor umanitare.

In numele tatalui

Se pare ca spiritul de fronda si dezinvoltura prin care Angelina Jolie a ales sa se impuna fac parte din mostenirea unei familii in care stabilitatea domestica a fost dizolvata de timpuriu. Fiica a cunoscutului actor Jon Voight si nepoata a lui Jacqueline Bisset, cea mai frumoasa si mai nabadaioasa actrita a momentului s-a nascut pe 4 iunie 1975, iar la nici un an parintii au divortat din pricina infidelitatilor dovedite ale tatalui ei.
Angelina a continuat sa poarte in acte numele de „Voight“ pina de curind, in 2002, cind, dominata de resentimente, a renuntat la el si a decis sa se numeasca, in mod oficial, „Jolie“ (care in franceza inseamna „draguta“).
Dupa divortul parintilor, Angelina si fratele ei au fost crescuti de mama, Marcheline Bertrand, care s-a vazut nevoita sa renunte la ambitiile ei artistice. Filmele in care apucase sa joace mama sa au fost, insa, cele care au inspirat-o sa devina, la rindu-i, actrita. La 11 ani s-a inscris la Institutul de Teatru Lee Strasberg din Los Angeles, a jucat in citeva piese, dar studiile si le-a definitivat in cadrul exclusivistului liceu din Beverly Hills. Jolie nu s-a putut adapta la atmosfera de pretiozitate a scolii populate cu copii de bani gata si a fost mult timp tinta ironiilor colegilor sai care rideau, pe atunci, de atributele fizice ale celei ce avea sa devina sex-simbol. Silueta extrem de subtire si buzele groase nu devenisera inca atuuri pentru adolescenta cu aparat dentar, mioapa si imbracata in haine de la second-hand. Lipsa de incredere in sine s-a acutizat atunci cind primele ei incercari de a deveni model s-au dovedit a fi lipsite de succes. Odata cu primele dezamagiri i s-a dezvoltat o tendinta spre autoflagelare. A inceput sa-si cresteze singura pielea, cu cutitul, incercind
sa-si acopere prin durerea fizica golurile sufletesti si a inceput sa declare in stinga si-n dreapta ca renunta la actorie pentru a deveni antreprenor de pompe funebre.
Nu s-a tinut de cuvint, insa inclinatia spre morbid i-a marcat o buna parte din viata. Aplecarea ei spre dramatic si negativism s-a pliat, in perioada post-adolescenta, pe curentul dark-rock din moda de la inceputul anilor ’90. A inceput sa poarte mult negru, si-a vopsit parul in rosu-singeriu, a fugit de acasa pentru a locui cu iubitul si si-a facut primele tatuaje. In ciuda faptului ca a ales, in cele din urma, un drum care a dus-o spre succes (caci s-a intors la lectiile de actorie si a absolvit liceul), Angelina Jolie defineste acea perioada a vietii sale ca pe una emblematica: „In sufletul meu voi ramine mereu aceeasi adolescenta punk, rebela si plina de tatuaje.“

