Rezistenta bacteriilor la antibiotice a devenit o problema globala. Boli precum E.coli, salmonela, tuberculoza sau malaria ar putea ucide milioane de oameni anual daca nu se iau masuri pentru oprirea raspandirii bacteriilor care le provoaca. Romania este una dintre cele mai mari consumatoare de antibiotice din Europa.
Rezistenta la antibiotice (antibiorezistenta) apare atunci cand bacteriile evolueaza si devin rezistente la antibiotice utilizate pentru tratarea infectiilor, facand tratamentele inutile. Antibiorezistenta se refera la rezistenta bacteriilor, si nu a unui organism, la antibiotice, dupa cum s-ar putea crede.
Numai in Europa si in S.U.A., circa 50.000 de oameni mor anual din cauza infectiilor provocate de bacterii rezistente la antibiotice (“super-bacterii”). Studiul unui economist britanic, pe care guvernul Marii Britanii l-a comandat ca sa cuantifice urmarile ignorarii problemei, arata ca numarul victimelor ar putea creste la zece milioane pe an daca nu se fac eforturi la scara mondiala in aceasta privinta.
In cadrul Conferintei Nationale de Farmacoeconomie si Management Sanitar (CNFMS) din octombrie anul acesta, Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie, a semnalat prezenta Romaniei “pe primele locuri in ce priveste rezistenta bacteriilor la antibiotice”, alaturi de Grecia si Italia. Conform datelor Centrului European de Control si Prevenire a Bolilor (ECDC), romanii sunt printre cei mai rezistenti europeni la antibiotice: 30% sunt rezistenti la antibioticele pentru stafilococul auriu, 25% au infectii cu germeni multirezistenti si 6% la penicilina. “Deja suntem contemporani cu momentul in care ne vom intoarce in epoca preantibiotica, in care infectii curente vor fi produse de microorganime care nu raspund la niciun tratament cu antibiotic. O sa ne gasim in situatia dramatica in care va trebui fie sa gasim alternative terapeutice, fie sa incercam sa descoperim molecule noi de antibiotic. Lucrul acesta nu prea se intampla. In ultimii 10 ani, nu prea s-au mai descoperit antibiotice noi pentru ca necesita investitii tot mai mari, iar recuperarea acestora este mica tocmai datorita faptului ca rezistenta apare tot mai rapid la antibiotice si atunci nu facem altceva decat sa ne invartim intr-un cerc vicios”, semnaleaza profesor doctor Alexandru Rafila (agerpres.ro).
Un roman din doi face cel putin o data pe an un tratament cu antibiotice si nu intotdeauna la indicatia medicului. Un pacient din doi nu respecta tratamentul corect cu antibiotice.
Peste 34% dintre pacientii romani care urmeaza un tratament cu antibiotice uita sa ia cel putin o doza in acest interval si numai 32, 6% respecta cu strictete intervalul de administrate a dozelor. Dupa numai trei zile, mai mult de jumatate dintre pacientii romani renunta la tratament sau nu-l mai respecta. (sursa)
Utilizarea necorespunzatoare a antibioticelor scade eficacitatea acestora. Daca nu se respecta frecventa prescrisa de medic, pacientul nu mai ramane cu suficient antibiotic in organism, ceea ce ajuta bacteriile sa supravietuiasca si sa devina rezistente.
La utilizarea incorecta a antibioticelor se adauga administrarea lor din motive gresite sau automedicatia. 40% dintre cetatenii europeni cred in mod eronat ca antibioticele sunt eficace impotriva racelilor si a gripei. De fapt, cele mai multe raceli si gripe sunt provocate de virusi impotriva carora antibioticele nu sunt eficace. Antibioticele sunt eficiente numai impotriva infectiilor bacteriene. Altfel, ele pot produce efecte secundare neplacute: diaree, greata sau eruptii cutanate. (ECDC)
De regula, farmacistii nu mai elibereaza antibiotice fara prescriptie in urma pactului incheiat intre farmacii si Colegiul Medicilor. Dar exista si situatii de exceptie, in care pacientii isi pot procura antibiotice si fara reteta: “Codul Deontologic al Farmacistului considera si exceptiile, astfel ca pentru un pacient aflat in trecere printr-un oras, de pilda, sau in weekend, in cazul unei inflamatii dentare se pot elibera antibiotice pentru doua zile”, a explicat Alexandru Toma, secretar al Colegiului Farmacistilor din Cluj, pentru Ziarul de Cluj.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda sa nu se ia antibiotice decat daca sunt prescrise de medic, sa nu se foloseasca niciodata antibioticele de la prescriptia precedenta si sa nu se imprumute antibiotice altor persoane.
