In satul Ilva Mare din Bistrita-Nasaud, in Ajunul Craciunului merg la colindat Belciugarii, tineri costumati care prezinta in fata gazdelor pe care le colinda cate o mica sceneta, iar localnicii cred ca gospodaria in care acestia joaca va fi bogata in anul care vine.
Potrivit specialistilor Centrului Judetean pentru Cultura Bistrita-Nasaud, Belciugarii sunt tineri mascati care danseaza si executa figuri comice. Unul dintre baieti joaca “turca”, confectionata din piese de lemn pentru a reda intocmai capul unei capre. Capul este instrutat si este montat pe un baston rezistent de care se prinde un tol sau un covoras de dimensiunea celui care il manevreaza.
Pe langa cel care poarta capra, baietii se mai costumeaza in militar, urs, tigan, popa, jandarm, drac, doctor, mire si mireasa. De obicei, Belciugarii sunt insotiti si de un fluieras. Militarul are rolul cel mai important in tot acest obicei, el fiind responsabil de comenzile pe care le executa Belciugarii.
In casele gospodarilor, Belciugarii spun diverse texte cum ar fi: “Frunza verge de marari/Buna sara, gospodari/Frunza verge de masline/Buna sara, gospodine/ Gospodari si gospodine/ Ascultati-ma pe mine :/Foicica foi de fag/ Caprele mele pe prag!/ Caprite de pe la noi/ Si – nainte si – napoi!/ Caprita cu cohatete/ Jos cu capu’ la podele!/ Si te scoala si o bate/ Si o scarpina pe spate./ Asta-i capra lu’ Ionasca/ S-a-nvatat sa beie-n casa./ Asta-i capra lu’ Marin/ S-a-nvatat sa beie vin/ Asta-i capra lu’ Costica/ S-a-nvatat sa beie tuica/ Caprita din Ilva Mare/Scarpinati-o pe spinare!”.
Obiceiul Belciugarilor se crede ca este de origine greco-romana neavand nimic de-a face cu crestinismul. Totusi, el este acceptat de preoti fiindca textele sunt amuzante.
Locuitorii din Ilva Mare ii asteapta pe Belciugari, fiindca spectacolul pe care-l ofera poate fi vazut o singura data pe an, de Craciun. Pe Valea Ilvelor se crede ca gospodaria in care joaca Belciugarii va fi una bogata in anul care vine, de aceea toata lumea ii asteapta cu nerabdare.
In Bistrita-Nasaud se merge la colindat pe categorii de varsta si in momente diferite ale zilei.
In Ajunul Craciunului, la colindat merg copiii care trec din casa in casa si rostesc “Buna dimineata la Mos Ajun!”. Pentru colind, ei primesc bani, covrigi sau mere.
Ajungand la poarta gospodarilor, intreaba: “Primiti colinda?”. Daca gazda le raspunde afirmativ, isi incep colindele: “Slobozi-ne gazda-n casa, C-afara ploua de varsa si ne ninge de ne stinge”.
Dupa primele colinde, sunt poftiti inauntru si rasplatiti cu bucate si bautura.
Cand se lasa seara, la colindat pornesc si tinerii care sunt organizati in cete si merg, de regula, la colindat cunoscutii unde petrec mai mult timp in compania acestora. Sunt invitati la masa si serviti cu prajituri si vin.
Dupa ce s-a innoptat bine, la colindat pornesc si adultii. Acestia incep prin a-l colinda pe preotul satului, pe profesori si medici. Colindatul se prelungeste si in ziua de Craciun, cand se poate merge cu colindul imediat dupa masa de pranz. De regula, in aceasta zi sunt vizitate rudele.
In satele din judetul Bistrita-Nasaud se mai merge cu Turca sau Capra, cu Viflaimul, Irozii sau Steaua.
In obiceiul cunoscut sub denumirea de Steaua, trei flacai ii intruchipeaza pe cei trei magi si canta “Trei crai de la rasarit”, iar cel din frunte poarta o stea din lemn cu cinci colturi, impodobita cu panglici tricolore.
In Irozii, personajele sunt Irod, doi ostasi romani si cei trei magi. In timp ce Irod le cere ostasilor sa-l omoare pe Iisus, magii il apara pe prunc si-l ameninta pe Irod cu mania cereasca.
Viflaimul este o forma arhaica de teatru cu masti, care reda scena nasterii lui Iisus, imbinand dogma crestina cu ritualuri magice. Nicio casa nu este ocolita, caci se zice ca asupra unei case necolindate se pot abate grele necazuri. Lumina trebuie sa arda in orice casa toata noaptea, caci Craciunul este o sarbatoare a bucuriei si a luminii.