Extravaganta cu talent

Cariera Angelinei Jolie a avut totusi ca punct de start, in ciuda unor esecuri, modelling-ul. La 14 ani, ea a semnat pentru Finesse Model Management si a avut prezentari in Statele Unite si Europa. Apoi, a fost aleasa pentru figuratie in videoclipuri ale unor artisti celebri ca Meat Loaf si Lenny Kravitz. Lectiile de actorie au facut-o sa-si indrepte atentia asupra tehnicii actoricesti a tatalui ei, pe care il admira ca profesionist in ciuda tuturor resentimentelor. Relatia cu Jon Voight s-a mai incalzit pentru o perioada in care Angelia Jolie a realizat ca-i seamana mult acestuia nu numai fizic, dar si in inclinatia catre drama. Filmele in care Jolie a debutat au fost acelea cu buget redus, studentesti, regizate de fratele ei. Primul rol principal l-a primit in SF-ul „Cyborg II“, in care a trebuit sa convinga ca semi-robot inzestrat cu puteri letale de seductie. O partitura mai cu greutate la Hollywood i-a fost data pe mina abia in 1995, in „Hackers“, film in care a jucat alaturi de Jonny Lee Miller, actorul asupra caruia si-a rasfrint primele porniri noncorfomist-pasionale si pe care l-a luat de sot. S-a maritat cu el in pripa, imbracata intr-o pereche de pantaloni din piele neagra si un tricou alb pe spatele caruia a scris, cu singele ei, numele mirelui. Nunta, infricosator de neconventionala, a prevestit, din pacate, o casnicie fara viitor. Cei doi s-au separat dupa nici un an, divortul definitivindu-se in 1999. Motivele despartirii n-au atins insa, ca spectaculozitate, nivelul pasiunii ce-i adusese initial in fata altarului. „Totul a tinut de sincronizare“ – declara Angelina. „O sa-l iubesc pe Jonny mereu, e cel mai bun sot pe care si l-ar putea dori o femeie, dar eram, pur si
simplu, prea tineri.“
In 1996, Angelina Jolie a aparut in citeva roluri care au facut vilva, dar nu indeajuns incit sa-i dezlipeasca eticheta de „fata lui Voight“. Abia in 1997, dupa rolul din „Playing God“ si cel din „George Wallace“, pentru care a cistigat un Glob de Aur si a fost nominalizata la Emmy, Jolie a reusit sa stirneasca atentia criticilor independent de faima mostenita. Adevarata recunoastere a obtinut-o, insa, in 1998, cind a intrat convingator in pielea Giei Carangi, manechin si fotomodel de succes al anilor ’80, rapusa de SIDA. Acest film emotionant i-a adus, pentru a doua oara consecutiv, Globul de Aur si o nominalizare la premiile Emmy. Cu aceasta ocazie, Angelina si-a dezvelit si enorma putere de transfigurare care face ca, in cazul ei, expresia „a intrat in pielea personajului“ sa capete valente extreme. Jolie isi traia intens rolul, chiar si in pauzele dintre filmari. Jonny Miller, inca sotul ei in acea vreme, a declarat ca atunci cind incerca sa-i vorbeasca, raspunsul Angelinei era: „Sint singura. Sint pe moarte. Sint lesbiana. Vorbim peste citeva saptamini.“
Dupa terminarea filmarilor la „Gia“, in ciuda succesului de care tocmai se bucurase, Angelina Jolie a intrerupt o perioada actoria si s-a mutat la New York pentru a lua lectii de regie si de scenariu. S-a intors pe ecran in filmul cu gangsteri „Hell’s Kitchen“ (1998) si mai apoi, alaturi de Sean Connery, in drama „Playing by Heart“. Aplaudata de critici a continuat cu rolul principal din „Pushing Tin“ (1999), un film menit sa-i aduca insatisfactii profesionale, dar o noua implinire romantica. Angelina Jolie si excentricul Billy Bob Thornton s-au indragostit nebuneste, iar perechea din film si-a gasit o zbuciumata continuitate si in viata reala. In 2000 s-au casatorit si, in ciuda diferentei de virsta de 20 de ani, ambii impartaseau aceleasi apucaturi funeste si aceeasi inclinatie spre exhibitionism: fiecare a purtat la git, ca talisman, cite o sticluta cu singele celuilalt, s-au sarutat pasional in public indiferent cit de simandicos era pretextul adunarii mondene, si-au jurat credinta prin tatuaje spectaculoase. Mai tirziu, cind relatia a murit, Angelina si-a inlaturat cu laser tatuajul ce dezvaluia numele iubirii vesnice de odinioara.

