Colega noastra Ligia Caranfil (1968-2013) nu mai este printre noi. A plecat, cu numai cateva zile in urma, sa intalneasca seninul si fervoarea marii, dar albastrul infinit si-a cerut tributul si a trecut-o granita intr-o lume despre care nu stim prea multe a spune, dar pe care noi, colegii din Biblioteca Academiei Romane, i-o dorim prietenoasa si odihnitoare.
Ligia Caranfil a fost fiica lui Tudor Caranfil, critic de film, si sora regizorului Nae Caranfil.
Daca am fi intrebat-o pe Ligia Caranfil cum isi imagineaza paradisul, nu exista niciun dubiu ca ar fi raspuns asemeni lui Borges: o biblioteca. Ligia Caranfil a fost in mod categoric un om de biblioteca si un om al cartii. Viata ei, toata, a gravitat in jurul acestei realitati si s-a implinit prin ea. A plecat devreme, am putea spune: avea numai 45 de ani. A avut insa puterea sa construiasca, vreme de 20 de ani cati au trecut de cand a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, o cariera onesta si consistenta.
Bibliograf in Biblioteca Academiei Romane din 1996, in departamentul de Catalogarea si Clasificarea Cartii, Ligia a fost unul dintre profesionistii cei mai activi ai bibliotecii noastre. Om de mare probitate morala si profesionala, pasionat de munca sa de clasificator si catalogator pana la obsesia perfectiunii.
A facut parte din cateva asociatii si grupuri profesionale de lucru in cadrul carora a avut contributii teoretice semnificative: Grupul de Lucru LIVES-Ro pentru validarea traducerii in limba romana a tezaurului Rameau pentru vedetele de subiect, Grupul de Traducatori in limba romana a CZU editat de Consortiul CZU de la Haga, Comitetul Tehnic de Standardizare 229 (ASRO), pentru a enumera doar cateva dintre ele.
A reprezentat Biblioteca Academiei Romane la nenumarate intalniri profesionale nationale si internationale: Conferinta Anuala LIBER de la Barcelona, Workshop-ul Europeana Libraries de la Haga, Forumul Stiintific „Etica e Information en el Siglo XXI“ de la Sevilla, in cadrul Proiectului Leonardo LLP-LdV-PLM-2011-RO-236, Conferintele internationale „Biblio“ organizate anual de Biblioteca Universitara din Brasov, conferintele ABR de la Galati, Pitesti, Constanta.
A fost membra in echipa de lucru a „Proiectului ICT PSP Europeana Libraries: Aggregating Digital content from Europe’s Libraries“ (2011-2012) si fusese cooptata recent in proiectul european „Athena Plus: Acces to cultural heritage networks for Europena“.
In plus, Ligia scria bine si cu usurinta. Nu neaparat pentru ca ar fi avut „talent“, asa cum obisnuim in mod banal sa spunem, ci pentru ca stapanea perfect continutul de idei pe care dorea sa-l exprime si, deloc de neglijat in vremuri ca acestea, stia bine limba romana literara. Ne-au ramas de la ea, publicate, articole de inalt nivel profesional, dar si de adanca marturisire.
Adaugam aici excelenta cunoastere a limbii engleze, pe care a valorificat-o ca traducator autorizat. Biblioteca Academiei Romane ii datoreaza o parte din traducerea paginii sale web in limba engleza, iar piata de carte o serie de traduceri din care vom aminti doar cateva: „La umbra rodiului“ de Tariq Ali si „Ultima concubina“ de Lesley Downer, doua romane aparute la Editura Humanitas in colectia „Raftul Denisei“, apoi „Trilogia mistica“ si „Reginele-dragon“ de Traci Harding, la Editura Leda, „Corporatiile conduc lumea. Raport asupra marii finante internationale: F.M.I., Banca Mondiala, B.E.R.D., Phare, G7“ de David C. Korten, la Editura Antet si republicat doi ani mai tarziu la Editura Samizdat, „Hitler. Intre trecut si viitor“, de Ian Kershaw si „Dictionarul marilor batalii“ de Ian V. Hogg, la Editura Antet.
Ne oprim aici. O viata de om, fie ea si numai cea profesionala, nu poate fi cuprinsa in cateva randuri. O viata de om ramane o taina, taina lui, pe care numai el si-o stie. Bucuriile, suferintele, exaltarile, dezamagirile, curajul, deruta, abandonul, satisfactia si implinirea le poarta fiecare cu sine, aici si dincolo. Ligia a facut-o cu discretie. Te salutam cu respect, draga noastra!
