Artistul Damian Draghici a concertat vineri seara, timp de doua ore, in Centrul Vechi al Bucurestiului, alaturi de aproximativ 250 de muzicieni, manifestarea facand parte din campania “Salvati muzica, salvati arta!”, care promoveaza incluziunea sociala prin educatie si formare.
“Aceasta campanie e una anti-discriminare si a fost initiata de Fundatia Bright Light. Totodata, e o initiativa determinata de cele intamplate la Baia Mare. Nu vrem altceva decat sa fim acceptati in societate si ca oamenii sa isi dea seama ca suntem ca toti ceilalti. Suntem mandri ca suntem tigani!”, a declarat Damian Draghici pentru Mediafax.
Caravana muzicala condusa de Damian Draghici a fost urmata indeaproape de mai multi tineri de etnie rroma, care au dorit sa ii incurajeze pe spectatorii de ocazie sa renunte la prejudecati.
Mircea Dumitru reprezinta Fundatia Toflea si e, totodata, cel mai tanar primar din tara. A absolvit Administratie si Afaceri si, in prezent, le intinde o mana copiilor din familiile fara posibilitati materiale: “Noi investim in educatie si incercam sa combatem, atat cat se poate, discriminarea. Prin educatie putem sa facem lucruri mai bune. Copiii care beneficiaza de programele noastre sunt bursieri, au toti facultati, masterate si multi sunt angajati. Ei sunt cei care ne vor plati pensiile si care ne vor sustine cand vom fi batrani, deci spre ei se indreapta atentia noastra”.
Gheorghe Dragoi a venit impreuna cu prietena lui, dupa care intorc capul multi domni in costume scumpe de la terasele din jur. A terminat management spitalier in Elvetia si s-a intors in Romania ca sa arate ca se poate si altfel. “La noi sunt mediatizate numai cazurile negative. Cand se intampla ceva bun nu exista niciun fel de acoperiere mediatica”, spune el, nemultumit.
Pe trotuarul alaturat, Katy si Allan, doi englezi plimbareti prin lume, filmeaza muzicantii. “E incredibila muzica asta! Nu seamana cu nimic din ce-am mai auzit inainte. Am fost surprinsi sa vedem ca romanii nu au niciun fel de problema cu rromii. In tara noastra, ziarele va prezinta mereu ca pe niste oameni care discrimineaza orice alta etnie”, spun ei.
E minunat sa vezi ca doua etnii pot coexista in armonie…
Cativa “hipsteri” se opresc, curiosi. “Foarte tare, bro’! Dar ce muzica e?”, intreaba gasca. “Un repertoriu de melodii specifice culturii rrome”, vine raspunsul, din multime. “Aha. Deci tigani”, constata ei. Stramba din nas si pleaca mai departe. Cu toate acestea, englezul Allan, care nu intelege deloc limba romana, spune: “E minunat sa vezi ca doua etnii pot coexista in armonie”.
Caravana de muzicanti ajunge si printre terasele de fite ale Lipscaniului. Cameramanii filmeaza de zor, reporterii baga microfonul pe sub nasul oricui se nimereste in zona. “E o initiativa buna, toti suntem oameni, nu etnia ar trebui sa conteze si nici nu ar trebui toti bagati in aceeasi oala”, spune, in fata camerei, un trecator. Dupa ce camera se opreste, omul isi aprinde o tigara si ii spune, sec, cameramanului: “Ce dracu’ sa fi zis, ca daca zici adevarul, te acuza de discriminare. Din cauza astora, care merg si fura prin afara, ne cred strainii pe toti tigani”.
Oamenii nu stiu ca exista mai multe feluri de rromi. Cand aud ca esti rrom, romanii isi imagineaza fuste lungi, cersetori si raufacatori gata sa dea in cap altor oameni
Putin mai in fata, Alina si Andrei se alatura caravanei. Poarta tricou inscriptionat cu mesajul campaniei si au, in total, trei doctorate. “Studiem amandoi in State. Eu sunt asistent universitar si, momentan, sunt inscris la doua doctorate. Alina e director general intr-o multinationala si, in paralel, isi face si ea doctoratul”, spune Andrei. Despre viata din Statele Unite, numai de bine. “Nu ne-am lovit niciodata de idei preconcepute. Americanii au alta mentalitate. Pentru ei conteaza doar ce stii, ce poti sa faci si ce fel de om esti. Nu ti se pune o eticheta doar pentru ca esti rrom, asa cum se intampla, de cele mai multe ori, in Romania”, spune Alina. “Oamenii nu stiu ca exista mai multe feluri de rromi. Cand aud ca esti rrom, romanii isi imagineaza fuste lungi, cersetori si raufacatori gata sa dea in cap altor oameni”, adauga Andrei.
La intersectia dintre Lipscani, Carada si Smardan, un muzicant lasa vioara jos si isi aprinde o tigara. Pe partea opusa a trotuarului, in fata unei cutii cu cativa banuti, un copil canta la vioara “Valurile Dunarii”. “Talentat copilu’. Parca m-as vedea pe mine, cand eram mic”, chicoteste muzicantul. “Diferenta dintre mine si un roman e ca eu sunt in stare sa apreciez copilu’ de colo. Un roman nu ar aprecia copilul meu. Daca al’ mic de ‘colo ar fi tigan, nu roman, in 5 secunde politia ar fi aici si l-ar salta”, sustine muzicantul. Dincolo de trotuar, “‘al mic” incearca sa-l imite pe Leonard Cohen.
La plecare, reporterul Mediafax, imbracat in tricoul campaniei “I’m gypsy, I’m proud!”, intra intr-un restaurant si comanda un meniu. “Ne pare rau, azi nu mai pregatim niciun meniu”, spune chelnerul, politicos. In spate, un domn in costum scump si o domnisoara comanda acelasi meniu. “Soseste imediat. Va rog sa luati loc la o masa”, spune acelasi chelner. La televizorul din local, un post de stiri da, in mod repetat, imagini cu manifestarea care tocmai s-a incheiat. “Romanii sunt, adesea, pe nedrept etichetati drept un popor care discrimineaza. Evenimentul acesta dovedeste, insa, ca, pentru romanul de rand, nu conteaza culoarea pielii”, spune, convinsa, moderatoarea.
Campania “Salvati muzica, salvati arta!” face parte din proiectul “I am gypsy! I am proud!”, initiat in 2010 de Fundatia Bright Light.