De la gotic la glamour

In paralel si in contrast cu manifestarile oarecum ieftine, de starleta, cariera Angelinei Jolie a progresat remarcabil culminind cu cistigarea mult-rivnitului premiu Oscar pentru rolul unei bolnave psihic in filmul „Girl, Interrupted“ (1999). Aparitiile ei publice, datorate unor reale performante profesionale, au fost estompate insa de adevarate furtuni mediatice. Presa vuia doar despre cum Angelina si Billy Bob ar fi cazut prada anorexiei, sau despre sarutul pasional cu fratele ei, pe scena Oscarurilor, care i-a dus pe multi cu gindul ca nonconformista actrita ar avea apucaturi incestuoase. Toate birfele despre viata ei personala, cumulate cu declaratiile fara perdea ale Angelinei, au facut din ea un personaj fascinant, de o senzualitate exploziva.
Atitudinea impertinenta, trupul perfect si buzele pline, fara cusur, au propulsat-o rapid in fruntea tuturor topurilor de
frumusete si sex-appeal. Imaginea de devoratoare de barbati i-a umbrit pentru mult timp talentul actoricesc si sensibilitatea ce a facut-o sa se dedice, din ce in ce mai mult, actiunilor umanitare. In chip de femeie fatala a mai facut valuri cu rolul Larei Croft si i-a dat emotii lui Melanie Griffith cind l-a sedus pe Antonio Banderas in „Original Sin“ (2001), dar dorinta ei de a se face remarcata printr-o sexualitate iesita din tipare incepuse sa apuna. In  2002, Angelina si-a donat o treime din avere organizatiilor umanitare si l-a adoptat impreuna cu Billy Bob Thornton pe Maddox, un orfan cambodgian. Ca imagine, si-a mai imblinzit culoarea parului si a renuntat la toaletele excentrice in favoarea elegantei rafinate.
In 2003, a divortat de Billy Bob fara prea multe explicatii, insa presa a speculat ca nabadaiosului actor nu i-ar fi fost de ajuns superba lui sotie. Pe de alta parte, presa a acuzat-o ca ar fi bisexuala si i-a pus in circa o relatie cu Jenny Shimizu, partenera ei din „Foxfire“. Jolie nu a negat: „M-as fi casatorit imediat cu Jenny daca nu as fi fost deja maritata. M-am indragostit de ea din prima clipa in care am vazut-o.“

Cu Brad-ul prin desert

Odata cu implicarea tot mai adinca in proiectele umanitare si cu vizitele in zonele defavorizate ale lumii, pare ca tot ce intreprinde Angelina Jolie ca actrita e pus in slujba noii si nobilei ei misiuni.
A mai jucat in filme de succes care n-au reusit sa impresioneze critica, insa i-au adus venituri substantiale. In 2005, odata cu filmarile pentru „Mr. & Mrs. Smith“, planetele s-au aliniat si i-au adus laolalta pe „Cea mai dorita“ si pe „Cel mai sexy“ de la Hollywood. Sansele ca scinteia sa nu se aprinda erau foarte mici, desi Angelina Jolie si Brad Pitt si-au ascuns relatia pina cind s-a pronuntat divortul celui din urma si pina cind sarcina avansata a Angelinei i-ar fi dat, oricum, de gol. Presa a urlat initial ca seducatoarea fara scrupule l-a smuls pe angelicul Brad Pitt din birlogul casniciei cuminti cu Jennifer Aniston, insa Jolie a negat vehement aducind ca suprem argument faptul ca ea si-a renegat tatal din pricina infidelitatii lui, si pentru nimic in lume n-ar fi provocat pe altcineva sa procedeze la fel. Cert e ca, de dragul ei, Brad si-a lasat nevasta, a dezbracat outfit-ul de metrosexual, si-a lasat barba si a pornit alaturi de Angelina pe coclauri indepartate, aride si populate de nevoiasi. In 2005, cei doi au adoptat-o pe Zahara, o fetita de 6 luni din Etiopia, provenita din parinti care au murit de SIDA. Generozitatea Angelinei a fost pe de o parte aplaudata, pe de alta s-a pus la indoiala puritatea sentimentelor sale din cauza faptului ca imaginea copiilor salvati de la un destin nefericit nu era ferita de mediatizare, ci, dimpotriva, vinduta ziarelor pe bani grei. Pe 27 mai 2006, Angelina Jolie a nascut-o, intr-un spital din Namibia, pe Shiloh Jolie-Pitt, cuplul „Brangelina“ capatind astfel greutate si credibilitate. Primele fotografii cu fetita, ce se astepta a fi unul dintre cei mai frumosi copii de pe pamint, au fost vindute revistei britanice „Hello“ cu drepturi de difuzare ce au atins 10 milioane de dolari. Aparitia pe lume a propriului lor copil n-a stins febra adoptiilor in celebrul cuplu asa ca, in martie 2007, familia Jolie-Pitt s-a imbogatit cu un nou membru, vietnamezul de 3 ani, Pax Thien. Desi lasata undeva la urma, pe lista de prioritati, cariera Angelinei Jolie a cunoscut recent momente de virf odata cu aparitia in „The Good Shepherd“ (2006), alaturi de Robert de Niro. O implicare febrila in opere de caritate laolalta cu proiecte pentru noi roluri in filme populeaza astazi orarul actritei ce a demonstrat ca frumusetea nepaminteana amestecata cu mult talent, naturalete, slabiciuni lumesti si aspiratii nobile alcatuiesc reteta prin care poti avea intreaga lume la picioare.

 

Categorii:
Superstar

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.