Rezistenta la antibiotice are legatura cu nivelul de coruptie
Este concluzia unui studiu realizat in perioada 1998-2010 in 28 de stare europene. “Cu cat rezistenta la antibiotice este mai ridicata intr-o tara se coreleaza foarte bine statistic acest lucru cu coruptia, cea mai mica rezistenta la antibiotice si nivel de coruptie este in tarile nordice, pentru ca cei care sunt obisnuiti sa respecte regulile, sa respecte prescriptia, sa nu aiba initiative care sunt in afara acestei reguli, au un nivel scazut al rezistentei microorganismelor la antibiotice, tratamentele sunt eficiente in acele tari, cheltuielile sunt mici in acele tari si coruptia este redusa tocmai datorita acestei obisnuinte. Daca nu reusim sa schimbam mentalitatile, o sa avem probleme foarte mari” (Alexandru Rafila, Presedintele Societatii Romane de Microbiologie, Agerpres).
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS): Ne indreptam catre o era post-antibiotica, in care infectii obisnuite si leziuni minore ar putea ucide.
Raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) din 2014, care se bazeaza pe date provenind din 114 tari, informeaza asupra rezistentei raspandite in cazul mai multor agenti infectiosi. Sapte bacterii sunt responsabile de boli grave, precum infectii hematologice (septicemii), diaree, pneumonie, infectii ale tractului urinar si gonoree (infectii cu transmitere sexuala).
De multe ori, infectiile cu bacterii rezistente la antibiotice au ca efect intarzierea tratamentului adecvat cu antibiotice, ceea ce duce la prelungirea duratei de spitalizare si la o crestere a mortalitatii. Fara antibiotice eficiente, tratamente medicale moderne, precum operatiile, chimioterapia pentru cancer si interventiile de terapie intensiva nu mai sunt posibile.
Alternativele la antibiotice
Pe de o parte, cercetatorii din industria farmaceutica se straduiesc sa descopere alternative la antibiotice. David Cameron, prim-ministrul Marii Britanii, a lansat ideea unui fond de inovatie finantat de guvern pentru a stimula cercetarea si dezvoltarea in vederea lansarii unei noi generatii de medicamente.
Pe de alta parte, medicina alternativa atribuie anumitor fitopreparate proprietati antibiotice. Infectii urinare, digestive, afectiuni respiratorii pot fi tratate cu uleiuri eterice (de cimbru, cuisoare, eucalipt, ienupar, etc). Uleiurile esentiale (aromaterapia) si anumite plante medicinale pot fi “o alternativa naturala lipsita de efecte secundare a antibioticelor de sinteza in tratarea infectiilor bacteriene, cu costuri minime in biochimia organismului”, sustin cercetatoarele Carmen Nonn si Dalia Faur (fares.ro). Iar cercetatorii romani de la compania Romvac, specializata in vaccinuri pentru animale, au descoperit Imunoglobulina Y si produsul Imunoinstant, cu rezultate absolut spectaculoase in tratatarea infectiilor rezistente la antibiotice si care, desi nu au fost initial proiectate pentru acest scop, s-au dovedit a avea rezultate de exceptie si in tratarea unei boli autoimune declarate, pana acum, incurabila, si anume psoriazisul.
Comunitatea europeana a initiat Ziua Europeana a Informarii despre Antibiotice (18 noiembrie) pentru a sprijini campaniile nationale privind utilizarea prudenta a antibioticelor.
