fbpx

Craii, Pitaratul si Butea – obiceiuri pastrate de sute de ani in satele din Alba

de

Localnicii din satele din Alba pastreaza de sute de ani obiceiuri sau superstitii privind sarbatorile de iarna, intre acestea aflandu-se “Pitaratul” din satul Limba, obicei care s-ar transmite de pe vremea dacilor, dar si “Craii”, obicei mai nou pastrat in Sancel unde tinerii reproduc scene biblice.

In satul Hapria de langa Alba Iulia localnicii pastreaza o superstitie potrivit careia, in ziua de Craciun, in casa trebuie intre primul un barbat deoarece astfel vor avea bunastare si belsug in noul an. Obiceiul este pastrat si in alte sate din Alba insa in prima zi a noului an.
Cel mai cunoscut obicei este insa colindatul, care se pastreaza in numeroase localitati rurale din Alba si unde cete de tineri sau chiar familii merg sa colinde prietenii sau rudele, iar in fiecare casa sunt opriti si serviti de gazde cu mancaruri, prajituri sau vin. In unele localitati colindatul este insotit si de o superstitie potrivit careia cel mai varstnic membru al familiei arunca in fata colindatorilor boabe de grau sau porumb. Traditia spune ca boabele pe care au calcat colindatorii vor fi amestecate cu samanta pentru anul viitor si astfel recolta va fi bogata.
In judetul Alba, unul dintre cele mai vechi obiceiuri legate de sarbatorile de iarna se pastreaza in satul Limba, din apropiere de Alba Iulia, unde copiii merg la “pitarat” din casa in casa pentru a aduna in traiste colacuti, mere, nuci sau alte bunatati.
Batranii satului povestesc ca “Pitaratul” ar fi un obicei vechi care se pastreaza din vremea dacilor si este un mod de colindat special practicat de copiii din localitate.
Pitaraul denumeste atat un colacut facut din aluatul care ramanea de la paine sau de la cozonaci, dar si copilul care pleca cu pitaratul.
Gheorghe Damian, primarul din Ciugud, comuna in componenta careia se afla satul Limba, sustine ca obiceiul “pitaratului” este autentic si ar fi pastrat in zona din vremea dacilor, fiind transmis din generatie in generatie.
Edilul spune ca dovada este si faptul ca in zona localitatii Limba au fost descoperite importante situri arheologice care atesta prezenta dacilor pe aceste teritorii.
Potrivit acestuia, obiceiul pitaratului incepe si acum in curtea primei case din sat, unde copii de diferite varste se aduna avand fiecare o traistuta atarnata de gat si striga “Buna dimineata la Mos Ajun! Dati-ne un colindret, ca ne moare porcu-n cotet! Dati-ne un covrig, ca ne moare porcu’ de frig! Ne dati sau nu ne dati, sau nu ne lasati! Haaaaaaaai, hai!”.
Gazdele ii intampina pe pitarai cu un cos plin cu bomboane, ciocolata sau fructe, apoi le arunca toate acestea in curte, in timp ce copiii incearca sa-si umple traistutele cu bunatati.
Primarul din Ciugud mai spune ca farmecul sarbatorii este completat de parintii pitarailor, care ii insotesc si intra si ei din casa in casa, iar gazdele le ofera cate un pahar de vin fiert.
El sustine ca “Pitaritul” sau “Pitaratul” este inceputul colindelor in satul Limba, iar micii pitarai sunt urmati de cete de colindatori care merg pe la toate casele din sat si primesc bani de la gazde pentru colindele interpretate.
De asemenea, cete de flacai colinda fetele din sat, care ii servesc cu vin si colaci, iar familiile tinere isi colinda parintii, nasii, dar si rudele mai in varsta.
Un alt obicei legat de Craciun este cel al “Crailor” care este pastrat de cel putin 100 de ani in satele din zona Blajului.
In satul Sancel obiceiul “Craii” incepe odata cu debutul postului Craciunului, cand un grup de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 20 de ani, alesi pentru a duce mai departe aceasta traditie, incep sa pregateasca in biserica din sat o sceneta cu caracter biblic.
Subiectul scenetei este legat de povestea biblica a intalnirii dintre regele Irod si cei trei magi sau crai, prezentand nasterea lui Iisus, dar si de uciderea celor 14.000 de prunci din ordinul imparatului.
In ziua de Craciun feciorii prezinta sceneta in biserica satului, apoi pana in 27 decembrie, de Sfantul Stefan, colinda pe la casele satenilor si joaca si in fata lor aceasta sceneta fiind rasplatiti cu vin, cozonaci sau bani.
Preotul Vasile Brumar din Sancel spune ca obiceiul “Crailor” este o traditie frumoasa care se pastreaza in zona si are o vechime de cel putin 100 de ani.
Potrivit acestuia, obiceiul este unic prin vestimentatia tinerilor care pun in scena povestea biblica, iar costumele se pastreaza din generatie in generatie.
Astfel, spre deosebire de alte zone in care “craii” se imbraca in costume populare, la Sancel tinerii care participa la acest obicei au uniforme speciale care fac trimitere la culorile tricolorului romanesc.
Sceneta are opt personaje, respectiv Irod, magii sau “craii”, Gaspar, Melchior si Baltazar dar si preotul, ingerul, soldatul si pastorul.
Cei trei magi si regele Irod sunt imbracati in rosu, galben si albastru, soldatul are uniforma militara, ingerul este imbracat in alb, cu aripi imense, iar preotul in negru, in timp ce pastorul poarta un cojoc traditional romanesc.
Irod si craii sunt inarmati cu sabii de metal, iar soldatul cu o sulita.
La fel de inedit este si “Butea”, un alt obicei legat de Nasterea Domnului, care se pastreaza in satul Cunta din judetul Alba.
Tinerii din sat se aduna in seara de Ajun in “oastea Domnului”, cum o numesc ei, isi aleg un “primar” si pleaca cu “butea”. Tinerii sunt imbracati in costume populare, poarta palarii impodobite cu pene si colinda pe la casele satenilor primind prajituri, bani sau vin intr-o damigeana mare, de aici venind si numele obiceiului.
Baietii invita, totodata, fetele nemaritate la o petrecere care are loc dupa Craciun in Caminul Cultural din sat sau, in vechime, la locuinta celui mai gospodar dintre localnici.
Batranii din Cunta povestesc ca traditia presupune ca feciorii sa mearga cu “butea” prin toata comunitatea, iar satenii sa ii primeasca si sa le plateasca colinda cu bucate sau bauturi.

 

Categorii:
Reportaj

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.